Ce boli ascund durerile de cap. 11 afecțiuni neurologice care au acest simptom

Durerile de cap sunt simptom în multe afecțiuni neurologice. Este foarte important să observăm atent cum se manifestă, cu ce alte simptome se combină și să nu așteptăm prea mult până adresăm problema unui medic neurolog, dacă persistă sau sunt intense. 

Pentru o durere de cap pasageră putem da vina pe factori de mediu sau pe stilul de viață. Aceasta este o durere de cap primară (ex: cefaleea de tensiune și cefaleea Cluster), care apare pe fond de stres sau oboseală, postură incorectă ori după consumul de alcool. Cefaleea intensă, care nu cedează la medicație antialgică sau revine în ciuda tratamentului poate fi o durere de cap secundară, adică manifestarea unei afecțiuni. 

Află de la experții în neurologie ai clinicii Neuroaxis din București ce boli ascund durerile de cap și de ce este importantă consultația de neurologie cât mai devreme după ce apar.

Ce boli neurologice ascund durerile de cap

Durerea resimțită în cefalee este generată de inflamația țesuturilor din zona capului și gâtului care au receptori de durere: vase de sânge, nervi, mușchi. Iar această inflamație poate apărea din cauze diverse – de la o infecție respiratorie sezonieră la afecțiuni din sfera ORL, probleme oftalmologice sau stomatologice sau boli neurologice.

În cele ce urmează vom vorbi despre cele mai frecvente boli neurologice ce au ca simptom durerea de cap:

Migrena

Confundate de cei mai mulți oameni, durerile de cap și migrenele nu sunt același lucru. Cum a explicat specialistul Neuroaxis dr. Dan Mitrea, migrena este un diagnostic, în vreme ce durerea de cap este un simptom. 

În migrenă, durerea se manifestă pe o singura parte a capului, pulsează și poate să dureze de la câteva zeci de minute la câteva zile și este, de regulă, însoțită de o senzație de greață și de sensibililtate la lumină, sunete și mirosuri puternice. Iar în migrena cu aură, la simptome se adaugă tulburări de vedere, de auz, motorii, verbale sau gustative, amorțeli sau slăbiciuni musculare.

Encefalită

Encefalita este inflamația sever ă a creierului, cel mai frecvent cauzată de infectii cu virusuri sau bacterii . În acest caz, durerile de cap pot fi însoțite de: febră, convulsii, sensibilitate la lumină și sunete, tulburări motorii, rigiditate la nivelul gâtului, somnolență, iritabilitate, anxietate, confuzie/ dezorientare, halucinații, tulburări de memorie și pierderea conștienței. 

Infecție de natură virală sau bacteriană a meningelui, meningita se manifestă prin durere resimțită ca o presiune în cap, febră și fotofobie. Poate duce la afectarea permanentă a creierului și nervilor și la septicemie. 

Tromboza venoasă cerebrală 

Cheagurile de sânge formate la nivelul sistemului venos cerebral (tromboza venoasă cerebrală) se manifestă prin cefalee foarte puternică însoțită de vărsături, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, crize convulsive și pierderea conștienței. Este o afecțiune extrem de periculoasă, care poate determina accidentul vascular cerebral.  

Accident vascular cerebral 

Într-un AVC în desfășurare, durerea de cap puternică este însoțită de greață si vărsături în jet, se instalează tulburările de vorbire, de înțelegere, de vedere și scade forța musculară și/sau sensibilitatea la nivelul feței și membrelor – numai pe o parte (apare asimetria facială). AVC-ul este o urgență medicală. 

Anevrism rupt 

Un anevrism rupt are ca principal simptom o durere de cap extrem de puternică. Alte manifestări ale acestei condiții medicale, care necesită o intervenție de urgență, sunt greața și vărsătura, redoarea de ceafă, vedere încețoșată sau dublă, crize convulsive, confuzie, pierderea stării de conștiență. 

Tumori cerebrale 

Durerea de cap poate fi însoțită în cazul tumorilor cerebrale de greață și vărsături, convulsii, deficite motorii, oboseală și somnolență sau alte tulburări de somn, tulburări cognitive, tulburări de memorie, modificări de personalitate (ex: agresivitate, depresie). 

Manifestările pot diferi însă, în funcție de tipul de tumoră. De exemplu, în cazul meningiomului (o tumoră a meningelui, țesutul care protejează creierul), durerile de cap sunt cel mai puternice dimineața și pot fi însoțite de tulburări de vedere și de vorbire, pierderea auzului sau tinitus, pierderea mirosului, slăbiciune la nivelul membrelor. În cazul astrocitomului, durerii de cap, vederii duble și senzației de slăbiciune a membrelor li se adaugă declinul abilităților cognitive și crizele epileptice. Iar în glioblastom, pe tabloul simptomatologic apar inclusiv schimbările de personalitate și incontinența urinară. 

Hematom epidural 

Durerea este resimțită ca o presiune puternică, în hematomul epidural (care este o acumulare de sânge între craniu și dura mater, membrana care căptușește cavitatea craniană), și este însoțită de greață cu sau fără vărsături, confuzie, amețeli. Hematomul epidural poate necesita o intervenție chirurgicală de urgență. 

Abces cerebral 

Infecție cerebrală cauzată de bacterii sau fungi, abcesul se manifestă prin dureri de cap resimțite ca o presiune puternică și care pot fi însoțite de febră, tulburări de vedere, greață și vărsături, stări de confuzie și iritabilitate. Abcesul cerebral necesită intervenție de urgență. 

Malformații arterio-venoase (MAV)  

Conexiuni anormale între vene și artere, malformații arterio-venoase localizate în creier comportă un risc crescut de hemoragii. Durerea de cap prin care se manifestă este extrem de puternică și poate fi însoțită de probleme de vedere, tulburări de mobilitate și slăbiciune musculară. 

Complicații după un traumatism cranian 

Dacă în urma unei lovituri la cap apar dureri de cap, amețeli și greață, confuzie, convulsii, căderi, tulburări de  memorie sau pierderi de conștiență, trebuie apelat de urgență la medic. Pot fi prezente hermoragii intracraniene. 

De ce e important să consulți un medic atunci când te confrunți cu dureri de cap 

Afecțiunile neurologice care se manifestă prin dureri de cap (și alte simptome) pot duce la deces, dacă nu sunt depistate, diagnosticate și tratate rapid. Timpul de intervenție scurt este esențial în caz de AVC, anevrisme rupte, abcese craniene și hematoame, dar și în cazul inflamațiilor cerebrale de natură infecțioasă, cum sunt meningita și encefalita. 

Ce au nevoie să afle medicii de la pacient pentru a stabili ce boli ascund durerile de cap: cât de des apar, cât durează, unde sunt localizate, cum se manifestă (sunt pulsatile, „surde” sau se resimt ca un junghi), ce anume pare să le declanșeze, să le agraveze și să amelioreze și de ce alte simptome sunt însoțite. Istoricul medical personal și familial sunt de asemenea importante în stabilirea diagnosticului. 

Când devine durerea de cap motiv de îngrijorare 

Durerea de cap care nu cedează și este însoțită de oricare din simptomele descrise mai sus trebuie să funcționeze ca un semnal de alarmă. Trebuie apelat de urgență la medic dacă: 

• cefaleea se manifestă ca un tunet (poate semnala o hemoragie subarahnoidiană cauzată de un anevrism rupt); 
• durerea de cap este însoțită de febră și rigiditata gâtului (suspiciune de meningită); 
• apare asimetria feței/ pareza facială (anunță un AVC); 
• apare tandemul dureri de cap și amețeli (suspiciune de anevrism cerebral, AVC, complicații după un traumatism cranian); 
• durerea se combină cu febră, convulsii, vărsături, tulburări de vorbire, de vedere, de mobilitate ori cognitive, pierderea conștienței; 
• apar modificări de personalitate după instalarea cefaleei. 

Este foarte important ca medicul să descopere rapid ce boli se ascund în spatele durerilor de cap, pentru a putea trata cauza și a preveni complicațiile. 

Află de la experții Neuroaxis cu ce trece durerea de cap și de ce este important consultul neurologic când te confrunți cu cefalee severă, persistentă și rezistentă la medicație aici. 

Alte cauze pentru durerile de cap 

Pe lângă afecțiunile enumerate mai sus, durerile de cap pot fi cauzate și de tensiunea musculară provocată de stresul cronic sau poziții vicioase ale corpului, dar și de stres și anxietate, care pot declanșa contracții musculare în zona capului și a gâtului. De asemenea, obosirea ochilor din cauza expunerii îndelungate la ecrane sau cititului poate duce la dureri de cap. Factori precum deshidratarea, consumul excesiv sau insuficient de cofeină, alimentația necorespunzătoare și schimbările bruște de mediu pot contribui, de asemenea, la apariția durerilor de cap. Postura incorectă poate pune o presiune suplimentară pe mușchii gâtului și umerilor, contribuind la disconfortul capului. Totodată, schimbările hormonale, precum cele din timpul ciclului menstrual sau al menopauzei, și infecțiile, cum ar fi răceala sau gripa, pot declanșa episoade de dureri de cap. 

Consultarea unui medic este esențială pentru a identifica cauza specifică a durerilor tale de cap și pentru a primi îndrumare adecvată pentru tratament și managementul simptomelor. 

Nu amâna consultația la specialiștii clinicii Neuroaxis, dacă manifești dureri de cap persistente ori recurente. Programează-te la o consultație de neurologie la prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România pentru a beneficia de expertiză, investigații rapide, diagnostic de certitudine și tratament eficient.