Echipa de peste 50 de medici a clinicii este formată din experți în neurologie, imagistică și specializări conexe.
Beneficiezi de tehnologie de ultimă generație și de cele mai avansate protocoale medicale.
Diagnostic și traseu terapeutic stabilit în echipă, pentru obținerea celor mai bune rezultate.
Diagnostic – Tratament – Monitorizare – toate în aceeași clinică.
Mergi rapid spre:
Apomorfina este o substanță cu istoric indelungat de utilizare în tratamentul bolii Parkinson. Ea aparține clasei de medicamente numite agoniști dopaminergici, substanțe care se leagă direct de receptorii de dopamină de la nivelul ganglionilor bazali, substituind astfel deficitul de dopamină care conduce la apariția simptomelor motorii ale bolii Parkinson.
Administrarea pe cale orală a apomorfinei conduce la metabolizarea hepatică într-o proporție semnificativă, astfel încât prea puțină substanță rămâne disponibilă pentru utilizare la nivelul ganglionilor bazali. Din acest motiv administrarea subcutanată a devenit metoda de elecție, cu biodisponibilitate cerebrală foarte bună. Sub această formă apomorfina are un efect rapid cu ameliorarea simptomelor motorii în câteva minute după administrare. Prezența acesteia în sânge la începutul expunerii conduce însă la o senzație de greață intensă, motiv pentru care utilizarea apomorfinei a fost mult timp limitată, fiind astfel preferate alte medicamente din această clasă care nu sunt la fel de eficiente privind ameliorarea simptomelor motorii, dar sunt mai bine tolerate. Apariția domperidonei ca medicament care reduce major greața asociată cu inițierea terapiei a readus apomorfina în arsenalul amplu de luptă împotriva bolii Parkinson.
Deși apomorfina face parte din clasa agoniștilor dopaminergici, capacitatea acesteia de a se lega în mod echilibrat de toți receptorii dopaminergici (de la D1 la D5) o apropie semnificativ de efectele levodopei, spre deosebire de ceilalți agonisti dopaminergici care prezintă în special afinitate pentru receptorii D3 și D2. Astfel, potențialul mare de ameliorare a simptomelor motorii este foarte asemănător levodopei, având capacitate mult mai redusă de a induce efectele adverse întâlnite adesea în cazul celorlalți agoniști dopaminergici. În ciuda asemănării de nume, efectele apomorfinei sunt esențial diferite de cele ale morfinei.
Administrarea subcutanată a apomorfinei conduce la un efect potent foarte rapid care apare de obicei la 5-10 minute după administrare si persistă între 30-60 de minute după administrare. Acest lucru o face foarte potrivită ca terapie de salvare. Astfel, injecțiile cu apomorfină pot fi administrate când este dorită ameliorarea rapidă a unui blocaj, în special în stările de off motor matinal sever sau în context de blocaje bruște, neașteptate între două prize de levodopa, dar și atunci când levodopa își pierde efectul cu o perioadă de timp importantă înainte de următoarea priză („wearing-off”) sau în situațiile particulare în care o priză de levodopa își face efectul târziu („delayed-on”) sau nu își face efectul („no-on”). Astfel, terapia cu apomorfină injectabilă este indicată pentru persoanele cu boală Parkinson după mai mulți ani de evoluție, când apar fluctuațiile motorii nete între prizele de levodopa în ciuda încercărilor de optimizare a schemei terapeutice. Absența fluctuațiilor motorii sugerează că apomorfina nu este o terapie potrivită la momentul respectiv, fiind însă de luat în calcul în viitor, în momentul apariției fluctuațiilor.
Pentru utilizarea corectă a stiloului de apomorfină este esențial ca pacientul sau persoana care ajută la îngrijiarea pacientului cu boală Parkinson să recunoască cât mai bine stările motorii, astfel încât să poată identifica corespunzător momentul potrivit pentru administrarea injectabilă a apomorfinei.
Inițierea terapiei cu stilou cu apomorfină se face în urma unei evaluări detaliate efectuată de un medic neurolog specializat în boală Parkinson în care se stabilește stadiul bolii, severitatea simptomelor motorii și non-motorii și a comorbidităților. În acest fel este determinată corectitudinea indicației pentru utilizarea stiloului cu apomorfină în funcție de particularitățile fiecărei persoane cu boală Parkinson, având în vedere beneficiul așteptat și reacțiile adverse posibile.
Administrarea de apomorfină poate induce greață semnificativă la inițierea terapiei, astfel că este necesară administrarea de domperidonă cu 1-3 zile înainte. Deoarece domperidona poate conduce rareori la apariția unei reacții adverse cardiace potențial periculoase (alungirea intervalului QT), înainte de inițiere trebuie efectuată o electrocardiogramă.
Inițierea propriu-zisă a terapiei cu stilou cu apomorfină se efectuează într-o vizită de 2-3 ore cu rolul de identificare a dozei care conduce la ameliorarea unei stări de off motor. Doza corespunzătoare diferă între pacienți, însă rămâne relativ constantă pentru aceeași persoană. Astfel, odată efectuată titrarea, doza identificată drept eficientă va rămâne constantă în cele mai multe situații. Procedura de titrare trebuie întotdeauna efectuată în starea de off motor, fie un off matinal, înainte de administrarea primei doze de levodopa, fie este așteptată o stare de off motor între două prize de levodopa. Titrarea este începută cu o injecție de 1 mg apomorfină și apoi este crescută progresiv până când este atinsă starea de on motor. Înainte de inițiere si de fiecare dată când se consideră necesar vor fi verificate apariția de reacții adverse (greață, somnolență etc.), electrocardiograma, monitorizarea variațiilor tensiunii arteriale (pentru hipotensiune arterială ortostatică) și statusul motor pentru a determina doza potrivită de apomorfină.
După finalizarea titrării pacientul va putea pleca la domiciliu cunoscând doza corespunzătoare de apomorfină care trebuie administrată pentru ameliorarea stării de off motor. Domperidona va fi întreruptă gradual, în funcție de cât de repede dispare senzația de greață asociată apomorfinei. În urma procedurii de titrare, măsurile de precauție privind potențiale reacții adverse vor diminua considerabil, fiind monitorizate doar când medicul va considera necesar.
Infuzia subcutanată continuă cu apomorfină reprezintă administrarea de apomorfină la nivel subcutanat într-un mod continuu. Deoarece durata injecțiilor cu apomorfină are o durata medie a efectului de 30-60 de minute, utilizarea acestora pentru un efect îndelungat nu este fezabilă, necesitând injectări mult prea frecvente. Având in vedere eficiența majoră a apomorfinei privind ameliorarea simptomelor motorii și non-motorii asociate bolii Parkinson, metoda de administrare continuă utilizată în cazul pompelor cu levodopa cu administrare intestinală a fost adaptată pentru utilizarea subcutanată. Spre deosebire de acestea din urmă însă, nu sunt necesare manevre invazive, administrarea efectuându-se direct sub piele prin intermediul unui tub de silicon fixat în zonele cu țesut subcutanat bogat, în special la nivelul abdomenului. Pentru a evita reacțiile adverse cutanate, sunt esențiale igiena locală corespunzătoare și schimbarea regulată a locului de infuzie.
Infuzia subcutanată continuă cu apomorfină este indicată în boala Parkinson avansată. Un consens recent definește o boala Parkinson drept avansată atunci când în ciuda optimizării schemei terapeutice, este prezentă cel puțin una din trei condiții: controlul bolii necesită administrarea a minim 5 doze de levodopa pe zi, existența a minim două ore de off motor sau existența a minim o oră de diskinezii deranjante. De asemenea, utilizarea a mai mult de 4-6 injecții subcutanate cu stiloul de apomorfină este un bun indicator că devine utilă o administrare continuă.
Administrarea continuă a apomorfinei conduce la o stimulare dopaminergică mult mai constantă, ceea ce permite atât scăderea considerabilă a perioadei de off motor, cât și ameliorarea perioadei cu diskinezii. Beneficiile nu vizează însă doar simptomele motorii, putând exista ameliorare semnificativă a unor simptome non-motorii asociate bolii Parkinson, precum tulburările de somn, disfuncția urinară, durerile etc.
Infuzia subcutanată continuă cu apomorfină se realizează în centre în care există medici neurologi cu experiență în tratamentul bolii Parkinson. În cadrul Clinicii de Neurologie Neuroaxis din București, pacienții cu boala Parkinson au posibilitatea să beneficieze de această opțiune terapeutică.
Inițierea SCAI se face după cel puțin o vizită în care se stabilește stadiul bolii, întrunirea criteriilor pentru boală Parkinson avansată, detalierea simptomelor motorii și non-motorii și a comorbidităților. În acest fel se stabilește atitudinea terapeutică corespunzătoare: posibilitatea de optimizare a terapiei orale, respectiv indicația de inițiere a unei terapii avansate. Recomandarea unei terapii avansate se realizează ținând cont de profilul fiecărei persoane cu boală Parkinson, având în vedere beneficiul așteptat, reacțiile adverse posibile, dar și preferința pacientului.
Odată stabilită indicația pentru infuzia subcutanată continuă cu apomorfină, se efectuează o electrocardiogramă pentru excluderea unui sindrom de QT lung și se inițiază tratament cu domperidonă cu cel puțin 1-3 zile anterior inceperii infuziei cu apomorfină.
În ziua inițierii infuziei cu apomorfină schema terapeutică este administrată conform programului anterior, cu posibile modificări parțiale indicate de medicul neurolog. Înainte de inițierea infuziei subcutanate continue cu apomorfină se efectuează o electrocardiogramă și un test pentru măsurarea unei potențiale hipotensiuni arteriale ortostatice, apoi este începută infuzia cu un flux continuu mic cu monitorizarea apariției de reacții adeverse. Persoana cu boală Parkinson va fi monitorizată câteva ore pentru apariția de reacții adverse, timp în care este realizat un instructaj detaliat privind modul de funționare al pompei cu apomorfină.
Dacă terapia este bine tolerată, pacientul poate merge la domiciliu. Ulterior rata de infuzie a terapiei este ajustată lent pentru a evita pe cât posibil apariția de reacții adverse. În această perioadă pacientul este urmărit atent, până la identificarea schemei terapeutice optime.
Administrarea apomorfinei sub formă de stilou (pen) sau infuzie subcutanată continuă nu este indicată persoanelor cu patologii cardiovasculare severe, respectiv celor cunoscuți cu sindrom de QT lung. Prezența unor simptome asociate bolii Parkinson ar putea reprezenta de asemenea o contraindicație. Dintre acestea, hipotensiunea arteriala ortostatică severă, existența unei tulburări neurocognitive majore sau halucinațiile persistente limitează cel mai mult inițierea terapiei. Apariția anumitor reacții adverse pe parcursul administrării terapiei poate limita de asemenea utilizarea apomorfinei. Dintre acestea, cele mai importante sunt hipotensiunea arterială ortostatică severă, somnolența excesivă, halucinații persistente, tulburarări comportamentale, respectiv reacțiile cutanate locale. Acestea trebuie atent monitorizate pe parcursul terapiei cu atenționarea medicului neurolog curant. Ajustarea infuziei poate conduce la remiterea acestora, însă persistența lor la un nivel semnificativ ar putea indica necesitatea opririi tratamentului.
Clinica de exceptie, multumiri din suflet Dnei Dr Olivia Racila, o profesionista desavarsita, care a explicat cu rabdare, pe indelete si intelesul tuturor.
Sunt implicați cu adevărat în a-ți rezolva problema, indiferent de vârstă. De obicei, când te duci cu un bătrân, majoritatea spun ca-i vârstă... mulțumesc celor care le pasă: dnei dr. MATEI ALEXANDRA și dl. Dr. COZMA LIVIU.
Am facut o consultatie online, totul a decurs foarte bine. Recomand.
Am avut ocazia să întâlnesc în această clinică un medic de excepție.
Tot respectul pentru Doamna Doctor Zela Cofoian-Amet.Calm, abordare foarte profesionistă de excepție, răbdare și maxim inters pentru pacient.
Scorul de evaluare Google: 4.4 din 5, pe baza 367 recenzii
Ajută-ne să îmbunatățim serviciile prin adăugarea unei recenzii.
Și vei primi in fiecare zi de joi 3 sectiuni cu informatii despre un subiect de interes din sfera sanatatii creierului.
