Sindromul de oboseală cronică. Cauze, simptome și tratament

Peste 71 de milioane de persoane din întreaga lumea se confruntă cu sindromul de oboseală cronică, dar mai multe studii menționează că, foarte probabil, vorbim despre o problemă de sănătate mult subdiagnosticată, cu o prevalență mai ridicată, în realitate. 

Deși a fost menționată pentru prima dată în 1934, această afecțiune complexă, multisistemică și debilitantă, încă nu are o definiție clară, cauze ferme, metode de diagnostic specifice și un tratament universal acceptat. Oamenii de știință continuă să-i studieze etiologia și abia recent au obținut informații promițătoare privind dereglarea autoimună și neuroimflamația, care ar putea impulsiona cercetările în domeniu. 

Pentru că există dovezi ale afectării cerebrale, coroborată cu alte tulburări și dezechilibre, expertiza unui neurolog este esențială în diagnosticare și stabilirea unui plan terapeutic adecvat. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, te așteptăm cu o echipă extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe. În clinica noastră, beneficiezi de: 

• consultație de neurologie necondiționată temporal – medicul alocă pacientului său atât cât este necesar pentru o anamneză completă și o examinare clinică riguroasă, dar și pentru prezentarea concluziilor și lămurirea tuturor aspectelor implicate de afecțiunea depistată; 

• investigații realizate cu tehnologie performantă, care asigură rezultate precise; 

• diagnostic de certitudine, stabilit după coroborarea rezultatelor obținute în urma consultației și testelor efectuate; 

• plan de tratament personalizat, în acord cu situația specifică; 

• abordare multidisciplinară, în cazuri complexe; 

• monitorizarea afecțiunilor cronice. 

Ce este sindromul de oboseală cronică 

Sindromul oboselii cronice, numit și encefalomielită mialgică, este caracterizat de oboseală extremă cu debut brusc (foarte rar se dezvoltă treptat), care durează mai mult de 6 luni, nu se ameliorează prin odihnă și este însoțită de alte simptome complexe și fluctuante. Această problemă de sănătate este asociată cu o scădere semnificativă a calității vieții. Statisticile arată că până la 29% dintre persoanele diagnosticate cu oboseală cronică sunt imobilizate la domiciliu sau la pat, peste 50% nu au un loc de muncă și doar 19% lucrează cu normă întreagă. 

Femeile prezintă mai frecvent această patologie (o prevalență de aproximativ 1,5-2 ori mai mare), diferența de gen putând fi legată de factori biologici, în principal hormoni de gen și/sau răspunsuri ale sistemului imunitar la factori de mediu. Cele mai afectate grupe de vârstă sunt adolescenții și persoanele între 40 și 60 de ani. 

Ce cauzează sindromul de oboseală cronică 

Cauza oboselii cronice nu este cunoscută, dar există elemente care leagă acest sindrom de anumite afecțiuni și dezechilibre: 

• adesea apare după o boală infecțioasă (boala Lyme, mononucleoza infecțioasă, de exemplu) sau o traumă fizică (care poate fi inclusiv o intervenție chirurgicală). Alți factori declanșatori pot fi reprezentați de stresul extrem sau expunerea la substanțe toxice; 

• testele relevă probleme multiple, la nivelul sistemului nervos, sistemului imunitar, metabolismului energetic, vaselor de sânge și florei intestinale; 

• la creier, sunt semnalate anomalii în regiunea hipotalamusului (partea care reglează hormonii și funcțiile vitale) și a glandei pituitare; 

• sistemul nervos autonom, care controlează tensiunea arterială, ritmul cardiac, temperatura corpului și alte funcții vitale ale organismului, este dereglat – mulți pacienți au o frecvență cardiacă neobișnuit de mare și tensiune arterială scăzută atunci când stau în picioare o perioadă mai lungă; 

• sistemul imunitar atacă anumite țesuturi din organism; 

• este afectată capacitatea celulelor de a produce energie; 

• vasele sangvine prezintă și ele anomalii, atât în modul de funcționare, cât și la nivel structural; 

• inflamația produsă de microbiota intestinală, deși scăzută, continuă în peretele intestinal. 

În plus, există și o componentă genetică  – studiile indică faptul că anumite gene, care afectează funcția creierului, sistemul imunitar și metabolismul energetic, sunt construite diferit la persoanele diagnosticate cu acest sindrom. 

Simptome asociate cu oboseala cronică 

• Oboseală inexplicabilă, de durată (peste 6 luni), care nu se ameliorează prin odihnă – principalul simptom în sindromul oboselii cronice. 

• Somn neodihnitor – de multe ori, pacienții se simt mai rău după o noapte întreagă de somn. 

• Stare de rău post-efort – o agravare a simptomelor după efort fizic, mintal și/sau emoțional, care poate dura de la câteva zile până la mai mult de o săptămână. 

• Deficite cognitive – probleme de gândire, memorie, atenție, de organizare și procesare a informațiilor (care se agravează adesea după efort fizic, stat în picioare prelungit sau sarcini mintale). 

• Intoleranță ortostatică – o agravare a simptomelor la adoptarea și menținerea unei posturi verticale. Aceasta poate include amețeli, leșin, epuizare, înrăutățirea tulburărilor cognitive, dureri de cap sau stare de greață. 

• Dureri musculare și/sau dureri articulare fără edem sau eritem. 

• Dureri de cap. 

• Dureri frecvente sau recurente în gât. 

• Ganglioni limfatici umflați sau sensibili la nivelul gâtului sau axilei. 

• Sensibilitate la lumină și sunete. 

• Stare de greață. 

• Probleme digestive. 

• Frisoane sau transpirații nocturne. 

• Alergie sau sensibilitate la anumite alimente, mirosuri, substanțe chimice sau medicamente. 

La multe persoane, simptomele specifice acestui sindrom persistă vreme de câțiva ani. Ele tind să se agraveze în primii doi ani, apoi nivelul de funcționare se îmbunătățește treptat. Cu toate acestea, doar o mică parte din pacienți se recuperează complet. Recuperarea tinde să fie mai puțin eficientă în rândul persoanelor care au simptome de mai mult timp, au și alte boli cronice și aveau peste 40 de ani când au apărut simptomele. 

Afecțiuni neurologice care au ca simptom oboseala cronică 

Multe afecțiuni neurologice au oboseala cronică printre simptome – de la scleroză multiplă la miastenia gravis, Parkinson sau AVC. De aceea, sunt necesare teste și investigații țintite pentru a stabili dacă este vorba despre manifestarea unei boli sau despre o boală în sine. Iată în ce tulburări neurologice fatigabilitatea este cea mai pronunțată și contribuie la dizabilitate, influențând semnificativ calitatea vieții. 

Scleroză multiplă 

În cazul sclerozei multiple (SM), 40% dintre pacienți declară că oboseala este simptomul care îi afectează cel mai mult, mai mult decât orice altă manifestare a bolii, inclusiv spasticitatea și slăbiciunea sau durerile musculare. Sunt peste 1,8 milioane de bolnavi de SM la nivel global și aproximativ 10.000 în România, conform cifrelor oficiale. 

Boala Parkinson 

În mod similar pacienților cu SM, o treime dintre pacienții cu boala Parkinson, una din cel mai frecvent diagnosticate afecțiuni neurodegenerative, declară că oboseala cronică este simptomul care îi afectează cel mai mult, deși se confruntă cu o serie de alte manifestări debilitante, precum bradikinezia (lentoare în execuția mișcărilor), tremorul de repaus, rigiditatea și instabilitatea posturală. În România sunt peste 72.000 de bolnavi de Parkinson. 

Post-AVC 

Fatigabilitatea este una dintre cel mai frecvent întâlnite sechele la pacienții cu AVC (afectează până la 68% dintre supraviețuitori), reprezintă un factor important pentru scăderea independenței și a calității vieții acestor bolnavi și este asociată cu rate ridicate de morbiditate și mortalitate, arată o meta-analiză care a inclus 35 de studii pe acest subiect. 

Miastenia gravis 

Alături de slăbiciunea musculară, oboseala extremă, fizică și mintală, este caracteristică în miastenia gravis – mai pregnantă în momentele de activitate, estompată la repaus. Aproximativ 59% dintre pacienții cu această boală suferă de fatigabilitate. Simptomul este mai frecvent la femei și uneori este însoțit de depresie, anxietate și insomnie. 

Scleroză laterală amiotrofică 

Oboseala este un simptom frecvent în rândul pacienților cu scleroză laterală amiotrofică. Afectează mai frecvent femeile diagnosticate cu această boală, poate fi prezentă în toate stadiile (intensificându-se pe măsură ce boala evoluează) și este asociată cu dureri mai mari, declin funcțional pronunțat și o scădere semnificativă a calității vieții. SLA nu se vindecă, din păcate, iar decesul survine, de regulă, în maximum 5 ani. 

Sindromul post-polio 

Sindromul post-polio sau SPP este un complex de simptome invalidante care apare la zeci de ani (chiar 40) distanță de infecția cu virusul poliomielitei. Caracterizat de atrofie musculară progresivă, SPP are ca principale simptome slăbiciunea musculară și oboseala cronică, la care se adaugă spasmele musculare și durerea articulară. Nu există remediu pentru această boală. 

Ce să faci atunci când te confrunți cu fatigabilitate 

Este foarte important să ceri ajutor dacă suferi de oboseală persistentă. Analizele și investigațiile recomandate de medic după efectuarea consultației pot lămuri dacă te confrunți cu o boală neurologică ce dă acest simptom sau chiar cu sindromul de oboseală cronică. Iar în funcție de diagnostic, neurologul poate stabili planul terapeutic optim. 

Dacă epuizarea pe care o resimți nu este efectul suprasolicitării, ci vine pe fondul unei afecțiuni, simptomele nu vor trece de la sine. Să afli cauza și să obții un tratament țintit sunt esențiale pentru a-ți restabili funcționalitatea și calitatea vieții. 

Teste și analize folosite pentru diagnosticarea sindromului de oboseală cronică 

Nu există teste specifice pentru oboseala cronică, sindromul fiind confirmat, de regulă, de prezența combinației de oboseală extremă persistentă cu o stare de rău post-efort, somn neodihnitor, deficite cognitive și/sau intoleranță ortostatică, pe o perioadă de cel puțin 6 luni. 

Însă pentru că trebuie luate în considerare și alte posibile cauze ale fatigabilității, medicul poate recomanda o serie de analize de sânge și de investigații prin care sunt evaluate funcțiile tiroidiene, renale, hepatice, endocrine sau ale sistemului nervos. Totodată, poate recomanda evaluarea psihiatrică, pentru excluderea unor afecțiuni din acest spectru, și efectuarea unei poligrafii respiratorii, pentru excluderea apneei în somn (care se manifestă prin oboseală și somn neodihnitor). 

Tratament pentru sindromul de oboseală cronică 

Nu există un tratament pentru encefalomielită mialgică, dar simptomele pot fi ameliorate. Ce îți poate recomanda medicul, după diagnosticarea cu acest sindrom: 

• schimbări în stilul de viață – încetinirea ritmului, minimizarea efortul fizic, dozarea efortului mintal și evitarea stresul psiho-emoțional. Obținerea unui echilibru între odihnă și activitate este esențial pentru a preveni exacerbările; 

• exerciții aerobice de intensitate ușoară, concepute pentru a crește mobilitatea, dar a evita, în același timp, agravarea simptomelor; 

• aport hidric adecvat, suplimentarea aportului de sare, purtarea unor ciorapi compresivi și evitarea ortostatismului prelungit, pentru gestionarea simptomelor legate de intoleranța ortostatică; 

• adoptarea unei rutine de somn care ar putea crește calitatea acestuia; 

• medicație pentru îmbunătățirea calității somnului – o doză mică de trazadonă sau un antidepresiv triciclic înainte de culcare; 

• medicație pentru ameliorarea durerilor – antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei. 

• medicație pentru reglarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale; 

• psihoterapie – poate reduce povara psihică a bolii și poate ajuta pacientul să gestioneze simptomele de anxietate și depresie asociate. 

Când ai simptome neurologice, ai nevoie de ajutor specializat. Programează-te la Neuroaxis 

Oboseala e normală când vine după suprasolicitare. Dar normal este să și treacă, dacă te odihnești corespunzător. Când starea de epuizare nu are o cauză identificabilă, nu se ameliorează cu somn și persistă, ajungând să-ți afecteze viața de zi cu zi, adresează-te unui medic neurolog pentru identificarea cauzei. Echipa noastră de experți te poate ajuta să afli cu ce te confrunți și ce poate fi făcut pentru ameliorarea simptomelor. 

Programează-te la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a primi îngrijirea de care ai nevoie în afecțiunile sistemului nervos.