• menu close meniu

Ameteli. Cand sa te ingrijorezi

Cand ai ameteli, ai iluzia ca te misti sau ca iti lipseste echilibrul. Ametelile sunt considerate un simptom, nu un diagnostic si pot aparea episodic sau pot fi constante. Cuantificarea lor este arbitrara, in functie de cum le resimte fiecare pacient. 

Ameteli – cauze si factori de risc 

Ametelile au multe cauze posibile, precum disfunctionalitati ale aparatului vestibular, probleme cardiace, rau de miscare sau efecte adverse ale medicamentelor. Durata si intensitatea simptomelor de ameteala ne pot indica o cauza probabila. 

Ametelile aparute in urma unei afectiuni a urechii interne sau a trunchiului cerebral apar in urma unei iluzii de miscare (vertij) – pacientul are senzatia ca lucrurile din jur se invart. Vertijul apare atunci cand intre semnalul transmis catre creier si pozitia corpului exista un conflict. Probleme ale urechii interne, leziuni ale capului sau urechii, migrene sau aport sangvin insuficient sunt cateva dintre situatiile in care apare vertijul. 

Sistemul circulator poate provoca ameteli atunci cand nu este pompat destul sange catre creier. Acest fenomen apare la pacientii care au un episod de scadere brusca a tensiunii sau atunci cand circulatia sangvina este mai slaba. 

Conditii neurodegenerative precum boala Parkinson sau scleroza multipla pot cauza ameteli si pierdere de echilibru.

Alte conditii patologice care provoaca ameteli sunt: anemie, crize hipertensive sau hipoglicemice, oboseala excesiva, stres, tulburari psihice sau un consum excesiv de alcool. 

Printre factorii de risc care pot provoca stari de ameteala sunt varsta si un istoric medical personal de ameteli episodice sau constante. Insa, tinand cont de faptul ca multi pacienti descriu starea de ameteala si prin stare de lesin, pierderea echilibrului, instabilitate sau durere de cap, putem considera factori de risc si: 

  • Plimbari mai lungi 
  • Ridicarea brusca in picioare 
  • Miscarea brusca a capului
  •  
event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Ce pot ascunde ametelile in combinatie cu alte simptome?

Starea de ameteala, de sine statatoare, nu reprezinta un semnal de alarma pentru medicul neurolog, oricat de grava ar fi ea. Abia in combinatie cu alte simptome este considerata un simptom care provoaca ingrijorare. 

Stare de oboseala si ameteli

Sunt multe afectiuni mai usoare sau mai grave care se pot manifesta prin stari de ameteala si stari de oboseala. Printre acestea mentionam: 

  • Sindromul de oboseala cronicacunoscut si sub numele de encefalomielita mialgica, se manifesta prin fatigabilitate (oboseala marcata, persistenta, cu un puternic impact asupra activitatilor fizice si mintale obisnuite)
  • Comotie cerebrala – leziune cerebrala temporara, cauzata in cele mai multe cazuri de o lovitura la cap 
  • Migrena durere de cap pulsatorie, cu aura sau fara aura, care poate sa dureze de la cateva ore la cateva zile.

Dureri de cap (cefalee) si ameteli

Mai ales in cazul persoanelor mai in varsta, simptomele combinate de ameteala si durere de cap posterioara, occipitala sau cervicala, pot indica prezenta unui vertij central (neurologic). Alte afectiuni care se manifesta prin combinatia celor 2 simptome sunt:

  • Anevrism cerebral dilatatie anormala a peretilor arterelor cerebrale. O ruptura de anevrism poate pune in pericol viata pacientului si de aceea necesita tratament medical de urgenta.
  • Migrena
  • Traumatisme cranieneprovocate de lovituri la cap, accidente de masina, caderi sau accidente sportive. 
  • Sindromul Post-Contuzie – pacientul resimte simptomele de ameteala, durere de cap sau oboseala la ceva timp dupa producerea traumatismului. 

Ameteala si greata

Dintre cele 3 categorii, asocierea ametelii cu starea de greata semnifica cele mai usoare probleme de sanatate. Insa, acest aspect nu insemna ca cele 2 simptome trebuie ignorate. 

    • Anxietateeste un proces dezadaptativ care impiedica persoana care se confrunta cu o astfel de stare sa-si desfasoare activitatile obisnuite. 
    • Vertij sau alte afectiuni ale urechii interne – pentru ca vertijul se manifesta prin senzatia eronata de miscare, in cazul unor pacienti,acesta senzatie poate provoca si starea de voma. 

Ce se intampla cand primesti un diagnostic de vertij? 

Vertijul face referire la senzatia “de a fi invartit” sau “de a simti ca te invartesti”. Pacientii care primesc diagnostic de vertij au ca principal simptom senzatia eronata de miscare, fie ca ei se invart in jurul mediului lor (vertij subiectiv) sau obiectele din jur se misca in jurul lor (vertij obiectiv). Important de stiut este faptul ca intr-un astfel de diagnostic, pacientul resimte vertijul si in repaos si daca sta jos. 

Mai departe, este foarte importanta identificarea corecta a tipului de vertij pe care il prezinta pacientul si gradul de periculozitate imediata. Sunt mai multe tipuri de vertij (patologic, fiziologic, psihogen, etc.). Insa, la un consult, medicul are nevoie sa stabileasca daca este vorba despre un vertij periferic sau central. Diferenta dintre cele 2 o dau zonele care provoaca starea de ameteala: urechea interna si sistemul vestibular in cazul celui periferic si leziuni ale sistemului nervos in cazul celui central. In urma acestei diferentieri, medicul stabileste daca este un caz neurologic (care prezinta urgenta) sau unul din sfera ORL. 

“Statistic vorbind, vertijul reprezinta 50-60% din simptomle pe care le acuza pacientii in cabinetele de medicina generala sau la sectia de urgenta. Insa, nu orice ameteala ascunde un vertij, prin urmare este foarte importanta anamneza pe care medicul o face pacientului. In cadrul acesteia, medicul isi poate da seama daca sub termenul de “stare de ameteala” pacientul de fapt descrie si alte simptome, care, corelate, pot reprezenta un diagnostic mai grav”, Dr. Eugen Ionescu, medic primar ORL.

Cand consideram ametelile o urgenta? 

Este recomandat sa mergeti la un consult de urgenta atunci cand aveti ameteli, acompaniate de unul sau mai multe din urmatoarele simptome: 

  • confuzie sau tulburari de vorbire sau de  intelegere;
  • amorteala sau paralizie in brate, picioare, fata;
  • tremurat sau senzatie de lesin;
  • dificultati de vedere sau pleoape slabite;
  • incapacitate de a sta in picioare, sau in sezut; 
  • dificultati respiratorii;
  • febra;
  • vomitat sever fara motiv;
  • durere de cap sau de ceafa; 
  • durere puternica in piept;
  • atacuri de apoplexie sau crize epileptice; 

In cazul in care episoadele cu ameteli sunt acompaniate de furnicaturi sau senzatie de slabiciune, amorteala membrelor sau a zonelor fetei, dificultati in vorbire, intelegere sau vedere, poate fi vorba de un accident cardio-vascular (AVC) si trebuie sa luati contactul cu o unitate medicala urgent.

“In cazul ametelilor ca simptom neurologic, nu exista un prag de severitate sau frecventa care sa indice gravitatea lor. Se intampla ca un pacient sa aiba un singur episod de ameteala, brusc, si sa fie un semn de afectiune grava, precum AVC sau sa aiba episoade frecvente care nu ascund nicio afectiune neurologica. Cu atat mai mult este recomandat consultul periodic de neurologie, pentru prevenirea unor afectiuni grave”, Dr. Mihai Ionescu, medic neurolog.

 

Tratament ameteli

Tratamentul pentru ameteli sau vertij poate include medicamente, fizioterapie si psihoterapie, iar in cazuri rare, o interventie chirurgicala. 

Prognosticul este in general bun deoarece multe dintre afectiunile care prezinta ameteli vor trece de la sine. Mai mult de 90% dintre cazuri sunt idiopatice, fara o cauza cunoscuta. 

Ametelile care apar atunci cand pacientul sta in picioare sau in sezut, fara o miscare a capului, cel mai probabil nu are legatura cu urechea interna. Infectiile sau problemele urechii interne apar cand pacientul se apleaca, sau sta intins. Un sfat important pentru pacienti este de a tine un „jurnal” cu episoadele de ameteli, notand activitatea din momentul respectiv: unde se aflau, ce faceau si daca luau o anumita medicatie. In cazurile de ameteala prelungita, este indicat ca pacientul sa isi masoare tensiunea si glicemia. 

Desi episoade de ameteli sunt unul dintre cele mai comune simptome cu care se prezinta pacientii la medic, nu este o conditie pe care sa o consideram normala. Desi credem ca avem ameteli din cauza hipoglicemiei sau a hipertensiunii, este important sa vorbim cu un medic despre simptomele de ameteli, mai ales in cazul in care se repeta. 

 

Ce sa faci si sa nu faci daca ai episoade de ameteli

Daca stii ca esti predispus la ameteli, este indicat:

  • sa te asezi sau sa te intinzi pana trece episodul si apoi sa te ridici incet
  • sa te misti mai lent si sa nu faci miscari bruste
  • sa te odihnesti 
  • sa te hidratezi
  • sa practici exercitii fizice care ajuta la mentinerea echilibrului, precum cele din yoga sau tai chi 
  • sa eviti cafeaua, tigarile si alcoolul
  • sa folosesti un baston la mers, daca simti ca e necesar 

In acelasi timp este recomandat sa NU:

  • te apleci brusc 
  • te ridici brusc in picioare
  • derulezi activitati care te pot pune in pericol in timp ce ai ameteli, precum condus
  • mergi in locuri aflate la inaltime (sau sa urci pe munte)
  • mergi pe intuneric 
  • folosesti incaltaminte cu toc inalt 

Starea ta de ameteala poate sa nu fie un semn pentru o afectiune neurologica sau de alta natura sau din contra, poate sa nu fie periculoasa si nu sa semnifice nimic. Indiferent daca este episodica sau singulara, puternica sa nu, ameteala nu trebuie ignorata. 

Nu lasa pamantul sa-ti fuga de sub picioare. Preia controlul sanatatii tale si vino la un consult de neurologie la clinica Neuroaxis, unde consultatia de neurologie dureaza 1 ora, timp in care medicul neurolog are timp sa afle intregul istoric al pacientului si sa-i castige increderea.




event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Alte Articole

Parerea dumneavoastra conteaza foarte mult pentru noi si de aceea dorim sa ne ajutati sa imbunatatim serviciile prin adaugarea unei recenzii.

keyboard_arrow_up