Amețeala poate avea explicații diferite în funcție de modul de manifestare și de simptomele asociate. După ce au lămurit de ce pot apărea pierderile de echilibru și senzația că se învârte camera la ridicarea din poziția culcat sau din șezut, specialiștii Neuroaxis detaliază astăzi diagnosticele posibile pentru persoanele care amețesc când stau în pat și de ce este important ca ele să se adreseze fără întârziere unui medic neurolog sau otoneurolog.
Afecțiunile urechii interne și cele ale sistemului nervos care se fac vinovate pentru apariția amețelii sunt diagnosticate, tratate și monitorizate la Neuroaxis de o echipă extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe. În clinica noastră, beneficiezi de îngrijirea specializată de care ai nevoie, prin consultații efectuate cu atenție și profesionalism, investigații realizate cu tehnologie performantă și planuri de tratament personalizate pentru a răspunde întocmai situației tale.
De ce amețești când stai în pat
Cel mai frecvent, senzația că se învârte patul cu tine când stai întins este asociată unor probleme localizate la urechea internă, dar pot da acest simptom și o serie de afecțiuni neurologice. Cauza exactă nu poate fi stabilită decât după consultație, adesea urmată de analize de laborator și investigații recomandate de medic în funcție de ce anume suspectează că ar sta la baza problemelor tale de sănătate.
Vertij pozițional paroxistic benign
Una dintre cele mai frecvente explicații pentru amețeala apărută în poziția culcat este vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), o afecțiune determinată de deplasarea otoliților, mici cristale de carbonat de calciu din urechea internă, într-o zonă unde nu ar trebui să fie. La mișcarea capului, otoliții transmit semnale eronate către creier, generând o puternică senzație de rotire – pacientul simte că totul se învârte atunci când se întoarce în pat, își așază capul pe pernă sau se ridică în șezut. Episoadele durează câteva secunde sau minute, dar pot fi intense și însoțite de greață. Diagnosticul se stabilește clinic, în timpul consultației de otoneurologie, iar tratamentul constă în repoziționarea otoliților prin manevra Epley.
Prezent la 11% dintre pacienții cu boala Parkinson, VPPB este una din explicațiile amețelilor cu care se confruntă persoanele care au primit acest diagnostic. Cealaltă cauză, mai frecventă, este hipotensiunea ortostatică.
Neurinom acustic
Cunoscut și sub denumirea de schwannom vestibular, neurinomul acustic este o tumoră benignă care se dezvoltă pe nervul vestibulocohlear. Cel mai frecvent, este compromis auzul, unilateral, însă și echilibrul poate avea de suferit. Atunci când formațiunea este de mici dimensiuni, nervul de pe partea sănătoasă poate compensa, dar pe măsură ce tumora crește sau apar sângerări, se poate instala vertijul, inclusiv în repaus.
Neuronită vestibulară
Inflamație a nervului vestibular, cel mai probabil determinată de o infecție virală, neuronita vestibulară este o afecțiune autolimitată care se manifestă prin vertij însoțit de stări de greață. Episoadele se reduc semnificativ după câteva zile, însă poate dura câteva săptămâni sau chiar luni până la dispariția lor completă. Diagnosticul se stabilește clinic, prin consultație și prin excluderea altor afecțiuni cu manifestări similare.
Labirintită
Inflamație a labirintului membranos al urechii interne, labirintita poate imita accidentul vascular cerebral, manifestându-se printr-o suită de simptome cu instalare bruscă, alarmantă: vertij, greață, vărsături, tinitus și pierderea bruscă a auzului. Cauzată de infecții virale (cel mai frecvent) sau bacteriene, dar și de boli autoimune sau sistemice, labirintita se poate solda cu deficite de echilibru sau de auz.
Boala Meniere
Este o afecțiune cronică, de cauză necunoscută, a urechii interne, caracterizată de acumularea excesivă de lichid (endolimfă) în labirintul membranos, cu perturbarea echilibrului și a semnalelor dintre ureche și creier. Sunt specifice bolii vertijul, tinitusul, pierderea auzului și o senzație de presiune sau plenitudine auriculară, însoțită de disconfort sau durere. De regulă, afectarea este unilaterală, dar există și cazuri (15%-25%) în care sunt implicate ambele urechi.
Migrenă vestibulară
Un tip rar de migrenă, care adaugă cefaleei puternice, pulsatile, amețeala sau vertijul, greața și vărsăturile sau se manifestă exclusiv prin acestea din urmă în absența durerii de cap, migrena vestibulară este dificil de diagnosticat, făcând necesară excluderea unor afecțiuni din sfera ORL (VPPB, boala Meniere, cu care poate chiar coexista) sau a accidentului vascular tranzitoriu. Este necesară expertiza unui otoneurolog pentru gestionarea acestei afecțiuni.
Traumatisme
Chiar și un traumatism cranian minor, care implică urechea internă, nervul vestibular sau structuri ale sistemului nervos central, poate determina apariția vertijului și persistența lui vreme de câteva săptămâni (sau chiar luni). Este important ca orice manifestări apărute după o lovitură la cap să fie evaluate de un medic neurolog.
Scleroză multiplă
Amețelile sunt raportate frecvent de pacienții cu scleroză multiplă. Mai rar, bolnavii pot fi afectați însă și de forma cea mai severă a acestora, vertijul – senzația că totul se rotește în jur cu viteză, inclusiv în poziția culcat, sau propria persoană se învârte fără oprire. Vinovate pentru apariția acestui simptom sunt leziunile demielinizante de la nivelul trunchiului cerebral și al cerebelului.
Efecte secundare ale unor medicamente
Și anumite medicamente pot avea ca efect secundar apariția amețelii și a vertijului inclusiv în repaus, în combinație cu alte simptome, precum vedere încețoșată, slăbiciune musculară, scăderea atenției sau a capacității de judecată. Antidepresivele, anxioliticele, anticolinergicele, antihistaminicele, anticonvulsivantele și antialgicele opioide, dar și anumite tratamente pentru diabet, pentru tensiunea arterială sau pentru insomnie pot genera astfel de manifestări. Cel mai frecvent, problemele apar când se face abuz de medicamente sau sunt combinate mai multe astfel de substanțe, de aceea, planul terapeutic trebuie alcătuit și monitorizat de medic, iar reacțiile adverse trebuie raportate fără întârziere, pentru ajustarea tratamentului.
Medic: „Poziția în care apare amețeala ne poate oferi indicii importante despre cauză”
„În primul rând, vreau să precizez că niciun simptom care persistă, e recurent sau sever nu trebuie ignorat. În al doilea rând, atrag atenția asupra detaliilor care pot grăbi clarificarea diagnosticului: poziția în care apare amețeala ne poate oferi indicii importante despre cauză, la fel, momentele în care se declanșează, durata episoadelor, frecvența lor și manifestările asociate. Așadar, observați toate aceste aspecte și menționați-le medicului, în timpul consultației, pentru că îl pot ajuta să stabilească rapid direcția investigațiilor și specialitatea principală implicată”, subliniază dr. Olivia Răcilă, medic neurolog.
La Neuroaxis, poți beneficia de expertiză neurologică și otoneurologică și de investigații efectuate cu aparatură performantă, o abordare integrată esențială pentru stabilirea rapidă a diagnosticului corect și inițierea unui tratament personalizat. „Este un avantaj pentru pacienți faptul că au în același loc medici din specialități complementare care-i pot ajuta să-și redobândească sănătatea. Această abordare multidisciplinară și, desigur, suportul tehnologiei moderne ne permit să identificăm mai eficient cauza amețelilor și să recomandăm soluții terapeutice adaptate fiecărui caz”, explică dr. Olivia Răcilă.
Afecțiuni neurologice care pot provoca amețeli
O serie de alte afecțiuni ale sistemului nervos decât cele deja menționate (migrena vestibulară, SM) poate determina apariția amețelii și a vertijului, chiar dacă nu neapărat în pat, ci mai degrabă în mișcare sau în timpul ridicării în picioare din șezut ori din poziția culcat. Severitatea și simptomele neurologice asociate sunt esențiale în diagnosticare, putând orienta medicul către stabilirea diagnosticului de certitudine sau recomandarea investigațiilor necesare pentru clarificarea cauzei.
- AVC-ul și AIT-ul (accidentul ischemic tranzitoriu, numit și AVC minor) au printre simptome amețeala. Definitorii sunt însă asimetria facială, hemipareza și tulburările de vorbire (incluse în metoda FAST de identificare rapidă a unui accident vascular cerebral în desfășurare), tulburările motorii, de vedere și starea confuzională. Alte manifestări posibile sunt cefaleea bruscă și severă, o stare generală de rău, disfagia și leșinul. AVC-ul este o urgență medicală, identificarea simptomelor specifice impunând apelarea imediată a numărului unic 112.
- Ruperea unui anevrism cerebral se manifestă printr-o durere de cap foarte puternică, în combinație cu oricare din următoarele simptome: amețeli, greață și vărsături, rigiditatea cefei, confuzie, tulburări de vedere, convulsii, leșin. Și aceasta este o urgență medicală, în care intervenția promptă poate salva viața pacientului.
- În Parkinson, în afara vertijului din VPPB asociat, poate fi prezentă și hipotensiunea ortostatică. Aproape 50% din pacienți prezintă amețeli la ridicarea din pat sau de pe scaun, în primele stadii ale bolii.
- În spondiloza cervicală, compresia arterelor vertebrale care irigă creierul sau informațiile senzoriale conflictuale provenite de la articulațiile cervicale afectate pot contribui la apariția amețelilor și vertijului. Principalele simptome rămân însă durerile de cap și de gât.
- Tumorile cerebrale pot fi o altă cauză a amețelilor. Simptomele pot varia în funcție de tipul de tumoră, însă reprezintă semnale de alarmă cefaleea severă, greața și vărsăturile, convulsiile, tulburările cognitive, motorii, de limbaj sau de vedere, somnolența pronunțată, modificările comportamentale.
- Hipertensiunea intracraniană idiopatică sau pseudotumor cerebri apare în urma acumulării de lichid cefalorahidian și se poate manifesta prin amețeli, probleme de vedere, senzația de presiune în cap, țiuit în urechi și greață.
- Amețelile la ridicarea din pat sau de pe scaun mai pot fi prezente în demența cu corpi Lewy, atrofia multisistemică, insuficiența autonomă pură (sau sindromul Bradbury-Eggleston), neuropatia diabetică, disautonomia familială și sindromul Guillain-Barré (un tip rar de neuropatie periferică).
De ce e importantă vizita la medicul neurolog când ai amețeli, chiar dacă stai în pat
Cu mici excepții – precum neuronita vestibulară, care este autolimitată -, afecțiunile urechii și ale sistemului nervos care dau acest simptom nu se remit de la sine. Așadar, este important să afli de ce amețești când stai în pat pentru a primi tratamentul adecvat la timp și a evita complicațiile. Consultația de neurologie, care la Neuroaxis nu are o limită strictă de timp, și/sau cea de otoneurologie, explorările otoneurologice, analizele de laborator sau investigațiile imagistice recomandate de specialist vin în sprijinul tău, contribuind la identificarea rapidă și precisă a cauzei simptomelor.
Te îndemnăm să apelezi la experții noștri cât mai devreme după debutul amețelilor. Iar dacă acestea sunt însoțite de manifestări severe, care pot anunța un AVC sau un anevrism rupt, recomandăm solicitarea ajutorului medical imediat, la 112. Intervenția promptă poate fi salvatoare.
Experții Neuroaxis te pot ajuta să-ți redobândești echilibrul
„De ce amețesc când stau în pat?” este o întrebare pe care trebuie s-o adresezi unui neurolog sau unui otoneurolog pentru a obține clarificările de care ai nevoie. La Neuroaxis, ai la dispoziție experți din ambele specialități, acces la tehnologie modernă pentru efectuarea investigațiilor necesare în diagnosticare și la o abordare terapeutică personalizată.
Fă primul pas către redobândirea echilibrului și restabilirea calității vieții. Programează-te pentru consultație la prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România.
