Amețeli. Află cauzele, opțiunile de tratament și ce să faci când sunt asociate cu dureri de cap sau greață

Factorii de risc care pot provoca stări de amețeală

Printre factorii de risc care pot provoca stări de amețeală sunt vârsta și un istoric medical personal de amețeli episodice sau constante. Însă, ținând cont de faptul că mulți pacienți descriu starea de amețeală și prin stare de leșin, pierderea echilibrului, instabilitate sau durere de cap, putem considera factori de risc și:  

• plimbările mai lungi; 
• ridicarea bruscă în picioare; 
• mișcarea bruscă a capului. 

Ce pot ascunde amețelile în combinație cu alte simptome? 

Starea de amețeală, de sine stătătoare, nu reprezintă un semnal de alarmă pentru medicul neurolog, oricât de gravă ar fi ea. Abia în combinație cu alte simptome este considerată un simptom care provoacă îngrijorare.  

Stare de oboseală și amețeli 

Sunt multe afecțiuni mai ușoare sau mai grave care se pot manifesta prin stări de amețeală și stări de oboseală. Printre acestea menționăm:  

• Sindromul de oboseală cronică – cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică, se manifestă prin fatigabilitate (oboseală marcată, persistentă, cu un puternic impact asupra activităților fizice și mintale obișnuite). 
• Comoție cerebrală – leziune cerebrală temporară, cauzată în cele mai multe cazuri de o lovitură la cap.  
• Migrena – durere de cap pulsatorie, cu aură sau fără aură, care poate să dureze de la câteva ore la câteva zile. 

Dureri de cap (cefalee) și amețeli 

Mai ales în cazul persoanelor mai în vârstă, simptomele combinate de amețeală și durere de cap posterioară, occipitală sau cervicală, pot indica prezența unui vertij central (neurologic). Alte afecțiuni care se manifestă prin combinația celor 2 simptome sunt: 

• Anevrism cerebral – dilatație anormală a pereților arterelor cerebrale. O ruptură de anevrism poate pune în pericol viața pacientului și de aceea necesită tratament medical de urgență. 
• Accident vascular cerebral – circulația sângelui spre creier este întreruptă sau sever diminuată.  
• Migrena 
• Traumatisme craniene – provocate de lovituri la cap, accidente de mașină, căderi sau accidente sportive.  
• Sindromul Post-Contuzie – pacientul resimte simptomele de amețeală, durere de cap sau oboseală la ceva timp după producerea traumatismului.  

Amețeală și greață 

Dintre cele 3 categorii, asocierea amețelii cu starea de greață semnifică cele mai ușoare probleme de sănătate. Însă, acest aspect nu înseamnă că cele 2 simptome trebuie ignorate.  

• Anxietate – este un proces dezadaptativ care împiedică persoana care se confruntă cu o astfel de stare să-și desfășoare activitățile obișnuite.  
• Vertij sau alte afecțiuni ale urechii interne – pentru că vertijul se manifestă prin senzația eronată de mișcare, în cazul unor pacienți, acestă senzație poate provoca și stare de vomă.  

Stare de amețeală și dezechilibru 

Starea de amețeală și dezechilibru poate fi cauzată de o varietate de factori, iar în unele cazuri poate fi semnalul unei probleme medicale mai serioase. Este important să consulți un medic pentru evaluarea și diagnosticul corect al acestei probleme. Cu toate acestea, înainte de a face acest lucru, iată câteva posibile cauze ale stării de amețeală și dezechilibrului:  

• Neurinomul acustic – numit și schwanom vestibular sau tumoră de unghi cerebelo-pontin, poate da amețeala și pierderea echilibrului, deoarece se dezvoltă pe nervul principal ce duce de la urechea internă la creier și afectează în mod direct echilibrul. Cauzează, totodată, pierderea auzului. 

• Vertijul pozițional paroxistic benign – afectează urechea internă, declanșează vertijul la mișcarea bruscă a capului. Persoanele cu această afecțiune acuză pierderea echilibrului, senzația de greață și pot prezenta paloare. 
• Neuronita vestibulară – inflamație de cauză virală a nervului vestibular, prezintă aceleași simptome de bază, plus greața sau voma, nistagmus și probleme de concentrare. 
• Boala Meniere – o afecțiune progresivă a urechii interne, determină apariția amețelilor și afectează echilibrul. Tinitusul este și el prezent. 

Stare de amețeală și slăbiciune 

Starea de amețeală și slăbiciune poate apărea dintr-o varietate de motive, care pot fi legate de probleme fizice sau emoționale. Dintre factorii fizici ce pot provoca această combinație, amintim: 

• Un nivel scăzut de fier în sânge (anemie) – de regulă, în acest caz, se combină și cu alte manifestări: dificultăți de respirație sau dureri în piept, palpitații, acufene, piele palidă. 
• O criza de hipoglicemie – frecventă în cazurile de diabet insulino-dependent. Persoana afectată de hipoglicemie mai poate prezenta aritmie sau palpitații, transpirație excesivă, tremor, confuzie, vedere încețoșată, durere de cap. 
• Deshidratare – dacă echilibrul hidric nu este refăcut rapid, apare și confuzia. Deshidratarea severă necesită perfuzare, altfel, poate duce inclusiv la deces. 
• Hipotensiune arterială – periculoasă mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiace. Amețelilor și stării de slăbiciune li se adaugă, în hipotensiune, greața, setea, vederea încețoșată, problemele de concentrare, respirația rapidă și superficială, o piele palidă și umedă. 

Stări de amețeală și călduri 

Amețeala și senzația de caldură, intoleranța la căldură sau transpirația abundentă apar împreună în: 

• Hipertiroidism (supraproducția de hormoni tiroidieni) – prezent în afecțiuni precum tiroidita, boala Graves sau gușa nodulară toxică. Oboseala, iritabilitatea, insomnia se adaugă simptomelor. 
• Menopauza – pe fondul schimbărilor hormonale care au loc în organism. 

Vedere încețoșată și amețeală

Hipertensiunea intracraniana idipoatică, numită și pseudotumor cerebri, care este manifestarea acumulării de lichid cefalorahidian, dă amețeală și probleme de vedere. La care se mai pot adăuga și simptome precum: senzație de presiune în cap, țiuit în urechi și greață. 

Vederea încețoșată, alături de amețeală și alte simptome, este prezentă și în hipotensiunea arterială, pe care am menționat-o anterior. 

Dacă tabloul simptomelor include doar vederea încețosată și amețeala, poate fi vorba însă și de o tulburare de vedere. 

Când considerăm amețelile o urgență?  

Este recomandat să mergeți la un consult de urgență atunci când aveți amețeli, însoțite de unul sau mai multe din următoarele simptome:  

• confuzie sau tulburări de vorbire sau de înțelegere;
• amorțeală sau paralizie în brațe, picioare, față; 
• tremurat sau senzație de leșin; 
• dificultăți de vedere sau pleoape slăbite; 
• incapacitate de a sta în picioare, sau în șezut;  
• dificultăți respiratorii; 
• febră; 
• vomitat sever fără motiv; 
• durere de cap sau de ceafă;  
• durere puternică în piept; 
• atacuri de apoplexie sau crize epileptice. 

În cazul în care episoadele cu amețeli sunt acompaniate de furnicături sau senzație de slăbiciune, amorțeala membrelor sau a zonelor feței, dificultăți în vorbire, înțelegere sau vedere, poate fi vorba de un accident cardio-vascular (AVC) și trebuie să luați contactul urgent cu o unitate medicală. 

“În cazul amețelilor ca simptom neurologic, nu există un prag de severitate sau frecvență care să indice gravitatea lor. Se întâmplă ca un pacient să aibă un singur episod de amețeală, brusc, și să fie un semn de afecțiune gravă, precum AVC sau să aibă episoade frecvente care nu ascund nicio afecțiune neurologică. Cu atât mai mult este recomandat consultul periodic de neurologie, pentru prevenirea unor afecțiuni grave”, Dr. Mihai Ionescu, medic neurolog. 

Tratament pentru amețeli 

Tratamentul pentru amețeli poate include medicamente, fizioterapie și psihoterapie, iar în cazuri rare, o intervenție chirurgicală.  

Prognosticul este în general bun deoarece multe dintre afecțiunile care prezintă amețeli vor trece de la sine. Mai mult de 90% dintre cazuri sunt idiopatice, fără o cauză cunoscută.  

Amețelile care apar atunci când pacientul stă în picioare sau în șezut, fără o miscare a capului, cel mai probabil nu are legatură cu urechea internă. Infecțiile sau problemele urechii interne apar când pacientul se apleacă, sau stă întins. Un sfat important pentru pacienți este de a ține un „jurnal” cu episoadele de amețeli, notând activitatea din momentul respectiv: unde se aflau, ce făceau și dacă luau o anumită medicație. În cazurile de amețeală prelungită, este indicat ca pacientul să își măsoare tensiunea și glicemia.  

Deși episoadele de amețeli sunt unul dintre cele mai comune simptome cu care se prezintă pacienții la medic, nu este o condiție pe care să o considerăm normală. Deși credem că avem amețeli din cauza hipoglicemiei sau a hipertensiunii, este important să vorbim cu un medic despre simptomele de amețeli, mai ales în cazul în care acestea se repetă.  

Tratamentul medicamentos pentru amețeli 

Pe cât de mare este varietatea afecțiunilor care generează amețeli, pe atât de divers este și tratamentul medicamentos prescris în cazul tulburărilor de echilibru. Practic, un plan de tratament eficient în amețeli nu poate fi alcătuit decât după stabilirea diagnosticului de certitudine, pentru a răspunde țintit afecțiunii de fond. 

Tratamentul terapeutic 

Pentru pacienții cu vertij cauzat de disfuncționalități ale aparatului vestibular, cum sunt neuronita vestibulară sau boala Meniere, există o tehnică terapeutică numită reabilitare sau reeducare vestibulară. Aceasta presupune efectuarea unor exerciții în scopul compensării senzoriale și corectării tulburărilor de echilibru. 

Tratamentul chirurgical 

Intervențiile chirurgicale în vertij sunt rare. Se practică numai dacă tratamentul medicamentos eșuează, iar calitatea vieții pacientului este serios afectată de boala care generează amețelile. Tulburările de echilibru care pot fi vindecate chirurgical sunt cele generate de neuronita vestibulară, boala Meniere, vertijul paroxistic pozițional benign și labirintita cronică. 

Ce să faci și să nu faci dacă ai episoade de amețeli 

Dacă știi că ești predispus la amețeli, este indicat: 

• să te așezi sau să te întinzi până trece episodul și apoi să te ridici încet; 
• să te miști mai lent și să nu faci mișcări bruște; 
• să te odihnești; 
• să te hidratezi; 
• să practici exerciții fizice care ajută la menținerea echilibrului, precum cele din yoga; sau tai chi; 
• să eviți cafeaua, tigările și alcoolul; 
• să folosești un baston la mers, dacă simți că e necesar.  

 În același timp este recomandat să NU: 

• te apleci brusc;  
• te ridici brusc în picioare; 
• derulezi activități care te pot pune în pericol în timp ce ai amețeli, precum condus 
• mergi în locuri aflate la înălțime (sau să urci pe munte); 
• mergi pe întuneric;  
• folosești încălțăminte cu toc înalt. 

 Starea ta de amețeală poate să nu fie un semn pentru o afecțiune neurologică sau de altă natură sau din contră, poate să nu fie periculoasă și nu să semnifice nimic. Indiferent dacă este episodică sau singulară, puternică să nu, amețeala nu trebuie ignorată.  

Nu lăsa pământul să-ți fugă de sub picioare. Preia controlul sănătății tale și vino la un consult de neurologie la clinica Neuroaxis, unde consultația de neurologie durează atât cât este nevoie pentru ca medicul neurolog să afle întregul istoric al pacientului și să-i câștige încrederea.