Ce este neuropatia periferica?
Termenul de neuropatie periferica reprezinta o tulburare a sistemului nervos periferic care se manifesta de obicei prin slabiciune musculara, amorteala si durere in special la nivelul mainilor si picioarelor.
Rolul sistemului nervos periferic este de a transmite informatii de la nivelul creierului si maduvei spinarii (sistemul nervos central) catre restul corpului.
Nervii periferici pot fi lezati pe traiectul lor, prin compresie facuta de o structura adiacenta, incarcerare (canal anatomic modificat) sau sectionare (posttraumatic). Alte cauze ar putea fi unele probleme metabolice, infectii sau chiar expunerea la toxine.
Cea mai frecventa cauza de polineuropatie este diabetul zaharat.
Tipologie neuropatie periferica
- mononeuropatie – un singur nerv este afectat (sindromul de tunel carpian, paralizia nervului ulnar, radial sau peronier)
- mononeuropatie multipla – apare cand doi sau mai multi nervi sunt afectati sau mononeuropatia multiplex – cand sunt implicate simultan sau secvential mai multe trunchiuri nervoase
- polineuropatie – reprezinta o tulburare generalizata a nervilor periferici (neuropatia diabetica sau sindromul Guillian-Barre)
Simptome neuropatie periferica
- debutul este in general progresiv iar simptomele apar de obicei la nivelul extremitatilor membrelor – “amorteala in soseta sau manusa” – in cazul polineuropatiilor sau doar pe un singur traiect nervos in cazul mononeuropatiilor
- manifestari senzitive: parestezii, amorteli, sensibilitate extrema la orice fel de atingere, dureri puternice resimtite ca arsuri, pulsatii sau senzatie de injunghiere
- manifestari motorii: slabiciune musculara care poate duce la instabilitate si dificultati in realizarea miscarilor definite, crampe musculara, atrofii musculare.
- Cand sunt afectati nervii autonomi pot aparea probleme cu transpiratia, sensibilitate la caldura, probleme ale intestinului si vezicii urinare si modificari ale tensiunii arteriale.
Diagnosticare neuropatie periferica
Deoarece neuropatiile sunt in general un simptom care poate avea mai multe cauze, diagnosticarea acestora este uneori o provocare.
Una dintre investigatiile folosite in identificarea neuropatiilor este studiul electrodiagnostic, realizat cu ajutorul Electromiografului (EMG) care precizeaza tipul fibrelor afectate (sensitive, motorii sau autonome), aspectul leziunii (axonale sau demielinizante), distributia leziunilor si vechimea acestora. Aceasta investigatie trebuie precedata de o examinare fizica si neurologica completa.
De asemenea bilantul paraclinic trebuie completat cu analize de sange care pot detecta afectiuni metabolice (diabet zaharat, hipo/hipertiroidii), afectiune autoimmune, intoxicatii si alte dezechilibre care pot afecata nervii periferici.
Tratament neuropatie periferica
Exista mai multe tratamente in functie de tipul neuropatiei:
- medicamentos (antiinflamatoare, antidepresive triciclice, anticonvulsivante, etc.)
- terapiile neuromodulatoare electrice sau chimice (stimulatori ai maduvei spinarii, electroterapie)
- terapii alternative (masaj chiropractic, Yoga, acupunctura, terapia cognitiva, meditatie, utilizarea canaboidelor etc.)
Factori de risc
- diabetul zaharat
- alcoolism
- bolile autoimune – sindromul Sjogren, lupus, artrita reumatoida
- expunerea la substante toxice
- anumite medicamente, in special cele utilizate pentru tratarea cancerului (chimioterapie)
- infectii precum boala Lyme, zona zoster, virusul Epstein-Barr, virusul hepatitei C, HIV
- traumatisme sau presiune asupra nervului
- tumorile maligne si benigne care se pot dezvolta pe nervi sau pot apasa pe acestia
- carente de vitamina B1, B6, B12 si vitamina E
Regim de viata
- pentru persoanele care sufera de diabet este recomandat sa acorde o atentie crescuta sanatatii picioarelor, pe care sa le examineze regulat pentru a observa orice rana, taietura, calus, basici si sa evite pantofii si sosetele stramte
- renuntarea la fumat si abordarea unui regim alimentar cat mai sanatos
- evitarea pozitiilor in care mainile sau picioarele stau incomod sau sub presiune
- evitarea efortului fizic solicitant si constant
- evitarea expunerii la frig extrem si medii umede
- antrenarea musculaturii si ligamentelor din zona afectata prin exercitii fizice usoare