7 boli de piele pe sistem nervos. Imaginile te vor ajuta să le recunoști mai ușor
Afecțiunile dermatologice de origine neurologică sunt tulburări complexe, în care disfuncții ale sistemului nervos central sau periferic se reflectă la nivel cutanat. În cele ce urmează, îți oferim informații relevante despre cele mai frecvente boli de piele pe sistem nervos și poze, pentru a te ajuta să le identifici mai ușor și să înțelegi când este necesară o consultație de neurologie.
La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, beneficiezi de expertiză în diagnosticarea și tratamentul acestor afecțiuni, prin echipa extinsă de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și în domeniile conexe.
Cum apar bolile de piele pe sistem nervos
Legătura dintre piele și sistemul nervos este profundă. Pielea este inervată de o rețea complexă de fibre nervoase, iar neurotransmițătorii joacă un rol esențial în menținerea sănătății tegumentului. În unele cazuri, când apare o disfuncție neurologică – la nivelul creierului, măduvei spinării sau nervilor periferici -, pot apărea și manifestări cutanate: pete pigmentare, erupții, noduli și tumori benigne, dureri, mâncărimi sau amorțeli localizate. Popular, acestea sunt numite boli de piele pe sistem nervos.
Cauza poate fi reprezentată de inflamația nervilor, degenerarea fibrelor nervoase, de leziuni vasculare sau reacții autoimune declanșate de disfuncții neurologice. Factorii genetici, stresul cronic și anumite infecții pot declanșa sau agrava simptomele.
Este esențial să înțelegem că, uneori, o problemă de piele poate ascunde o afecțiune neurologică serioasă. Diagnosticul corect poate necesita o colaborare strânsă între neurolog și dermatolog.
Boli de piele pe sistem nervos și poze care te vor ajuta să le recunoști
În continuare, îți prezentăm 9 boli de piele pe sistem nervos – cu poze și descrieri detaliate. Este important să punctăm că acestea nu sunt afecțiuni dermatologice per se, ci manifestări cutanate ale unor tulburări neurologice, de aceea, chiar dacă vei ajunge la medicul dermatolog în prima fază, în majoritatea cazurilor vei avea nevoie de expertiza unui neurolog pentru stabilirea diagnosticului de certitudine și a tratamentului adecvat.
Neurofibromatoză
Neurofibromatoza (NF) este o tulburare genetică progresivă, moștenită sau dezvoltată din cauza unei anomalii genetice apărute spontan, ce implică dezvoltarea de tumori la nivelul nervilor periferici. Majoritatea acestor formațiuni sunt benigne, însă unele au potențial de malignizare.
Cel mai comun tip de neurofibromatoză este NF1, cunoscută și ca boala von Recklinghausen, care se poate manifesta prin:
- pete de culoare maro deschis pe piele;
- pistrui în zona axilelor sau în cea inghinală;
- neurofibroame – umflături moi cutanate sau subcutanate, de mărimea unui bob de mazăre;
- neurofibroame plexiforme, care sunt diferite de neurofibroamele comune prin manifestare (noduli multipli, care se simt la palpare), prin simptomele asociate (dureri severe, probleme de mobilitate, pierderea vederii și a auzului, hipertensiune arterială), prin complicațiile posibile (tumori de mari dimensiuni pot deforma nervii și afecta structura oaselor, pielii și mușchilor din apropiere) și prin faptul că prezintă un risc semnificativ de malignizare;
- excrescențe la nivelul irisului, cunoscute sub numele de noduli Lisch;
- tumori (glioame) ale nervului optic;
- deformări osoase (rar);
- dificultăți de învățare și ADHD (prezente la peste 50% din pacienții cu NF1).
Pentru forma NF2 (sau Schwannomatoză) a bolii sunt caracteristice tumorile benigne, cu creștere lentă, care afectează nervii cranieni, spinali și periferici, precum și meningele. Tumorile frecvent observate în NF2-SWN includ:
- schwannoame, care pot cauza probleme, pentru că apar adesea pe al optulea nerv cranian, important pentru auz și echilibru. Se pot dezvolta însă și la nivelul pielii sau subcutanat;
- meningioame (dezvoltate în învelișul creierului și de-a lungul coloanei vertebrale);
- ependimoame (dezvoltate în creier sau măduva spinării).
Nu există un remediu pentru neurofibromatoză, ci doar tratamente simptomatice – intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea anumitor tumori și medicamente care le stopează creșterea și ameliorează manifestările asociate, cum este durerea.
Neurodermatită
Neurodermatita (cunoscută și sub denumirea de lichen simplex chronic) este o eczemă declanșată de stres, anxietate, depresie sau de o traumă emoțională, iar prezența altor afecțiuni dermatologice, cum este psoriazisul, sau leziunile nervoase reprezintă factori favorizanți.
Se manifestă prin apariția unor pete divers colorate (roșiatice, violacee, maronii, gălbui sau gri), care în timp se decolorează. În zona afectată, pielea se îngroașă, se usucă, se descuamează și este intens pruriginoasă, mâncărimea persistând adesea și după ce stresul mintal care a declanșat reacția cutanată se atenuează sau încetează. Scărpinatul poate irita terminațiile nervoase din piele, agravând mâncărimea.
Neurodermatita este cel mai frecvent întâlnită pe brațe, umeri, coate, picioare, glezne, încheieturi, mâini, ceafă sau scalp și poate fi însoțită de durere și de căderea părului, dacă leziunile apar pe scalp. Scărpinatul poate genera complicații – răni deschise, infecții, cicatrici.
Tratamentul abordează atât simptomele, cât și cauza bolii și poate include de la unguente și injecții cu corticosteroizi până la antihistaminice și anxiolitice.
Scleroză tuberoasă
Scleroza tuberoasă este o afecțiune genetică rară, cronică, ce determină formarea de tumori și leziuni benigne la nivelul creierului și în alte zone ale corpului – ochi, plămâni, inimă, rinichi, piele. Manifestarile ei pot fi și neurologice, dar nu este o boală per se a sistemului nervos.
La nivel cutanat, se poate manifesta prin zone cu depigmentare, prin pete sau umflături mai închise la culoare pe față (angiofibroame), regiuni de piele îngroșată și cu mici umflături pe partea inferioară a spatelui sau pe gât ori mici excrescențe sub unghii (fibroame subunghiale). Acestea sunt însoțite și de alte simptome: probleme de respirație (când există leziuni pulmonare), probleme renale (când se formează tumori în țesutul renal), convulsii, tulburări cognitive, dificultățile de învățare, tulburare obsesiv-compulsivă și autism, când apar tumori la nivel cerebral.
Boala nu are remediu, dar există tratamente care pot ameliora simptomele, iar în cazul tumorilor care împiedică funcționarea normală a unor organe, se apelează la intervenție chirurgicală.
Neuropatie diabetică
Este un tip de neuropatie periferică în care leziunile nervilor periferici sunt cauzate de nivelurile crescute de glucoză din sânge. Peste 40% din pacienții cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică, riscul crescând odată cu vârsta și fiind mai mare în cazul pacienților cu diabet de tip 2 decât în cel al persoanelor care au fost diagnosticate cu diabet de tip 1.
Manifestările cutanate specifice acestei afecțiuni sunt ulcerațiile, infecțiile și diformitățile osoase sau articulare la nivelul membrelor inferioare – „piciorul diabetic”. Acestea pot fi însoțite și de alte simptome, precum parestezii, dureri, crampe musculare, modificarea sensibilității, scăderea reflexelor sau slăbiciune musculară.
Controlul glicemiei este foarte important pentru reducerea severității simptomelor. La fel de importantă este supravegherea sănătății picioarelor, pentru evitarea complicațiilor care pot duce la amputare.
Pelagră
Când sistemul nervos este privat de niacină (vitamina B3), unul dintre nutrienții esențiali pentru buna sa funcționare, se declanșează pelagra. Aceasta provoacă, la nivelul pielii, erupții care în stadiul incipient seamănă cu o arsură solară și apoi evoluează în plăci aspre, solzoase, hiperpigmentate. Caracteristică bolii este apariția unui guler întunecat, hiperpigmentat în jurul gâtului – „gulerul lui Casal”, numit astfel după medicul spaniol Don Gaspar Casal, care a identificat pentru prima dată pelagra în rândul țăranilor spanioli, în 1735.
În paralel cu dermatita, pelagra determină inflamarea mucoasei gastrointestinale, cu simptome de mucozită orală (răni bucale, limbă umflată), dureri abdominale și diaree, și afectează creierul, ducând la letargie, apatie și dificultăți de concentrare, iar în cazurile severe, la demență, probleme de echilibru și coordonare, spasme musculare, convulsii.
Netratată, pelagra poate provoca decesul.
Lupus eritematos sistemic
Lupusul eritematos sistemic este cea mai frecventă formă de lupus eritematos, o boală autoimună care poate afecta unul sau mai multe organe, inclusiv sistemul nervos. Specifică acestei boli este o erupție cutanată sub forma unor aripi de fluture, care se întinde pe nas și obraji (cunoscută ca erupție malară sau rash malar, prezentă la 50% dintre pacienți) și se înrăutățește când este expusă la soare.
Alte manifestări pe care lupusul eritematos sistemic le dă la nivelul pielii sunt:
- erupții discoide – pete circulare, groase și solzoase, hipo sau hiperpigmentate, pe față sau pe scalp (cele de pe scalp pot duce la căderea temporară sau permanentă a părului);
- erupții sub forma unor cercuri întrepătrunse pe brațe, umeri, piept și gât, care pot provoca hipo sau hiperpigmentarea permanentă a pielii;
- umflături dureroase, ulcerații.
Tratamentul este simptomatic și poate presupune administrarea orală sau topică de antibiotice, retinoizi, corticosteroizi, imunosupresoare sau folosirea terapiei biologice.
Sindromul Sturge-Weber
Afecțiune neurologică rară, de cauză genetică, dar fără potențial ereditar (mutația apare spontan), sindromul Sturge-Weber este caracterizat prin dezvoltarea anormală a capilarelor (vasele mici de sânge) din creier, ochi și piele. Deși este diagnosticată, de regulă, la copii, boala poate apărea și la adulți, iar semnul său specific este o pată pe o parte a feței (numită „pată de vin”), în jurul ochiului sau pe frunte, ce poate varia de la la roz deschis la violet intens. Alte simptome ale bolii sunt glaucomul, durerile de cap, crizele convulsive și episoade asemănătoare unui accident vascular cerebral, care pot provoca slăbiciune pe o parte a corpului sau pot afecta memoria și gândirea.
Sindromul Sturge-Weber este abordat terapeutic în funcție de simptome: anticonvulsivante pentru gestionarea crizelor, antialgice pentru durerile de cap, intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea țesutului cerebral anormal care provoacă crizele (atunci când este posibil), tratament cu laser pentru atenuarea sau eliminarea petei pigmentare.
De ce e important consultul unui specialist în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologice cu simptome vizibile pe piele
Aceste afecțiuni pot duce la complicații severe – cum menționam anterior, neuropatia diabetică poate duce la pierderea membrelor inferioare, iar pelagra, la deces. De aceea, este esențial să obții la timp un diagnostic corect și tratamentul adecvat.
Chiar dacă manifestările cutanate ale acestor boli îți vor purta pașii, în prima etapă, către cabinetul medicului dermatolog, acest specialist te poate îndrepta către neurolog pentru completarea expertizei. Iar după stabilirea diagnosticului de certitudine, foarte probabil cei doi medici vor colabora pentru elaborarea unui plan terapeutic personalizat și eficient, care să vizeze atât cauza neurologică a bolii, cât și simptomele dermatologice.
Programează-te la Neuroaxis pentru a obține un diagnostic de certitudine și tratamentul adecvat
Informațiile și fotografiile cu bolile de piele pe sistem nervos pe care ți le-am furnizat în acest articol te pot ajuta să corelezi simptomele dermatologice cu care te confrunți cu o posibilă tulburare neurologică și să ceri ajutor înainte ca problema ta de sănătate să se agraveze.
Programează-te la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a beneficia în cel mai scurt timp de o consultație de specialitate. Expertiza echipei noastre supraspecializate vine cu garanția unui diagnostic cert și a tratamentului adecvat.