O investigatie imagistica, implicit un RMN cerebral (RMN la cap) este un instrument adiacent, de sprijin, in confirmarea sau infirmarea unei ipoteze clinice de diagnostic sau incadrarea unor sindroame clinice intr-o anumita patologie. Rmn-ul cranian este o investigatie care se poate face de cate ori este nevoie, fara nicio restrictie sau risc. 

event

Fa-ti o programare la neuroaxis

Ce inseamna RMN cerebral?

Un RMN cerebral sau RMN cranian sau RMN la cap este o investigatie non-invaziva, care nu produce durere si care genereaza imagini detaliate ale creierului. Aparatul de RMN foloseste un camp magnetic si unde radio.  

Aparatul cu care se face investigatia are forma de tub, este deschis la ambele extremitati, pentru a dimua riscul ca un pacient sa se simta claustrofob in timpul RMN-ului la cap. Analiza in sine inseamna ca in timp ce tu stai intins in tub, campul magnetic generat realiniaza moleculele de apa din corp, iar undele radio le determina sa produca semnale, care sunt inregistrate si rezulta in imaginea de RMN cerebral. 

In functie de particularitatile fiecarui caz, un RMN cerebral (RMN la cap) poate sa dureze intre 20-90 de minute. 

Cand este recomandata investigatia de RMN cerebral? 

RMN-ul cerebral este considerat o investigatie standard in neurologie, putine fiind afectiunile care nu necesita acest tip de analiza care ajuta in diagnosticare, fie prin confirmarea suspiciunii clinice a medicului, fie prin infirmarea ei si excluderea mai multor posibilitati de diagnostic. 

RMN-ul cerebral (RMN-ul cranian) este cu atat mai mult necesar in afectiuni precum:

Poate fi recomandat si in cazul unor simptome generice precum: 

Ce este un RMN cerebral cu substanta de contrast?

Un RMN cerebral cu substanta de contrast este la fel ca unul simplu, cu singura diferenta ca inainte ca pacientul sa intre in tub, i se injecteaza o substanta de contrast care evidentiaza bariera hemato-encefalica. Acest detaliu ii ofera medicului informatia daca exista sau nu o perturbare in comunicarea dintre vasele de sange din cap si creier. 

RMN-ul cerebral cu substanta de contrast este recomandat atunci cand este necesara o analiza amanuntita a vaselor de sange din cap, pentru a vedea daca exista sau nu stenoze sau perturbari ale fluxului de sange din vase, artere sau vene. 

Inainte de realizarea unui RMN cu substanta de contrast se realizeaza anumite investigatii pentru a fi siguri ca pacientii pot primi aceasta substanta. RMN-ul cu substanta de contrast nu este in general periculoas pentru pacienti, ea poate da in putine cazuri anumite reactii alergice, care sunt insa monitorizate de personalul medical si nu pot pune in pericol viata pacientilor.

RMN cerebral la clinica Neuroaxis

Aparatul cu care lucram, Magnetom Lumina 3 Tesla de la Siemens, ofera un confort sporit pacientului prin deschiderea mare a tubului (70 de cm), prin reducerea zgomotele produse, prin posibilitatea ca pacientul sa urmareasca materiale video si audio in timpul investigatiei de RMN cerebral cu sau fara substanta de contrast si prin lumina ambientala, care creeaza un cadru prietenos. 

Deoarece dorim ca pacientii sa beneficieze de cea mai buna expertiza medicala, investigatia de RMN cerebral este realizata de o echipa dedicata de medici specializati in neuroimagistica si supraspecializati in anumite afectiuni neurologice, ceea ce ofera mult mai multa precizie in stabilirea diagnosticului.

Intrebari frecvente despre RMN-ul cerebral

Care este riscul unui RMN cerebral?

Nu exista niciun risc asociat cu un RMN la cap. Sunt insa cazuri in care pacientul sufera de claustrofobie si investigatia se poate realiza sub sedare, sau anumiti pacienti pot avea alergie la substanta de contrast. 

Exista in schimb restrictii clare, nu se poate face un RMN cerebral de catre persoanele care au implanturi metalice magnetice sau orice alt dispozitiv sensibil la unde magnetice oriunde in corp.

Cum te pregatesti pentru un RMN cerebral?

In primul rand, psihic. Este o investigatie care dureaza cateva zeci de minute, timp in care trebuie sa stai nemiscat in tubul aparatului, asadar trebuie sa te inarmezi cu rabdare. 

Fizic, pregatirea presupune sa vii in haine lejere de care te poti schimba, deoarece in aparat vei intra doar in lenjerie si intr-un halat de unica folosinta. In cazul in care vei efectua o investigatie de RMN cu substanta de contrast, trebuie sa faci inainte doua analize: uree si creatinina, pentru a ne asigura ca organismul va suporta substanta. Aceste analize pot fi facute si in cadrul clinicii noastre.

Este important sa comunici personalului Neuroaxis daca ai implanturi sau alte dispozitive in corp care pot interactiona cu undele magnetice produse de aparat.

In clinica Neuroaxis, pacientului i se va explica inainte de analiza toti pasii care vor fi parcursi, de la completarea documentelor necesare pana la simularea analizei de RMN cerebral, pret de cateva minute, pentru a se obisnui cu protocolul.

RMN cerebral pret

RMN cerebral nativ pret – 890 lei 
Rmn cerebral cu substanta de contrast pret – 1250 lei

La clinica Neuroaxis din Bucuresti puteti sa faceti mai multe tipuri de investigații de imagistica, de la RMN cerebral, la CT sau RMN functional.

RMN-ul cerebral nativ indica un tip de investigatie prin rezonanta magnetica a creierului, care nu foloseste substanta de contrast. Aceasta este investigatia de baza a structurilor cerebrale si a anatomiei creierului. Detecteaza prezenta unor patologii, in anumite zone ale creierului. In absenta afectiunilor, acest tip de RMN poate fi considerat o metoda de screening. 

Daca, in cadrul unei examinari de tip cerebal-nativ, se observa anumite modificari, procedura merge mai departe, in vederea clarificarii acestora. Se aplica substanta de contrast, care are rolul de a evidentia vasele de sange si structurile care au o vascularizatie proprie, diferita de cea normala a creierului. 

Daca examenul cerebral presupune investigatia creierului si a meningelui, protocolul adaugat pentru baza de craniu presupune executarea unor secvente mai fine, si in anumite planuri care obtin imagini asupra altor structuri decat cele ale creierului – structurile nervilor cranieni si ale vaselor de sange de pe fata inferioara ale creierului si care se continua prin osul bazei de craniu, catre regiunea cervicala. O astfel de examinare se poate folosi atat in cazul unor patologii neurologice, precum si in unele patologii din sfera ORL. 

In aproximativ 99% dintre examinarile bazei de craniu ar trebui sa se foloseasca substanta de contrast, chiar daca pe examenul nativ nu se vede nimic, pentru ca structurile sunt foarte fine si nu se pot diferentia fara baza de contrast. 

Pe langa investigatia creierului, la rezonanta magnetica exista o secventa de angiografie nativ, care reprezinta o capacitate a aparatului de a reconstrui vasele de sange arteriale sau venoase, prin protocol bazat pe fluxul de sange al omului (TOF). Aceasta este si o examinare de screening, deoarece nu orice fel de leziune vasculara poate fi caracterizata prin secventele TOF. 

Daca pe secventele TOF se observa nereguli, se merge mai departe cu investigatiile, adaugandu-se substanta de contrast, care are o rezolutie mult mai buna asupra lumenului vascular.      

Acest protocol dedicat presupune aplicarea anumitor secvente pe care aparatul le poate realiza, care aduc informatii asupra anumitor patologii sau asupra anumitor zone din creier sau din structurile adiacente creierului. In cazul protocolului de epilepsie, este vorba despre unele secvente speciale, care se aplica pe zone care pot fi afectate de leziuni si care pot genereza crizele de epilepsie. 

Acest protocol presupune aceeasi procedura ca cea enuntata anterior, careia i se adauga substanta de contrast.    

Examinarea cu protocol pentru orbite se foloseste in momentul in care specialistul suspecteaza o patologie atat a structurilor din orbita, cat si a nervilor optici. Totodata, asocierea examinarilor de craniu si orbite ajuta la stabilirea corecta si precisa a diagnosticului.  

Daca la examenul nativ cerebral si de orbite se observa o anomalie, substanta de contrast ajuta in stabilirea vascularizatiei zonei patologice, si in diferentierea dintre vasele de sange, nervi si structurile invecinate – muschi, pereti orbitali, etc. 

Patologia de viscerocraniu este, de regula, accesata de medicii din sfera ORL sau de catre cei specializati pe zona buco-maxilo-faciala, deoarece acestea necesita un protocol special. Viscerocraniu inseamna partea de fata, piele, cavitate bucala, structurile dintre fata si creier. 

In momentul in care se observa o problema, o formatiune sau, de regula, existenta unei asimetrii –  la nivelul unui muschi, sau intr-o cavitate,  intr-un sinus, in orbita etc, atunci poate fi vorba despre o patologie. Substanta de contrast ajuta in diferentierea unei structuri vascularizate, o tumora, o inflamatie si altele. 

Examinarea RMN de sinusuri este mai delicata. Indicatia obisnuita pentru sinusuri este examenul de CT, care vede foarte bine peretii ososi. Doar in momentul in care la CT se gaseste un sinus plin, ocupat, pacientul trebuie sa faca RMN, pentru a diferentia intre tipurile de continut din sinus – tumora, secretie inchistata, infectie fungica etc. 

La RMN-ul de sinusuri, substanta de contrast are rolul de a depista vascularizatia, fiind un examen mult mai concludent decat examenul de CT cu substanta de contrast, pentru confirmarea sau excluderea unor potentiale tumori. 

Examinarea RMN pentru ureche este foarte complexa. Protocolul nu ar trebui facut de sine statator, adica fara o examinare cerebrala. Examinarea de ureche poate fi folosita in patologia infectioasa, in patologia de ureche medie. In completarea examenului CT, un RMN poate evidentia ce contine urechea medie – puroi, granulatie, patologii speciale ale urechii, care se vad 100% doar la RMN, patologii de perceptie ale sunetului etc. Pentru fiecare dintre acestea se folosesc secvente speciale. 

Substanta de contrast se foloseste pentru urechea medie si mastoida, in depistarea diferentei dintre colesteatomul care nu este vascularizat, continutul fluid nevascularizat sau tesutul de granulatie vascularizat. In functie de acestea, medicul ORL isi poate construi protocolul de operatie. 

Acest protocol nu este unul complicat, ca tehnica, dar este o secventa care poate fi folosita pentru efectuarea anumitor masuratori care sa arate modificarea de anatomie a unor zone din creier, in functie de suspiciunile medicului neurolog. Se aplica anumite formule de calcul care, in functie de rezultatele lor, conduc spre un anumit diagnostic in patologia degenerarilor creierului, incadrand pacientul intr-un anumit tip de boala neurodegenerativa. 

Prin precizarea „doar pentru monitorizare” se intelege ca un pacient este deja diagnosticat cu scleroza multipla, sau cu un anumit tip de leziuni cerebrale. Deoarece acest tip de protocol se face pe baza unui diagnostic deja cunoscut, implica un numar mai mic de secvente care cauta sa urmareasca doar daca leziunile respective sunt mai mari, mai mici, mai multe sau daca una dintre ele se incarca cu substanta de contrast – in scleroza multipla aceasta incarcare inseamna prezenta unei leziuni active. 

Exista anumite leziuni al caror diagnostic nu este cert pe investigatiile standard. Astfel,  aceasta analiza presupune un protocol special care aduce mai multa informatie, prin secventele de perfuzie care urmaresc dinamica progresului substantei de contrast, in leziune, si stabilirea zonelor vascularizate sau mai putin vascularizate. Pe de alta parte, spectroscopia face o analiza chimica a unei structuri, se obtine un grafic si informatii referitoare la anumiti compusi. Tractografia este o secventa care pune in evidenta devierea tracturilor cerebrale normale, in vecinatatea unei leziuni. 

Medicii neurochirurgi opereaza anumite tumori, prin tehnici robotizate. Robotul necesita o anumita secventa de RMN care este incarcata in calculator, pe care o proceseaza si care il ajuta pe medic, in timpul operatiei. In cazul unui pacient deja diagnosticat, medicul neurochirurg are nevoie doar de cateva secvente pentru operatie, astfel ca se foloseste un protocol de neuronavigatie care nu mai trece prin intregul procesul de diagnostic, ci utilizeaza doar secventele necesare. Totodata se poate masura si calcula volumul unor zone din creier sau al unor tumori din creier.  

Examinarea de hipofiza se recomanda de catre un medic endocrinolog si implica anumite secvente fine care examineaza hipofiza, structurile vecine, tija hipofizara, hipotalamusul, sinusurile cavernoase. In functie de rezultate si de specificul tumorii, se extinde sau nu examinarea. 

Se foloseste frecvent o examinare cu substanta de contrast, deoarece este mai concludenta decat examinarea de hipofiza nativ. Substanta face diferenta intre structurile tumorale, glandulare, vasculare, face umplerea sinusurilor cavernoase vecine hipofizei si ajuta in diferentierea acestor structuri si in stabilirea celei mai potrivite abordari medicale. 

Epifiza este o glanda care are rol in copilarie si in adolescenta, ulterior degenerand si ramanand doar o imagine sechelara rudimentara. Daca pe acest tesut pot sa apara tumori, fiind o structura mica si pozitionata la baza creierului, necesita un protocol special, pentru ca sunt necesare sectiuni fine, pentru o caracterizare mai buna si pentru diferentieri. Epifiza are o pozitie strategica si afectarea ei poate dupa la diferite complicatii. Protocolul special urmareste stabilirea volumului epifizei, structura ei patologica, impactul ei asupra altor structuri etc. 

In aceasta investigatie, substanta de contrast ajuta medicul sa observe daca structura care mareste volumul glandei epifize este vascularizata sau nu, si in aprecierea raportului cu celelalte structuri – meninge, structurile creierului din vecinatate etc.  

Aceste secvente de angiografie nativ pot sa dea o impresie generala asupra vaselor, arterelor si venelor, in special secventa de angiografie arteriala nativ. Secventa de angiografie venoasa nativ este extrem de expusa la imagini false. Aceste secvente de angiografie cu contrast se fac obligatoriu atunci cand se urmareste o patologie vasculara.

In angiografia de trunchiuri supra-aortice se examineaza vasele din zona cervicala, inclusiv pana in poligonul arterial Willis, cuprinzand asadar si examinarea vaselor intracraniene. Incepe de la emergenta lor din crosa aortei si examineaza arterele carotide, pe tot traiectul lor. 

Hidropsul vestibular este o maladie care, pana de curand, avea doar un diagnostic anatomopatologic. Este o problema grava pentru pacient, este substratul patologic al maladiei Meniere, care se manifesta cu vertijuri invalidante. Diagnosticul acestei boli se face doar prin excludere, prin investigatii diverse. Cu ajutorul unui aparat performant, printr-o secventa speciala se pune in evidenta, in mod obiectiv, pe imagine existenta hidropsului. Protocolul pune in mod obiectiv diagnosticul bolii Meniere. 

Aceasta este o secventa speciala care evidentiaza daca lichidul cefalo-rahidian circula normal. Printr-o secventa de flux, medicul poate fi sigur ca lichidul circula, sau nu. Daca lichidul nu circula, inseamna ca exista undeva o obstructie care trebuie inlaturata.

Fistula de lichid cefalo-rahidian reprezinta o bresa in invelisul creierului, prin care lichidul iese si curge afara, prin zona nasului, a gatului sau a urechii. Pacientul se prezinta cu aceste simptome, medicul stabileste ca este vorba despre LCR, si nu o infectie. Este important sa se stabileasca locul prin care curge lichidul, pentru a inchide bresa. In functie de orientarea medicului ORL, se realizeaza anumite secvente speciale, aplicate pe zonele cu puncte fragile, in crearea acestor brese. Se diferentiaza structura lichidului cefalo-rahidian de alte tipuri de lichid.

Substanta de contrast are, in acest caz, rolul de diferentiere a continutului cavitatilor in care se poate acumula LCR. Prin substanta de contrast, medicul poate diferentia daca exista acolo si un tesut inflamator, anumite patologii asociate etc. Totodata substanta de contrast poate ajuta in gasirea locului inflamarii invelisului creierului, pe unde s-a creat bresa, chiar daca inca nu a curs LCR.  

Acest protocol presupune injectarea substantei de contrast de catre neurolog, in interiorul sacului dural, adica direct in LCR, prin punctie lombara. La RMN, substanta de contrast (gadoliniu) va avea un semnal diferit de cel al lichidului cefalo-rahidian, astfel incat medicul ii poate urmari traseul, catre cavitatile adiacente – sinusuri, nas, ureche, identificand locul pe unde curge. 

Analiza de completare la cererea pacientului sau medicului la un RMN deja realizat.

Analiza de completare la cererea pacientului sau medicului la un RMN deja realizat.

Analiza de completare la cererea pacientului sau medicului la un RMN deja realizat.

Analiza de completare la cererea pacientului sau medicului la un RMN deja realizat.

Pret consultatie RMN Cerebral

RMN Cerebral

Cerebral nativ

890

Cerebral nativ + substanta de contrast

1250

Cerebral + baza de craniu nativ

990

Cerebral + baza de craniu + substanta de contrast

1390

Cerebral + Angio-arterial (TOF) nativ

1250

Cerebral + Angio-arterial si venos cu substanta de contrast

1750

Cerebral cu protocol de epilepsie (3DT1+IR +3DFlair + DTI) nativ

1250

Cerebral cu protocol de epilepsie (3DT1+IR + Gado +3DFlair + DTI)

1650

Cerebral + orbite nativ

990

Cerebral + orbite (+ substanta de contrast)

1390

Cerebral + viscerocraniu nativ

1250

Cerebral + viscerocraniu (+ substanta de contrast)

1650

Cerebral + sinusuri nativ

1090

Cerebral + sinusuri (+ substanta de contrast)

1550

Cerebral + ureche nativ

1190

Cerebral + ureche (+ substanta de contrast)

1790

Cerebral cu morfometrie (protocol neurodegenerativ)

1350

Cerebral + protocol neuroinflamatii (SM) (doar pentru monitorizare pacienti SM)

890

Cerebral + substanta de contrast pentru analiza multiparametrica a leziunii (perfuzie +/- spectroscopie +/- tractografie DTI)

2250

Cerebral protocol preoperator (neuronavigatie)( + substanta de contrast) (volumetrie leziune)

1290

Cerebral + hipofiza nativ

1290

Cerebral + hipofiza (+ substanta de contrast)

1590

Cerebral + epifiza nativ

1190

Cerebral + epifiza (+ substanta de contrast)

1590

AngioRM arterial si venos vase cerebrale (completare la cerebral nativ)

950

AngioRM trunchiuri supra-aortice (completare la cerebral nativ)

950

Cerebral + ureche + protocol hidrops

2590

Cerebral + protocol flux LCR

1150

Cerebral + protocol fistula LCR

1150

Cerebral + protocol fistula LCR + gadoliniu

1590

Cerebral + protocol fistula LCR + gadoliniu intratecal

2790

Cerebral + protocol stroke

890

Completare Tractografie (DTI)

500

Completare perfuzie (DSC + DCE)

500

Completare spectroscopie

500

Completare cu substanta de contrast

500

Cerebral + substanta de contrast + fMRI resting state si activare

2200

Testimoniale

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Echipa noastra de specialisti

Articole relevante

Ce afectiuni diagnosticheaza un medic neurolog

Specializari

Efectele exceselor asupra creierului

General

1 minut, 1 zi, 1 newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul „1 minut pentru sanatatea creierului” si vei primi  in fiecare zi de joi 3 sectiuni cu informatii despre un subiect de interes din sfera sanatatii creierului.

Ne propunem sa livram informatiile de care ai nevoie intr-un limbaj simplu, non-medical si sa te provocam sa fii atent la micile detalii care pot fi trecute cu vederea, dar care spun foarte mult.

Parerea dumneavoastra conteaza foarte mult pentru noi si de aceea dorim sa ne ajutati sa imbunatatim serviciile prin adaugarea unei recenzii.

keyboard_arrow_up