Numeroase studii demonstrează efectul nociv pe care îl are asupra dezvoltării mintale și psiho-emoționale a copiilor și adolescenților „dependența digitală”, cum este numit consumul excesiv de internet, rețele sociale, youtube sau jocuri online. Însă “bingingul” nu este apanajul exclusiv al acestor categorii de vârstă – o parte semnificativă a populației adulte petrece, la rându-i, mai multe ore din zi lipită de diverse ecrane. Este creierul matur ferit de consecințele acestui obicei modern? Cele mai noi cercetări spun că nu. De fapt, concluziile sunt alarmante.
Tehnologia este cea mai bună prietenă a multora dintre noi, dar, paradoxal, și cel mai mare dușman. Dacă nu știm când să spunem stop, aceasta ne poate face mai mult rău decât bine – ca orice exces, de altfel. Efectele negative se insinuează lent și subtil, unul câte unul, pentru a se agrava în timp, generând prejudicii semnificative.
Unul dintre membrii Stanford Lifestyle Medicine Cognitive Enhancement – program educațional derulat de Stanford University cu scopul de a sprijini oamenii să-și optimizeze sănătatea mintală și performanțele cognitive – compară dependența de ecrane cu consumul de zahăr: are gust bun, dar nu este hrănitor, iar când abuzezi de el, devine nociv.
Punctual, cum ne influențează dependența digitală creierul ?
O meta-analiză care a inclus 44 de studii derulate în 16 țări arată că expunerea excesivă la ecrane determină o stimulare senzorială cronică. În cazul adulților tineri, aceasta crește riscul de tulburări cognitive, comportamentale și emoționale, iar în cazul persoanelor de peste 65 de ani, sporește riscul de demență.
Un studiu cu peste 400.000 de participanți din Marea Britanie, cu o vârstă medie de 55 de ani, concluzionează că adulții care petrec 5 sau mai multe ore zilnic la TV prezintă un risc ridicat de demență, boala Parkinson și accident vascular cerebral.
Un alt studiu, derulat în Canada, arată că persoanele dependente de ecrane au un volum mai mic de materie cenușie și prezintă tulburări de concentrare, orientare și funcționare socială. Specialiștii implicați spun că descoperirile lor susțin teoria „demenței digitale”, o atrofiere cerebrală timpurie, nenaturală, și cred că, dacă trendul va continua, între 2060 și 2100 se va înregistra o explozie de cazuri de Alzheimer și alte tipuri de demență.
O altă cercetare amplă despre efectele acestei dependențe atrage atenția asupra:
- tulburărilor de somn pe care le generează expunerea la lumina albastră a ecranelor și la notificări constante, inclusiv pe timpul nopții;
- sedentarismului pe care îl presupune acest tip de activitate și care este un factor de risc pentru afecțiuni neurovasculare;
- privării de interacțiune fizică în lumea reală;
- multitaskingului excesiv, care predispune la deficit de atenție (în special, la adulții tineri);
- stresului, depresiei și anxietății favorizate de conținutul alarmant sau negativ care circulă în social media.
Acestea determină, spun cercetătorii, modificarea periculoasă a chimiei creierului, cu compromiterea capacității de a construi fundamente psihofiziologice solide. Dispar gândirea și comportamentele adaptative, apar gândurile negative și tendința de izolare, scade atașamentul față de familie și de prieteni și se instalează un sentiment profund de neîmplinire.
Devenim niște zombi, înstrăinați de apropiați și rupți de societate, fizic în plan real, dar mintal cufundați în online.
Cum putem combate aceste efecte
În primul rând, prin informare și conștientizare. Apoi, prin adoptarea unor măsuri menite să scadă timpul petrecut în online și să-l crească pe cel petrecut în offline. Restabilirea conexiunii cu lumea reală și antrenarea continuă a creierului fără ajutor digital sunt esențiale pentru a ne păstra funcțiile cognitive.
Exact ca în cazul dependențelor de substanțe, alcool sau jocuri de noroc, experții iau în considerare crearea unor programe de „detoxifiere digitală”, care presupun tăierea accesului la dispozitive digitale și angajarea în activități fizice și interacțiuni față în față. Programele pilot de acest tip au dat rezultate promițătoare în privința sănătății mintale, cu o reducere semnificativă a stresului și anxietății, au dus la creșterea calității somnului și la îmbunătățirea stării generale de sănătate fizică și psiho-emoțională.
Ce poți face tu pentru a obține aceste lucruri, care sunt sfaturile experților?
- Fără ecrane în prima oră după trezire și înainte de culcare.
- Limitează accesul la telefon, laptop, tabletă și TV la maximum 2 ore/zi, în afara timpului de lucru.
- Redu-ți activitatea în social media – scroll-ul este adictiv, „te fură” și nu-ți dai seama cum îți trece timpul trecând de la o postare la alta.
- Antrenează-ți creierul constant, dar nu prin jocuri video, care dau dependență, ci prin lectură, jocuri de memorie, de strategie sau care presupun folosirea anumitor abilități, prin sudoku sau cuvinte încrucișate, prin învățare continuă – te poți înscrie la cursuri de dans, de pictură, de tâmplărie sau gătit, orice îți face plăcere!
- Caută să reduci stresul acumulat în perioada în care ai abuzat de ecrane, impactul său asupra creierului este semnificativ! Poți face asta deprinzând tehnici de relaxare sau implicându-te în activități plăcute, dar care nu au, evident, legătură cu online-ul.
- Alocă timpul pe care înainte îl petreceai „lipit” de ecrane întâlnirilor cu familia și prietenii, reconectării cu ei și întăririi legăturii emoționale.
- Petrece timp afară, în aer liber – fiecare ieșire în natură e ca un „shot” de sănătate.
- Fă sport constant. Activitatea fizică este benefică nu doar pentru corp, ci și pentru minte.
- Mănâncă sănătos, incluzând în dieta zilnică alimente care susțin funcțiile cerebrale.
- Creează-ți o rutină de somn care să-ți permită să dormi 8 ore pe noapte. Odihna este esențială pentru eficiența mintală.
Tot pentru sănătatea creierului tău, programează-ți o consultație neurologică la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România. Programarea la unul dintre cei peste 50 de medici supraspecializați din echipa noastră se poate face extrem de simplu, online sau prin call center.
