15 boli care provoacă somnolență

Când nu este un fenomen izolat, ci o constantă, somnolența diurnă trebuie privită ca posibil simptom al unei probleme de sănătate, iar programarea la medic nu trebuie amânată, pentru că în spatele ei pot sta inclusiv afecțiuni neurologice precum Alzheimer, scleroza multiplă sau demența cu corpi Lewy. Descoperă, în cele ce urmează, detalii despre bolile care provoacă somnolență și despre impactul acesteia asupra organismului. 

Dacă te confrunți cu o astfel de problemă, te îndemnăm să te adresezi specialiștilor Neuroaxis fără întârziere. În clinica noastră beneficiezi de expertiza unei echipe extinse de peste 50 de medici supraspecializați în neurologie și domeniile conexe, care, prin consultație și investigații specifice, pot determina cauzele somnolenței, stabilind diagnosticul de certitudine și tratamentul optim pentru tine. 

Afecțiunile neurologice sunt mai ușor de gestionat când sunt depistate din timp. Adresează-te de la primele semne experților primei clinici integrate de neurologie și neuroimagistică din România. 

Ce este, de fapt, somnolența 

Somnolența este o stare caracterizată printr-o tendință crescută și incontrolabilă de a adormi, asociată cu o scădere a nivelului de vigilență. Când apare constant peste zi, aceasta poate semnala o afecțiune neurologică sau de altă natură. 

Persoanele care lucrează în schimburi sau care au mai multe joburi și nu alocă suficient timp odihnei prezintă un risc ridicat de a se confrunta cu somnolență diurnă. Dacă nu te regăsești în aceste categorii și nici nu reușești să identifici o cauză a nevoii constante de a dormi peste zi, ia în calcul o consultație de neurologie. 

Boli care provoacă somnolență 

Cauzele somnolenței pot varia de la deficiențe vitaminice sau minerale ori administrarea anumitor medicamente la inflamații sistemice, boli cardiovasculare, probleme respiratorii sau afecțiuni neurologice. În cele ce urmează, ne vom apleca asupra acestora din urmă – principalele tulburări care afectează capacitatea creierului de a regla somnul. 

Accidentul vascular cerebral 

Somnolența este frecvent întâlnită la supraviețuitorii accidentelor vasculare cerebrale (până la 72% se confruntă cu ea pentru o scurtă perioadă, în vreme ce 34% au o formă cronică, prezentă cel puțin 6 luni post-AVC), dar este, totodată, un posibil simptom al AVC-ului hemoragic.  

În aproximativ 60% din cazuri, pacienții cu AVC care prezintă somnolență excesivă sunt diagnosticați și cu apnee în somn, iar tratamentul acesteia din urmă poate ameliora problemele de somn și îmbunătăți reabilitarea bolnavilor. 

Tumorile cerebrale 

Formațiunile tumorale localizate în hipotalamus sau mezencefal pot provoca somnolență prin afectarea directă a sistemelor din creier care „dau trezirea” sau indirect, prin hidrocefalie secundară și creșterea presiunii intracraniene, care produce disfuncții bilaterale ale cortexului sau ale structurilor aflate pe linia mediană. Astfel de tumori pot da și alte simptome: mișcări oculare anormale, hemipareză, dureri de cap matinale. 

Leziuni traumatice 

Traumatismele cerebrale pot reduce temporar, în mod acut, nivelurile de orexină (o neuropeptidă produsă în hipotalamus și implicată în reglarea ciclului somn-veghe) și pot leza neuronii hipotalamici care produc histamină, un neurotransmițător-cheie care favorizează trezirea. Somnolența este raportată la 50%-80% dintre persoanele cu traumatisme cerebrale. 

Scleroza multiplă 

Structurile liniei mediene din creier, care conțin sistemele aminergice și colinergice de proiecție, sunt deosebit de vulnerabile la leziuni, în cazul pacienților cu scleroză multiplă, iar demielinizarea în aceste zone, precum și inflamația specifică bolii, pot duce la somnolență. În plus, SM crește riscul de dezvoltare a tulburărilor de somn, inclusiv sindromul picioarelor neliniștite și apneea obstructivă, care pot contribui la somnolență. 

Sindromul picioarelor neliniștite 

Privită atât ca tulburare de mișcare, cât și ca tulburare de somn, boala Willis-Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite  este o afecțiune a sistemului nervos caracterizată de disconfort sau durere la nivelul picioarelor și de o nevoie incontrolabilă de a le mișca pentru a ameliora simptomele. Se manifestă în special noaptea și perturbă grav somnul, conducând la somnolență diurnă. 

Epilepsia 

Epilepsia și somnul sunt interconectate. Privarea de somn și odihna de slabă calitate pot precipita crizele, în timp ce controlul necorespunzător al crizelor perturbă somnul și poate conduce la instalarea somnolenței diurne. Un studiu restrâns, condus pe 100 de persoane diagnosticate cu epilepsie, a arătat că pacienții cu crize nocturne și cei care iau mai multe tipuri de anticonvulsivante, în încercarea de a controla convulsiile, sunt mai predispuși la somnolență. 

Narcolepsia 

Este o tulburare neurologică cronică, ce afectează capacitatea creierului de a controla ciclurile somn-veghe și se poate manifesta prin somnolență excesivă în timpul zilei, cataplexie (pierderea bruscă a tonusului muscular), paralizie în somn, somn fragmentat, insomnie nocturnă și tulburări comportamentale în somnul REM. 

Narcolepsia este diagnosticată, de regulă, prin teste și analize specifice pentru tulburările de somn. 

Boala Parkinson 

Boala Parkinson este frecvent asociată cu somnolența – care se poate agrava, pe măsură de boala evoluează, devenind comparabilă cu manifestările din narcolepsie. Studiile au evidențiat o pierdere a neuronilor producători de orexină în stadiile avansate ale bolii, dar sunt luate în considerare, ca posibili declanșatori, și alți factori: efectul secundar al unor medicamente, somnul perturbat din cauza rigidității articulare și a durerii cronice sau tulburările de somn asociate acestei afecțiuni. 

Boala Alzheimer 

Potrivit unui studiu din 2018, persoanele în vârstă care suferă de somnolență diurnă au o probabilitate de trei ori mai mare de a prezenta modificări specifice bolii Alzheimer la nivelul creierului: depozite extracelulare de beta amiloid (plăci amiloide) și acumulări intracelulare de proteine tau, cu formarea de ghemuri neurofibrilare. 

Somnolența poate apărea la acești bolnavi și din cauza medicației – inhibitorii de colinesteraze au acest efect secundar, alături alte reacții adverse, precum confuzia, amețelile, vărsăturile sau durerile de cap. 

Demența cu corpi Lewy 

Somnolența și tulburările comportamentale în somnul REM sunt caracteristice acestui tip de demență, alături de halucinații vizuale, tulburări de atenție, disfuncție executivă și o serie de elemente din sindromul parkinsonian – încetinirea mișcărilor voluntare, tremor sau rigiditate.  

Ataxia spinocerebeloasă 

Ataxia spinocerebeloasă este asociată cu somnolență și oboseală profundă la aproximativ două treimi dintre pacienți. Totodată, majoritatea bolnavilor diagnosticați cu boala Machado-Joseph, forma cel mai frecvent întâlnită, prezintă și alte tulburări de somn: insomnie, sindromul picioarelor neliniștite sau tulburări comportamentale în somnul REM. 

Distrofia miotonică 

Distrofia miotonică, afecțiune ereditară din grupul distrofiilor musculare și totodată cea mai frecventă formă de distrofie musculară care debutează la vârsta adultă, se caracterizează prin epuizare și slăbiciune musculară progresivă. La pacienții care prezintă și apnee în somn, s-a constatat că tratamentul acesteia nu ameliorează deloc somnolența. 

Miastenia gravis 

Și în miastenia gravis, boală autoimună neuromusculară cronică, caracterizată tot prin slăbiciune musculară și oboseală extremă, este prezentă somnolența excesivă în timpul zilei. Pacienții diagnosticați cu această afecțiune au, de regulă, un somn de slabă calitate peste noapte și o predispoziție pentru a dezvolta tulburări precum apneea obstructivă și sindromul picioarelor neliniștite. 

Scleroza laterală amiotrofică 

În SLA, somnolența este adesea secundară manifestărilor bolii – dispnee, disfagie, tulburări de dispoziție, incapacitatea de a schimba postura în timpul somnului din cauza slăbiciunii musculare. Totodată, pacienții cu scleroză laterală amiotrofică au un risc crescut de a dezvolta apnee obstructivă în somn și sindromul picioarelor neliniștite. 

Migrena 

Somnolența are o prevalență crescută și în rândul persoanelor care suferă de migrenă – poate apărea atât înaintea unui atac migrenos, semnalând iminența acestuia, cât și după consumarea lui. Afectează cu predilecție pacienții care au atacuri nocturne severe și invalidante. 

Impactul pe care îl are somnolența asupra organismului 

Somnolența excesivă, în special în forma sa cronică, are un impact negativ profund asupra stării de sănătate, afectând nu doar nivelul de energie, ci și procesele cognitive și emoționale. 

Pe termen scurt, persoanele care se confruntă cu această problemă pot resimți dificultăți de concentrare, reacții încetinite, tulburări de memorie și o capacitate redusă de a lua decizii. Aceste manifestări cresc riscul de accidente, atât la locul de muncă, cât și în trafic. 

Pe termen lung, somnolența cronică poate duce la scăderea calității vieții, la declanșarea depresiei și anxietății și la creșterea riscului de boli cardiovasculare. Totodată, este afectată semnificativ imunitatea și crește susceptibilitatea la infecții. 

Nu în ultimul rând, sunt influențate negativ relațiile sociale și performanța profesională. 

Când să mergi la medicul neurolog 

Este important să soliciți o consultație dacă: 

• simți frecvent nevoia de a dormi în timpul zilei; 

• ți se întâmplă să adormi brusc peste zi, involuntar, în contexte nepotrivite (la serviciu, în mașină, în timpul mesei); 

• ai o stare de oboseală profundă continuă; 

• ți-a scăzut capacitatea de atenție și concentrare; 

• ai reflexe încetinite; 

• ai probleme cu memoria sau episoade de confuzie; 

• prezinți alte simptome neurologice, precum dureri de cap frecvente, amețeli sau slăbiciune musculară. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, ai acces la o echipă multidisciplinară de specialiști care pot investiga în profunzime cauzele somnolenței. Prin colaborarea între experți în neurologie, somnologie și imagistică de înaltă precizie, beneficiezi de diagnosticare corectă și rapidă și de tratamentul adecvat problemei tale de sănătate. În plus, investigațiile care ți-ar putea fi recomandate, în funcție de afecțiunea suspicionată – RMN, CT, polisomnografie -, pot fi efectuate în clinică, în condiții de confort și cu tehnologie de ultimă generație. 

Află cauza problemei tale și cum poate fi tratată eficient. Programează-te la Neuroaxis 

Dacă te confrunți cu somnolență inexplicabilă în timpul zilei, este esențial să afli cauza. Specialiștii Neuroaxis te pot ajuta să afli dacă în spatele acestei stări stă o afecțiune neurologică, pentru care ai nevoie de un plan de tratament personalizat. 

Nu ignora semnalele pe care ți le transmite corpul, multe boli care provoacă somnolență pot fi tratate eficient, când sunt descoperite la timp. Programează-te la o consultație de neurologie.