Neuroștiința din spatele Crăciunului. Cum se activează „circuitul fericirii”

Cum intrăm în luna decembrie, cum intrăm în „spiritul Crăciunului”, acea bucurie profundă care ne face să ne trezim cu zâmbetul pe buze în fiecare zi, gândindu-ne cum vom împodobi bradul și casa, ce cadouri le vom face celor dragi și cum ne vom aduna cu toții, familie și prieteni, la masa festivă. Dar ce este „spiritul Crăciunului” și cum se explică influența pe care o are asupra noastră? 

Un experiment derulat în 2015 la Universitatea din Copenhaga a scos la iveală modul extrem de interesant în care lucrurile și acțiunile asociate sărbătorilor de iarnă ne influențează creierul. Participanții la studiu au urmărit imagini tematice în timp ce erau monitorizați prin rezonanță magnetică funcțională – o modalitate de explorare neuroimagistică ce permite cartografierea funcțională, non-invazivă, a creierului, după activarea anumitor arii prin sarcini specifice. Iar oamenii de știință spun că au avut surpriza să descopere, când le-au arătat imagini cu bradul de Crăciun, cum anumite regiuni cerebrale se „aprind”… ca un brad de Crăciun. În același mod au fost activate zonele respective la vederea unor fotografii cu mâncăruri și decoruri specifice acestei sărbători. 

Cercetătorii danezi cred că este posibil să fi găsit, astfel, centrul veseliei de Crăciun în creierul uman sau, cum au numit-o ei, „o rețea a spiritului Crăciunului care cuprinde mai multe zone corticale”. Această rețea include cortexul motor senzorial, cortexul motor primar, cortexul premotor și lobul parietal – regiuni asociate cu spiritualitatea, simțurile și recunoașterea emoțiilor faciale. 

Acest „circuit al fericirii” se formează încă din copilărie, se dezvoltă pe măsură ce acumulăm amintiri frumoase în timpul sărbătorilor și se reactivează în fiecare an, în perioada Crăciunului, când suntem înconjurați de decoruri specifice, auzim colinde, urmărim filme cu Moș Crăciun, împodobim bradul sau împachetăm darurile pentru cei dragi. Așadar, vorbim despre emoții programate, întipărite în creier, care împreună dau naștere „bucuriei Crăciunului”. În același mod funcționează creierul și în cazul persoanelor care nu agreează Crăciunul, explică cercetătorii, doar că vorbim despre experiențe negative acumulate în timp, care duc la crearea unui sentiment neplăcut ce se activează în preajma acestei sărbători. 

Hormonii, responsabili pentru menținerea stării de bine 

„Circuitul fericirii” este declanșat, prin urmare, de bagajul nostru de amintiri și emoții. Dar ce îl întreține, ce îl face să dureze o săptămână, două sau chiar o lună? Sunt persoane care intră în spiritul sărbătorilor încă din noiembrie – ce anume le motivează să-și păstreze această stare de euforie o perioadă atât de lungă? Răspunsul este: hormonii fericirii. 

Creierul a descoperit o modalitate de a menține viu spiritul Crăciunului, după activare. Odată „setat” pe direcția Crăciun, acesta secretă hormoni responsabili cu crearea și perpetuarea unei stări de bine. Practic, intră într-o buclă a bucuriei, în care amintirile apasă butonul de pornire, iar neurotransmițătorii au grijă ca acesta să rămână apăsat. 

Iată ce secretă creierul, în cantități mari, în perioada Crăciunului: 

• dopamină, numită și „hormonul plăcerii”, asociată cu recompensa; 
• serotonină sau „hormonul fericirii”, responsabilă pentru reducerea anxietății și reglarea dispoziției; 
• endorfine – numite tot „hormoni ai fericirii”, pentru că reduc stresul și induc o stare de bine; 
• oxitocină sau „hormonul iubirii”, care ajută la întărirea legăturilor cu cei apropiați – parteneri, copii, părinți. 

În cazul celor cărora nu le place Crăciunul și care prezintă un nivel mai ridicat de stres în această perioadă, din cauza presiunii sociale de a participa la activitățile festive din familie sau grupurile de prieteni, principalii neurotransmițători secretați sunt adrenalina și cortizolul, „hormonii stresului”. 

Psihologii asociază acest răspuns hormonal cu condiționarea pavloviană: amintirile noastre acționează ca factori declanșatori, ducând la eliberarea de hormoni „buni” sau ”răi”, după caz. 

Anticiparea și rolul ei în crearea terenului propice pentru spiritul sărbătorilor 

Un alt element implicat în activarea „circuitul fericirii” este anticiparea. Sistemul de recompensă al creierului reacționează nu doar la stimulul unei recompense imediate, ci și la cel al unei recompense viitoare, cum este bucuria Crăciunului. Astfel, se poate ajunge la situația în care anticiparea să aibă un efect mai puternic decât evenimentul propriu-zis, adică perioada de dinaintea Crăciunului să ne aducă mai multe emoții pozitive decât sărbătoarea în sine, explică dr. Gerhard Roth, neurolog la Institutul de Cercetare a Creierului afiliat Universității din Bremen. 

La nivel fizic, anticiparea determină hipotalamusul să elibereze dopamină, care este preluată de receptorii din lobul frontal sau nucleul accumbens. Acolo, declanșează reacții chimice specifice, „făcându-ne să simțim bucurie”, spune profesorul. 

Aceasta este neuroștiința din spatele Crăciunului, dar, până la urmă, poate că euforia festivă nu are nevoie de o explicație, ci să fie trăită. Activează-ți „circuitul fericirii” din creier și bucură-te din plin de sărbătorile de iarnă! Iar pentru a-ți menține creierul sănătos pe tot parcursul anului, te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică de neurologie și neuroimagistică din România. Programarea la unul dintre cei peste 50 de medici supraspecializați ai clinicii se poate face extrem de simplu, online sau prin call center.