Cea mai frecventă durere de cap la nivel global, cefaleea de tensiune afectează până la 40% din populația adultă. În forma cronică poate atrage după sine tulburări psihice ca depresia și anxietatea, iar pentru gestionarea sa pot fi necesare, pe lângă tratamentul medicamentos, terapie cognitiv–comportamentală și schimbări în modul de viață.
Ce este cefaleea de tensiune?
Cefaleea de tensiune se manifestă bilateral și este resimțită ca o presiune, o bandă care strânge capul, de intensitate ușoară până la moderată. Apare fie în episoade scurte, cu durată variabilă (forma episodică), fie continuu (forma cronică).
Este un tip de durere de cap care se manifestă cu predilecție la persoanele între 30 și 40 de ani și afectează mai des femeile. Statisticile arată că 20-40% din populația adultă acuză episoade de cefalee de tensiune, iar 3% prezintă forma cronică.
Prevalența poate fi însă subestimată. Multe persoane cu cefalee episodică nu merg la medic, prin urmare, nu se regăsesc în statistici.
Te-ar putea interesa:
Tipuri de cefalee de tensiune
In functie de frecventa cefaleei, aceasta se clasifica in:
- Cefalee de tensiune rara, episodica (mai putin de o zi de cefalee pe luna);
- Cefalee de tensiune frecventa, episodica (1-14 zile de cefalee pe luna);
- Cefalee de tensiune cronica (15 zile pe luna, pentru cel putin 3 luni).
Factori declanșatori ai acestei dureri de cap
Deși este cel mai frecvent tip de durere de cap, cefaleea de tensiune nu este pe deplin înțeleasă și nici cauzele sale nu sunt clare. Neurologii au concluzionat că etiologia sa (cauza apariției) este cel mai probabil multifactorială, dar mecanismele precise sunt incerte. Factori de mediu par a fi implicați în apariția cefaleei de tensiune episodice și factori genetici, în a celei cronice – persoanele care au rude de gradul I cu cefalee de tensiune cronică prezintă un risc de trei ori mai mare de a suferi la rândul lor de acest tip de durere de cap.
Potențialii factori de risc ai cefaleei de tensiune sunt:
- stresul (cel mai frecvent);
- depresia și anxietatea (care pot fi însă și efecte secundare ale cefaleei);
- oboseala cronică;
- contracțiile repetate ale musculaturii feței, în special al mușchilor masticatori, ca urmare a emoților sau stresului;
- sensibilitate musculară pericraniană;
- sexul – femeile sunt mai predispuse;
- consumul de alcool;
- deshidratarea;
- tulburările de somn;
- istoric de migrene.
Simptome asociate cu cefaleea de tensiune
Episoadele de cefalee de tensiune pot dura de la 30 de minute la 7 zile continuu. Simptomele resimțite sunt:
- presiune dureroasă în jurul capului (ca o bandă care strânge);
- durere bilaterală (foarte rar se manifestă pe singură parte a capului);
- contracturi musculare dureroase în zona gâtului și umerilor;
Spre deosebire de migrenă, persoanele cu cefalee nu acuză decât foarte rar simptome precum tulburări de vedere, greață și vărsături asociate durerilor de cap. Activitatea fizică nu intensifică durerile din cefaleea de tensiune, dar lumina și zgomotele pot agrava uneori simptomele algice.
Este important de reținut că cefaleea recurentă poate apărea și la persoanele ce suferă de migrenă.
Cum diagnosticăm acest tip de cefalee
Pentru a se stabili un diagnostic corect, medicul neurolog va efectua anamneză și un examen clinic. Se recomandă să folosiți un jurnal al durerii, în care să notați caracteristicile acesteia timp de 4 săptămâni.
Pentru a face un diagnostic diferențial corect medicul neurolog poate solicita efectuarea unor investigații imagistice cerebrale, pentru excluderea unei cauze secundare a durerilor (ex. dacă caracteristicile cefaleei sunt atipice, dacă istoricul atacurilor cefalalgice se modifică sau dacă sunt prezente anomalii neurologice persistente). De cele mai mult ori se solicită efectuarea unui RMN cerebral cu Angio RM.
Tratamentul cefaleei de tensiune
Se recomandă terapia medicamentoasă acută pentru pacienții cu cefalee de tensiune episodică sau cronică. Aceasta presupune administrarea la nevoie sau pe perioade scurte a medicației antalgice din clasa antiinflamatoarelor non-steroidine (aspirină, ibuprofen, naproxen, ketoprofen, indometacin etc).
Tratamentul profilactic se poate recomanda la pacienții cu cefalee cronică și poate fi luat în considerare și de pacienții cu episoade foarte frecvente de cefalee de tensiune (amitriptilină în doze mici, venlafaxină, mirtazapină, topiramat etc.).
Pentru toți pacienții cu cefalee se poate lua în considerare managementul non-medicamentos. Mai exact, se recomandă: terapii psihocomportamentale (pentru identificarea și ținerea sub control a factorilor declanșatori), tehnici de relaxare, fizioterapie, acupunctură, masaj de relaxare și adoptarea unui stil de viață sănătos, cu un orar fix de somn, alimentație echilibrată și activitate fizică regulată.
