Anevrismele cerebrale, afecțiuni ale vaselor de sânge din creier, afectează aproape 5% din populație, la nivel global. Când sunt minore, nu provoacă probleme și trec nedetectate, însă când sunt majore, se pot rupe, provocând hemoragii care pun în pericol viața. Te invităm să descoperi ce sunt și când apar anevrismele cerebrale, care sunt simptomele lor și ce metode de tratament există pentru acestea.
Te-ar putea interesa:
Ce sunt anevrismele cerebrale?
Anevrismele cerebrale sunt dilatații anormale ale pereților arterelor cerebrale, care apar când există puncte slabe în structura pereților vasculari. În zona afectată, din cauza presiunii exercitate de coloana de sânge, artera se umflă, ca un balon, ducând la subțierea pereților, și poate acumula sânge. Aceste anomalii se pot forma oriunde în creier, însă cel mai des afectează arterele majore de la baza craniului.
Anevrismele de mici dimensiuni (sub 11 mm diametru) sunt cele mai frecvente. Acestea nu sângerează, nu provoacă probleme și sunt detectate accidental, în timpul testelor imagistice efectuate pentru alte afecțiuni. Cele mari (11-25 mm diametru) și cele foarte mari (peste 25 mm) sunt periculoase. Acestea exercită presiune asupra nervilor și țesutului cerebral și prezintă un risc ridicat de a se rupe, provocând astfel un accident vascular cerebral hermoragic. Ruptura de anevrism reprezintă o urgență medicală.
Care sunt cauzele anevrismului?
Anevrismele pot avea cauze ereditare sau pot fi urmarea unor boli care afectează sănătatea arterelor cerebrale (boli care la rândul lor pot fi moștenite). Sindromul Ehlers-Danlos, boala polichistică renală autozomal-dominantă, sindromul Marfan și displazia fibromusculară cresc semnificativ riscul de a dezvolta astfel de anomalii. La fel, malformațiile arterio-venoase cerebrale sau MAV, reprezentate de conexiuni defectuoase, fragile, între artere și vene. Aceste malformații pot fi prezente în creier încă de la naștere, urmare a unei anomalii de dezvoltare a fătului, și prezintă risc major de hemoragii.
Simptomele anevrismului cerebral
Simptomele diferă în funcție de dimensiunea anevrismului, dacă s-a rupt sau nu, și pot evolua de la dureri de cap, dureri în zona ochilor asociate cu tulburări de vedere, senzația de slăbiciune, pareză facială, până la convulsii, pierderea conștienței și stop cardiac. Vom detalia toate simptomele mai jos, diferențiat, atribuindu-le stadiului în care se află anevrismul, pentru a face mai ușor de identificat severitatea manifestării.
De ce e important să mergi la medic dacă prezinți unul dintre simptomele anevrismului cerebral
Un anevrism cerebral care nu crește este asimptomatic. Când prezintă manifestări, înseamnă că a crescut în dimensiune, devenind periculos. Dacă identificați la dumneavoastră sau o persoană apropiată unul dintre simptome, este recomandat să faceți de urgență o programare la medicul neurolog.
Consultația de neurologie și investigațiile recomandate de specialistul neurolog când există suspiciune de anevrism sunt esențiale pentru a obține un diagnostic de certitudine rapid și pentru a aborda apoi terapeutic această afecțiune. Intervenția promptă reduce complicațiile la care duc rupturile acestuia.
La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie din București, consultația de neurologie nu este condiționată temporal, durând atât cât este nevoie pentru stabilirea unui diagnostic și cât e necesar pentru corecta și completa informare a pacientului în legătură cu afecțiunea de care suferă.
Tipuri de anevrisme cerebrale
Anevrismele cerebrale sunt clasificate după cauză, localizare și forma sub care se manifestă. Toate prezintă risc de ruptură, chiar dacă acesta variază de la un tip la altul.
Anevrismul cerebral sacular
Arată ca un sac (de unde și denumirea) plin cu sânge, atașat de o arteră principală sau de una din ramurile sale. Se formează, de obicei, la baza creierului și este forma cea mai întâlnită și mai predispusă la rupturi, fiind principala cauză a hemoragiei subarahnoidiane de cauză netraumatică.
Anevrismul cerebral fusiform
În acest tip de anevrism cerebral, artera este extinsă în toate direcțiile pe porțiunea afectată. Acesta apare, de regulă, din cauza unor leziuni traumatice sau a formării de plăci aterosclerotice, este mai puțin frecvent decât cel sacular și cu riscuri mai mici de rupere. Când crește în dimensiune devine simptomatic și poate provoca accidente vasculare cerebrale.
Anevrismul cerebral micotic
Este un tip rar, cu aspect de anevrism sacular, de cauză infecțioasă. Apare pe porțiuni ale arterelor care au fost afectate de un agent infecțios localizat în altă parte a corpului și care a fost purtat de fluxul sanguin în creier. Endocardita bacteriană subacută, o boală de inimă cauzată de streptococi sau, mai rar, de stafilococi, poate duce la apariția anevrismului cerebral micotic.
Microanevrisme
Acestea în vasele de sânge mici, cu un diametru mai mic de 300 de micrometri. Cel mai des se dezvoltă pe ramurile lenticulostriate ale arterei cerebrale medii. Microanevrismele, la care sunt mai predispuse persoanele cu hipertensiune arterială sistemică, prezintă risc ridicat de ruptură.
Cum diferențiem anevrismele cerebrale în funcție de manifestare
Identificarea corectă a simptomelor ne poate ajuta în decizia de a solicita ajutor de specialitate, atunci când este cazul. Iată ce anunță prezența unui anevrism cerebral simptomatic sau ruperea acestuia.
Anevrism rupt
Durere de cap foarte puternică (10/10) descrisă de pacienți ca fiind cea mai puternică cefalee simțită vreodată. Greața și vărsătura, redoare (rigiditate) de ceafă, vedere încețoșată sau dublă, crize convulsive, pierderea stării de conștiență, sindrom confuzional.
Anevrism nerupt
Dacă dimensiunea este mică nu este obligatoriu să producă simptome. Dacă, totuși, dimensiunea este una mare poate produce dureri la nivelul orbitei/ochiului (deasupra sau în spatele acestuia), dilatare pupilă unilaterală, tulburări de vedere, amorțeli sau paralizie pe jumătate de față. Dacă aveți un diagnostic de anevrism cerebral și aveți o durere de cap foarte puternică debutată brusc sau crize convulsive sau pierderea stării de conștiență, sunați la numărul de urgență 112 sau mergeți urgent la spital!
Factori de risc pentru apariția anevrismelor cerebrale
Subțierea arterelor cerebrale și formarea anevrismelor este favorizată de o serie de factori, de la boli, care pot fi ereditare sau dobândite, la obiceiuri nocive, cum sunt consumul de alcool sau de nicotină. Iată principalii factori de risc:
- Fumatul;
- Hipertensiunea arterială;
- Vârsta înaintată;
- Ateroscleroza;
- Consumul de droguri (în special cocaina);
- Consumul excesiv de alcool;
- Traumatismele cerebrale;
- Infecțiile micotice;
- Anumite boli genetice;
- Boala renală polichistică;
- Malformațiile arterio-venoase cerebrale;
- Istoricul familial.
Ce investigații se fac pentru diagnosticarea anevrismului cerebral?
De regulă, primul test recomandat de medicul neurolog în suspiciunea de anevrism este CT-ul cerebral cu angiografie, o tomografie computerizată efectuată după introducerea în fluxul sanguin a unei substanțe de contrast. Cu ajutorul acestei investigații, anevrismul este localizat, clasificat și măsurat și, totodată, se determină dacă există o hemoragie cerebrală, urmare a unei posibile rupturi.
O investigatie de precizie în diagnosticarea anevrismelor este și RMN-ul cerebral cu angiografie. Spre deosebire de CT, care folosește raze X, RMN-ul folosește câmpuri magnetice pentru a a crea imagini detaliate ale creierului, pentru a determina dacă există un anevrism sau o hemoragie. Angiografia presupune, ca și în cazul CT, folosirea unei substanțe de contrast, cu ajutorul acesteia anevrismul fiind localizat, clasificat și măsurat.
Angiografia DSA este o altă investigație utilizată de specialiști, ce presupune introducerea unui cateter de mici dimensiuni într-o arteră periferică și direcționarea lui până la nivel cerebral. Cu ajutorul substanței de contrast, medicul poate detecta prezența dilatației în vasul de sânge.
Tratament pentru anevrisme cerebrale
Anevrismele cerebrale de mici dimensiuni, care nu dau simptome și nu prezintă risc de ruptură nu necesită tratament, dar trebuie monitorizate prin investigațiile descrise mai sus, pentru a le observa evoluția. În paralel, se impune tratarea oricăror probleme medicale asociate și evitarea factorilor de risc.
Pentru tratamentul anevrismelor care pot ridica probleme (mai mari ca dimensiune, cu risc ridicat de ruptură) există mai multe opțiuni, medicul neurolog urmând să o aleagă pe cea optimă.
Neurochirurgical: Clipping
Clipping-ul este o procedură care presupune plasarea unei cleme metalice la „gâtul” sau baza anevrismului și strângerea acesteia, pentru a întrerupe fluxul de sânge care îl alimentează. Această procedură s-a dovedit foarte eficientă și s-a constatat că, de regulă, anevrismele complet private de sânge prin clipping nu recidivează.
Endovascular: Coiling
Este o procedură de embolizare. Cu ajutorul unui cateter de mici dimensiuni, inserat într-o arteră periferică (în zona inghinală sau la încheietura mâinii) și direcționat până la nivel cerebral, sunt introduse în anevrism mici spirale din platină, care determină trombozarea si implicit inactivarea acestuia. Spre deosebire de clipping, coilingul prezintă risc de recidivă.
Endovascular: Stent deviant de flux
Embolizarea se poate face și prin plasarea un stent pentru devierea fluxului sanguin. Acesta este introdus în artera afectată tot prin intermediul unui cateter inserat într-o arteră periferică și direcționat către zona din creier vizată de tratament. Stentul deviant de flux este folosit în cazul anevrismelor de mari dimensiuni, care nu pot fi tratate prin clipping sau coiling.
Toate aceste proceduri au ca risc ruperea anevrismului sau ischemia cerebrală. Recomandarea procedurilor se face după consultarea cu medicul neurochirurg și evaluarea riscurilor și beneficiilor pe care le implică.
Tratament medicamentos
Protocolul terapeutic presupune administrarea de anticonvulsivante, pentru prevenirea crizelor convulsive în cazul ruperii anevrismului, și de blocanți ai canalelor de calciu (împotriva vasospasmului).
Dacă printre simptomele acuzate se numără și durerile de cap, medicul va recomanda și administrarea de antialgice.
Recuperarea după tratamentul anevrismului cerebral
Recuperarea după o intervenție efectuată în anevrisme cerebrale depinde de gravitatea cazului și de capacitatea de recuperare a fiecărui pacient, însă, de regulă, este de 2-4 săptămâni în cazul unuia nerupt și urcă la câteva luni pentru cel asupra căruia s-a intervenit după ce s-a rupt.
Dacă ruptura a provocat un AVC major, foarte probabil pacientul a rămas cu un grad de invaliditate. În acest caz, va fi nevoie de terapie pentru recuperarea măcar parțială a funcțiilor pierdute.
Regim de viață recomandat
Nu fumați, nu consumați droguri recreaționale, urmați o dietă hiposodată pentru limitarea hipertensiunii arteriale, limitați consumul de cafea, evitați să ridicați obiecte grele, mișcările bruște si traumatisme cranio-faciale.
Anevrismele cerebrale pot fi tratate! Te așteptăm la clinica de neurologie Neuroaxis din București pentru monitorizarea acestora și propunerea celui mai bun plan de tratament.
Cele mai frecvente întrebări despre anevrismele celebrale
Cum se pot reduce riscurile apariției unui anevrism?
Prin evitarea obiceiurilor nocive care constituie factori favorizanți – consumul de țigări, alcool – și prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care să contracareze efectele degradării arterelor cerebrale.
Care este diferența dintre AVC și anevrism cerebral?
Anevrismul cerebral este cauza, AVC-ul este efectul. Când se rupe, un anevrism poate determina un accident vascular cerebral hemoragic, prin inundarea cu sânge a regiunii cerebrale în care se află.
Care sunt complicațiile anevrismului cerebral?
Complicațiile țin de ruperea anevrismului și declanșarea accidentului vascular cerebral hemoragic, care se poate solda cu hidrocefalie, vasospasm și crize convulsive. Leziunile cerebrale rezultate în urma AVC hermoragic pot fi permanente și pot duce la deces.
