Skip to content
Neuroaxis
021 9965

Harta durerilor de cap. Ce poate semnala cefaleea, în funcție de locul apariției și modul de manifestare?

harta-durerilor-de-cap-clinica-neuroaxis
Mergi la:

Durerea de cap este nu numai o problemă de sănătate foarte frecvent întâlnită, ci și una cu localizare și manifestare extrem de variate. În acest context, harta durerilor de cap ne poate ajuta să înțelegem cu ce ne confruntăm și poate reprezenta un instrument valoros în diagnosticare. 

În cele ce urmează, îți explicăm ce poate semnala cefaleea în funcție de locul în care apare, pentru a te ajuta să recunoști momentele în care este necesar să te programezi fără întârziere la o consultație de neurologie

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, beneficiezi de expertiza unei echipe extinse de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și în domeniile conexe, care au experiență în diagnosticarea și tratarea tuturor tipurilor de dureri de cap, și de tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor imagistice necesare. 

Ce este harta durerilor de cap 

Harta durerilor de cap reprezintă o clasificare a cefaleelor în funcție de zona de apariție. Localizarea este foarte importantă pentru că: 

  • poate oferi indicii valoroase despre originea problemei, ajutând medicii să inițieze un plan de diagnostic și tratament corespunzător; 
  • poate ajuta, prin corelarea cu tiparul de manifestare, la diferențierea durerilor primare de cele secundare (care apar pe fondul unor afecțiuni neurologice sau de altă natură); 
  • poate contribui la stabilirea nivelului de urgență, pentru că unele tipuri de dureri sunt foarte periculoase

Harta durerilor de cap 

Durerile de cap pot afecta tot capul sau se pot manifesta localizat – în spatele ochilor, la ceafă, la tâmple sau la toată fruntea, în jurul capului, ca o bandă care strânge, în creștet sau la nivelul feței. Fiecare din aceste zone are „alocate” tipuri specifice de cefalee, pe care le vom detalia imediat. 

Durere de cap la frunte 

Cel mai frecvent, în zona frunții se manifestă cefaleea de tensiune, un tip de durere care afectează până la 40% din populația adultă, la nivel global, și care în forma sa cronică se poate combina cu episoade migrenoase și poate duce la instalarea depresiei și anxietății. 

De mult ori, cefaleea de tensiune nu se limitează la frunte, ci se extinde, resimțindu-se ca o bandă care strânge capul. Este bilaterală (foarte rar se manifestă pe singură parte a capului), se poate agrava la lumină sau zgomote puternice și poate fi însoțită de contracturi musculare dureroase în zona gâtului și umerilor.  

De ce apare? În forma episodică, este pusă de medici pe seama factorilor de mediu și comportamentali (stres, oboseală, deshidratare, foame, consum de alcool etc.), iar în forma cronică (când se manifestă cel puțin 15 zile pe lună, vreme de cel puțin 3 luni) este bănuită implicarea factorilor genetici. 

Durere de cap la tâmple 

Când este ascuțită și resimțită doar pe o parte a capului, durerea de cap la tâmple poate anunța o migrenă. Când se manifestă bilateral este, cel mai probabil, o cefalee de tensiune, iar dacă este constantă și tâmplele dor la atingere, poate fi semnul arteritei temporale. 

Cunoscută și sub numele de arterită craniană, arterită cu celule gigant sau boala Horton, arterita temporală este o boală inflamatorie cronică ce afectează predominant arterele de dimensiuni mari și medii și implică frecvent ramurile craniene ale arterelor carotide. Este o boală extrem de periculoasă, pentru că inflamația poate îngusta progresiv vasele afectate, ajungându-se până la obstrucție, iar dacă se întâmplă acest lucru cu o arteră care deservește creierul, poate apărea accidentul vascular cerebral

Durere de cap la ceafă (în spatele capului) 

Durerea de cap la ceafă sau în spatele capului se numește și durere cervicală sau cervicogenă, pentru că este cel mai frecvent cauzată de o problemă localizată la nivelul gâtului – o postură incorectă soldată cu tensionarea umerilor și a gâtului, hernie de disc cervicală, discopatie cervicală, spondiloză cervicală sau un traumatism prin accidentare. 

Când este resimțită ca un junghi foarte puternic în ceafă, în spatele urechilor și/sau al ochilor, poate semnala însă și nevralgia Arnold – o afecțiune rară ce implică nervul occipital superior, nervul occipital inferior sau al treilea nerv occipital. În acest caz, durerii i se pot asocia simptome precum hipoestezia, disestezia, amorțeli, furnicături sau un scalp extrem de sensibil la atingere. 

Durerea la ceafă poate apărea, secundar, pe fondul cefaleei de tensiune sau ca simptom asociat la pacienții care traversează un atac migrenos. 

Durere pe o parte a capului 

Durerile puternice, resimțite unilateral, sunt cel mai frecvent migrene sau pusee de cefalee cluster și mai rar atacuri de cefalee SUNCT sau cefalee tipică sindromului Sjaastad. 

Migrenele sunt dureri pulsatile care se intensifică la lumină, sunete, mirosuri puternice și mișcare și pot fi însoțite de greață, vărsături, tulburări de vedere, senzație de amorțeală sau furnicături, iritabilitate și dificultăți de vorbire. Acestea se manifestă în episoade ce pot dura de la câteva zeci de minute la peste 72 de ore. 

Cefaleea cluster, cunoscută drept una dintre cele mai puternice dureri de cap, se manifestă preponderent noaptea, se instalează brusc și durează până la 3 ore. Poate fi însoțită de congestionarea și lăcrimarea ochiului de pe partea afectată, ptoză palpebrală, rinoree sau congestie nazală (tot unilaterală), înroșirea feței, transpirație excesivă la nivelul feței și o stare de agitație. 

Atacurile de tip SUNCT sunt episoade scurte de durere intensă, nevralgică, însoțită de hiperemie conjunctivală (înroșirea ochiului de pe partea afectată) și lăcrimare. Pot dura de la câteva secunde până la 10 minute și se pot repeta, în medie, de până la 100 de ori pe zi. 

Hemicrania cronică paroxistică sau sindromul Sjaastad este o durere puternică manifestată tot prin atacuri repetate, care durează cel puțin 3 ore și se pot repeta de 3-5 ori pe zi. Greața și vărsăturile, fotofobia, ptoza palpebrală, congestia nazală sau rinoreea, congestia oculară și lăcrimarea pot fi simptome asociate. Caracteristic acestui tip de durere este că răspunde la tratamentul cu indometacin, un medicament antiinflamator nesteroidian.  

Durere de cap în tot capul 

Când stresul duce la tensionarea concomitentă a musculaturii gâtului, feței, maxilarului și scalpului, cefaleea de tensiune nu se mai manifestă doar la nivelul frunții, ci se resimte în tot capul. Lipsa somnului, o postură incorectă, excesul de alcool, deshidratarea și insolația mai pot sta la baza acestui tip de durere.  

Foarte rar, și migrena se poate manifesta bilateral, afectând tot capul. 

Durere de cap în spatele ochilor 

Există mai multe posibile cauze, când ne confruntăm cu durere de cap în spatele ochilor

  • cefalee de tensiune; 
  • cefalee cluster (mai severă decât cefaleea de tensiune); 
  • glaucom cu unghi închis, când durerea de cap este dublată de o durere oculară intensă, tulburări de vedere și stare de greață; 
  • arterită temporală (durere pulsatilă, în zona tâmplelor, însoțită de sensibilitatea scalpului); 
  • tulburări de somn, precum apneea în somn obstructivă și insomnia; 
  • sinuzită (durerea e resimțită ca o presiune, se agravează la aplecarea în față și e însoțită de obstrucție nazală); 
  • depresie/ anxietate; 
  • migrenă (durerea este în acest caz pulsatorie și de durată). 

Durere de cap la nivelul feței 

Nevralgia de trigemen este cel mai probabil să stea la baza durerii de cap apărute la nivelul feței. Este o durere intensă, asemănătoare unui șoc electric, manifestată la nivelul obrazului sau maxilarului, care este declanșată de o simplă atingere și poate pot dura până la două minute. Între episoade, pot fi resimțite o senzație de arsură, pulsație, amorțeală, furnicături sau o durere surdă. 

Deteriorarea sau inflamarea nervului trigemen, care generează aceste dureri, poate fi secundară altei afecțiuni – scleroză multiplă, o tumoare sau o malformație arterio-venoasă. 

Durere în creștetul capului 

Și durerea de cap resimțită în creștetul capului poate apărea din mai multe cauze, iar unele reprezintă urgențe medicale: 

  • cefalee de tensiune; 
  • migrenă – durerea se manifestă pe o parte a capului, dar se poate extinde spre creștet; 
  • nevralgie Arnold – durerea severă care pornește de la baza craniului continuă până în creștet; 
  • AVC hemoragic (în acest caz, durerea apare brusc, este extremă și e însoțită de simptome precum greață și vărsături, probleme de vedere, crize convulsive, confuzie, pierderea stării de conștiență); 
  • tumori cerebrale – acestea pot da dureri în orice zonă a capului, inclusiv în creștet. 

Ce să faci atunci când te doare capul 

Pentru tine, ca pacient, mai mult decât localizarea cefaleei pe harta durerilor de cap contează manifestarea ei. 

Dacă te confrunți rar cu durere de cap, îi poți identifica ușor cauza – oboseala, stresul, poate consumul de alcool -, un somn bun, un antialgic și deprinderea unor tehnici de relaxare pot fi suficiente pentru a-ți recăpăta confortul. 

Însă dacă ai dureri de cap des sau ai dureri insuportabile, care nu răspund deloc sau doar parțial la medicație, consultație de neurologie este nu doar recomandată, ci absolut necesară. În spatele acestui simptom se poate ascunde o afecțiune neurologică pentru care ai nevoie rapid de tratament. 

Tratamentul durerilor de cap 

Dacă te întrebi cu ce trece durerea de cap, ce pastile ameliorează cefaleea sau dacă dau rezultate remediile naturiste, îți recomandăm să apelezi la medicul neurolog. Este singurul specialist în măsură să te îndrume corect, când te confrunți cu această problemă de sănătate. Iar sfaturile sale vor fi mereu personalizate, adaptate la situația ta particulară.   

La modul general, tratamentul durerilor de cap trebuie să țină cont de tipul de durere identificat, de severitatea durerii și de natura ei – primară sau secundară. În funcție de diagnostic, planul terapeutic care poate include: 

  • medicație – antiinflamatoare nesteroidiene, antialgice cu cofeină sau codeină, antidepresive sau anticonvulsivante; 
  • terapii pentru gestionarea factorilor declanșatori – tehnici de relaxare, psihoterapie, kinetoterapie; 
  • recomandări privind schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare; 
  • tratamentul bolii de fond, când aceasta există. 

La Neuroaxis, tratăm toate tipurile de dureri de cap. Apelează la experți 

Indiferent unde te afli pe harta durerilor de cap, la Neuroaxis găsești sprijinul de care ai nevoie. Cu o echipă de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și în domeniile conexe și cu tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor imagistice, clinica noastră îți oferă tot suportul logistic necesar pentru un diagnostic corect și rapid și un tratament eficient. 

Programează-te la prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România. Fă primul pas către o viață fără dureri de cap, cu ajutorul experților Neuroaxis.