Senzația de presiune în cap și țiuit în urechi – cel mai des asociat cu probleme din sfera ORL – pot fi si semnele unei afectări nervoase, de aceea, recomandăm ca evaluarea otorinolaringologică să fie completată de o consultație neurologică riguroasă și de investigații imagistice. Un studiu în care au fost examinate cu ajutorul CT-ului 121 de persoane cu tinitus cronic a relevat că 21% dintre acestea prezentau o boală neurologică.
Îți explicăm, în cele ce urmează, în ce afecțiuni apar aceste manifestări, ca să înțelegi importanța programării fără întârziere la un specialist care îți poate pune un diagnostic clar și te poate trata în acord cu nevoile tale.
La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, te așteptăm cu o echipă extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe și cu tehnologie avansată pentru efectuarea investigațiilor necesare.
Ce cauzează senzația de presiune în cap și țiuit în urechi
Există atât afecțiuni neurologice în cazul cărora au fost raportate ambele simptome, cât și afecțiuni în care a fost semnalat doar unul dintre ele – presiune în cap sau țiuit în urechi. De exemplu, în cazul neurinomului acustic sau al pseudotumor cerebri sunt prezente, de regulă, amândouă, dar în cazul hematomului epidural, presiunea intracraniană este o manifestare comună și doar foarte rar este raportată concomitent prezența tinitusului pulsatil.
Toate impun, pentru o diagnosticare corectă, efectuarea unui CT sau a unui RMN.
Neurinomul acustic
Numit și schwanom vestibular sau tumoră de unghi cerebelo-pontin, neurinomul acustic este o tumoră benignă care se dezvoltă pe nervul principal ce duce de la urechea internă la creier (nervul vestibular). Ramurile nervului afectează în mod direct echilibrul și auzul, iar presiunea exercitată de neuromul acustic poate provoca pierderea auzului, țiuit în urechi și probleme de echilibru. Presiunea în cap, amețeala și amorțelile în diverse zone ale feței se adaugă simptomatologiei, în această afecțiune.
Neuromul acustic are, de obicei, o creștere lentă. În cazurile rare când evoluează rapid, ajungând la dimensiuni mari, poate perturba activitatea nervoasă și funcția creierului. Procesul expansiv aduce cu sine o presiune intracraniană pronunțată ce duce la dureri de cap puternice.
Hematomul epidural
Este o acumulare de sânge între craniu și dura mater, membrana care căptușește cavitatea craniană, cauzată, de obicei, de ruperea unei artere, în urma unei fracturi craniene. Presiunea în cap puternică – durerile de cap descrise de pacienți sunt severe, în acest caz – greața și vărsăturile, confuzia, amețelile și chiar leșinul se numără printre simptome.
Hematomul epidural se poate solda cu deces, dacă nu se intervine repede după apariția simptomelor. Poate fi necesară o intervenție chirurgicală de urgență.
Hipertensiunea intracraniană idiopatică
Numită și pseudotumor cerebri, adică falsă tumoră cerebrală, aceasta este o afecțiune neurologică ce apare când în craniu se acumulează prea mult lichid cefalorahidian. Presiunea în cap și țiuitul în urechi pulsatil sunt cele mai frecvente simptome, urmate de stări de greață, amețeli și probleme de vedere. Cauzele sale nu sunt cunoscute.
Abcesul cerebral
Și abcesul cerebral impune intervenția de urgență pentru a preveni complicațiile și decesul. Cauzată cel mai frecvent de bacterii sau fungi și mai rar apărută în urma unei traume sau a unei intervenții chirurgicale, această infecție localizată la creier dă dureri resimțite ca o presiune în cap, febră și frisoane, tulburări cognitive, iritabilitate, tulburări de vedere, de vorbire sau motorii, greață și vărsături, convulsii și rigiditate la nivelul gâtului sau al spatelui.
Meningita
Infecție de natură bacteriană, virală, fungică sau parazitară a meningelui (membrana care învelește și protejează creierul și măduva spinării), meningita poate duce la sechele neurologice permanente, septicemie și deces, dacă nu este tratată prompt. Presiunea în cap, febra și fotofobia pot anunța prezența acestei afecțiuni, care se poate preveni prin vaccinare.
Encefalita
Encefalita este o inflamație a creierului cu potențial mortal, generată de o infecție virală, fungică sau bacteriană ori de natură autoimună. Presiunea în cap și febra, cele mai comune simptome, pot fi însoțite de o suită de alte manifestări ce diferă de la o persoană la alta: schimbări inexplicabile de comportament, confuzie, dezorientare, dificultăți de vorbire, pierderea conștienței.
Meningiomul
Meningiomul este o tumoră a meningelui (straturile de țesut care protejează creierul). Presiunea în cap/ durerile de cap și slăbiciunea la nivelul unei mâini sau al unui picior sunt cele mai frecvente simptome, dar mai pot apărea probleme de vedere și/sau de auz, stare de greață și vărsături, convulsii. Meningiomul este, în general, benign, dar poate fi și malign.
Și alte tipuri de tumori cerebrale determină presiune în cap. Este foarte important să nu ignori acest simptom și să apelezi cât mai repede la neurolog pentru a afla care este cauza.
Malformațiile arterio-venoase (MAV)
Malformațiile arterio-venoase sunt conexiuni anormale între vene și artere, care pot apărea în orice parte a corpului, dar sunt periculoase îndeosebi când sunt localizate în creier, unde comportă un risc crescut de hemoragii. Țiuitul în urechi este unul dintre simptomele MAV, dar și presiunea în cap, ce poate fi uneori atât de severă, încât să îmbrace forma migrenei. Mai pot apărea probleme de vedere, de mobilitate și slăbiciune musculară.
AVC-ul ischemic
Accidentul vascular cerebral ischemic apare când vasele de sânge din creier se blochează (din cauza unor cheaguri de sânge sau a plăcilor de aterom), ducând la o scădere bruscă a fluxului sangvin. Private de oxigen și de substanțe nutritive, celulele țesutului nervos încep să moară după 3-4 minute. O presiune în cap puternică, paralizia feței și/sau a membrelor pe o singură parte a corpului și tulburările cognitive sau de vorbire instalate brusc pot anunța un AVC și impun intervenția de urgență – trebuie apelat fără întârziere numărul unic 112 pentru solicitarea unei ambulante cu echipaj medical.
Scleroza multiplă
Leziunile demielinizante extrem de diverse ca localizare și severitate din scleroza multiplă generează o gamă foarte largă de semne clinice, diferite și diferit combinate de la un pacient la altul. Când leziunile nervoase perturbă semnalele electrice dintre creier și urechi, pot să apară manifestări precum tinitusul, vertijul sau chiar pierderea auzului. Alături de tulburările de vorbire, de disfagie și de modificări ale mirosului, acestea sunt printre cele mai frecvente simptome otorinolaringologice ale SM.
Alzheimer și boala Parkinson
Un studiu de cohortă publicat în 2020 a relevat o legătură directă între țiuitul în urechi și cele două afecțiuni neurodegenerative, în sensul că persoanele care suferă de tinitus sunt mai predispuse la a fi diagnosticate cu Alzheimer sau cu boala Parkinson la 5-10 ani de la apariția acestui simptom. Cercetări anterioare au legat țiuitul în urechi cronic de reducerea substanței cenușii din creier și de afectarea integrității substanței albe.
Alte simptome asociate cu presiunea în cap și țiuitul în urechi
Presiunea în cap și țiuitul în urechi pot fi însoțite și de alte manifestări, iar observarea atentă a acestora ajută medicul să orienteze investigațiile pentru a clarifica diagnosticul:
- amețeală sau vertij și probleme de echilibru;
- parestezii la nivelul feței sau pe o parte a corpului, de sus până jos – față, braț, picior;
- slăbiciune musculară la nivelul membrelor;
- dureri de cap;
- greață și vărsături;
- febră, frisoane;
- tulburări cognitive, de vedere, de vorbire, de auz, de mișcare;
- convulsii;
- pierderea conștienței.
Reluăm recomandarea de a solicita ajutor cât mai repede după apariția simptomelor. Unele dintre acestea – tulburările de vorbire, de cogniție, paresteziile, hemipareza, durerile de cap cu vărsături – pot anunța o afecțiune care pune în pericol viața pacientului. Dacă te afli lângă o persoană care prezintă astfel de manifestări, este important să suni imediat la 112. Poate fi vorba despre un AVC sau un alt tip de afectare cerebrală în care intervenția promptă poate face diferența între viață și moarte și poate preveni dizabilități severe.
Când este necesar consultul neurologic
Orice manifestare neurologică, cum este presiunea în cap, face necesară o consultație de specialitate, atunci când persistă sau e recurentă. Țiuitul în urechi intră, inițial, în aria de expertiză a medicului ORL, dar în cazul în care acesta nu identifică o problemă la nivelul urechii, vei fi îndrumat tot către neurolog. Dacă simptomele sunt combinate, îți recomandăm să te programezi din start la neurologie.
La Neuroaxis, beneficiezi de:
- consultații de neurologie necondiționate temporal, în care medicii acordă pacienților atât timp cât este necesar pentru o anamneză detaliată, o examinare clinică riguroasă, prezentarea concluziilor și lămurirea tuturor aspectelor implicate de afecțiunea depistată sau suspicionată;
- investigații efectuate cu tehnologie avansată, care asigură rezultate precise și reprezintă un sprijin valoros în procesul de diagnosticare;
- diagnostice de certitudine, tratamente personalizate și monitorizare în afecțiunile neurologice cronice.
Întreaga echipă a clinicii noastre de neurologie și neuroimagistică este pregătită să-ți ofere ajutorul de care ai nevoie.
Complicații posibile
Complicațiile pot apărea prin netratarea afecțiunilor care dau presiune în cap și/sau țiuit în urechi.
- Neurinomul acustic poate crește suficient de mult încât să exercite presiune asupra trunchiului cerebral și să blocheze fluxul de lichid cefalorahidian (LCR) între creier și măduva spinării, provocând hidrocefalie. În acest caz, apar lipsa de coordonare și de echilibru, durerile de cap și confuzia, posibil pierderea auzului și paresteziile la nivelul feței.
- Hematomul epidural poate genera leziuni cerebrale permanente, chiar dacă e tratat prompt. Printre complicații se numără convulsiile, hidrocefalia (asociată cu slăbiciune, dureri de cap, incontinență și dificultăți de mers), paralizie sau pierderea sensibilității, hernie cerebrală (care duce la deces sau comă ireversibilă).
- Hipertensiunea intracraniană idiopatică poate duce la pierderea vederii.
- Abcesul cerebral poate duce la convulsii, meningită, ventriculită, hidrocefalie, creșterea presiunii intracraniene, hernie cerebrală, septicemie, tromboza vaselor sangvine intracraniene și deces.
- Pacienții cu meningită se pot confrunta cu leziuni cerebrale permanente. Complicațiile pot varia de la pierderea auzului la probleme de vedere și de memorie, dificultăți de învățare sau de mers, convulsii, insuficiență renală. Întârzierea tratamentului poate duce la septicemie și deces.
- Bolnavii de encefalită pot rămâne cu o oboseală persistentă, slăbiciune sau lipsă de coordonare musculară, convulsii, probleme de memorie și de concentrare, tulburări de auz sau vedere (inclusiv orbire), dificultăți de vorbire și o personalitate modificată.
- Unele meningioame pot crește accelerat, se pot calcifica sau pot progresa la gradul 2 sau 3, cu tendință de malignitate, invazie cerebrală și, rareori, metastaze. Tumorile de dimensiuni mari pot duce la pierderea memoriei, paralizie, modificări de personalitate și comportament, dificultăți de vorbire, orbire, convulsii.
- Malformațiile arterio-venoase pot da parestezii pe o parte a corpului, probleme de vorbire, dificultăți motorii, convulsii, hidrocefalie și prezintă un risc ridicat de AVC hemoragic și anevrism cerebral.
- În AVC-ul ischemic, complicațiile sunt reprezentate de sechele de diverse grade și deces. Conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății, o treime din pacienții cu AVC (ischemic sau hemoragic) rămân cu dizabilități și o treime își pierd viața.
- În scleroza multiplă, complicațiile apar le măsură ce boala avansează. Poate fi vorba despre reducerea mobilității, dipoplie (vedere dublă) cronică, vertij cronic, disfagie cronică, tremor, probleme intestinale, deficiențe cognitive, tulburări de dispoziție și oboseala generalizată.
- Identic, în boala Alzheimer simptomele se complică cu fiecare stadiu al bolii. Gândirea, atenția, memoria, funcția executivă, limbajul se pierd gradual. În paralel, are loc un declin general al funcțiilor fizice și al imunității care face ca pacienții să devină vulnerabili la infecții asociate cu un risc ridicat de deces.
- Boala Parkinson poate determina apariția tulburărilor de somn și a depresiei, iar în stadii avansate afectează memoria, limbajul și judecata. Totodată, când sunt afectați mușchii masticatori, apar dificultăți în mestecarea alimentelor și crește riscul ca pacientul să se înece cu bolul alimentar și să dezvolte pneumonie de aspirație.
Tratament
Nu există un tratament universal valabil pentru presiune în cap și țiuit în urechi, ci tratamente personalizate, care se adresează bolii depistate și situației particulare a pacientului care s-a prezentat la clinică cu aceste simptome.
La Neuroaxis, acordăm toată atenția necesară fixării diagnosticului, înaintea stabilirii unui plan terapeutic. Și avem grijă ca acesta să răspundă tuturor nevoilor bolnavului, de la tratarea bolii de fond și ameliorarea simptomelor la prevenirea complicațiilor și, acolo unde este posibil, întârzierea evoluției bolii.
Echipa noastră medicală asigură, totodată, monitorizarea pacienților neurologici. Prin controale periodice și ajustarea tratamentului în acord cu rezultatele obținute, afecțiunile pot fi gestionate mai bine, iar calitatea vieții, menținută sau îmbunătățită, după caz.
Simptomele neurologice nu trebuie ignorate. Programează-te la Neuroaxis
Dacă prezinți unul dintre cele două simptome, presiune în cap și țiuit în urechi, ori pe ambele, adresează-te specialiștilor de la Neuroaxis pentru a investiga cauza și a diagnostica corect afecțiunea care le generează. Depistarea timpurie este extrem de importantă în cazul afecțiunilor neurologice.
Programează-te online la prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România sau contactează-ne pentru detalii.