Anevrismele cerebrale inseamna o dilatatie anormala a peretilor arterelor cerebrale. Anevrismul cerebral apare datorita unor puncte slabe in structura peretilor vasculari, determinand subtierea acestora. Anevrismul cerebral se poate rupe si poate cauza o hemoragie (accident vascular hemoragic/ hemoragie subarahnoidiana).
O ruptura de anevrism poate pune in pericol viata pacientului si de aceea necesita tratament medical de urgenta. Cele mai multe anevrisme cerebrale nu ajung sa se rupa, nu creaza probleme de sanatate si sunt de multe ori descoperite in mod accidental.
Te-ar putea interesa:
Incidenta anevrismelor cerebrale in populatia generala este de 3.2%. Riscul de ruptura a anevrismelor este determinat de dimensiunea acestora (7-12mm risc de 2.6%, 13-24mm risc 14.5%, >25mm risc 40%). In acelasi timp, de localizarea lor (art. Carotida regiunea intracavernoasa riscul cel mai mic de rupere, ciculatia anterioara risc intermediar, circulatia posterioara risc mare).
Tipuri de anevrisme cerebrale
Anevrism rupt
Durere de cap foarte puternica (10/10) descrisa de pacienti ca fiind cea mai puternica cefalee simtita vreodata. Greata si varsatura, redoare de ceafa, vedere incetosata sau dubla, crize convulsive, pierderea starii de constienta, sindrom confuzional.
Anevrism nerupt
Daca dimensiunea este mica nu este obligatoriu sa produca simptome. Daca totusi dimensiunea este una mare poate produce dureri la nivelul orbitei/ochiului (deasupra sau in spatele acestuia), dilatare pupilara unilaterala, tulburari de vedere, amorteli sau paralizie pe jumatate de fata. Daca aveti un diagnostic de anevrism cerebral si aveti o durere de cap foarte puternica debutata brusc, sau crize convulsive sau pierderea starii de constienta, sunati la numarul de urgenta 112 si mergeti urgent la spital!
Factori de risc ce pot produce anevrisme cerebrale
- Fumat;
- Hipertensiune arteriala;
- Varsta inaintata;
- Ateroscleroza;
- Consumul de droguri (in special cocaina);
- Consumul excesiv de alcool;
- Traumatismele cerebrale;
- Infectii micotice;
- Anumite boli genetice;
- Boala renala polichistica;
- Malformatii arterio-venoase cerebrale;
- Istoric familial de anevrisme cerebrale.
Diagnostic de anevrisme cerebrale
Diagnosticul anevrismului cerebral se realizeaza prin CT cerebral cu AngioCT, IRM cerebral cu AngioRM, angiografie DSA.
Tratament pentru anevrisme cerebrale
Neurochirurgical
Clipping – procedura chirurgicala prin care medicul specialist neurochirurg ataseaza un clip metalic la nivelul gatului anevrismului si il strange.
Radiologie Interventionala/Neurochirurgie – coiling
Procedura interventionala (minim invaziva) prin care se injecteaza fire mici de platina la nivelul cavitatii anevrismale. Astfel se determina trombozarea anevrismului si implicit inchiderea acestuia.
Ambele proceduri au ca risc ruperea anevrismului sau ischemie cerebrala. Recomandarea procedurii se face dupa consultarea cu medicul neurolog sau neurochirurg.
Regim de viata recomandat
Nu fumati, nu consumati droguri recreationale, dieta hiposodata pentru limitarea hipertensiunii arteriale, limitati consumul de cafea, evitati sa ridicati obiecte grele, miscari bruste, traumatisme cranio-faciale.
In cazul diagnosticului de anevrism, va asteptam la clinica de neurologie Neuroaxis din Bucuresti pentru monitorizarea acestuia si propunerea celului mai bun plan de tratament. Anevrismele cerebrale pot fi stopate!