Creștem, studiem, muncim și trăim între betoane, iar oamenii de știință atrag atenția că mediul urban nu este tocmai prietenos cu creierul nostru și e nevoie să ne întoarcem periodic în natură pentru a ne conserva sănătatea mintală și psiho-emoțională și a ne îmbunătăți funcțiile cognitive.
Tot mai multe studii confirmă impactul pozitiv uriaș pe care îl are expunerea la mediul natural, inversând efectele nocive ale modului de viață modern, agitat și stresant. Nu doar plimbările prin parc sau prin pădure ne fac bine, ci și simpla prezență a copacilor în vecinătatea locuinței sau a serviciului.
Ce schimbări se produc la nivel cerebral după o plimbare de 60 sau de 90 de minute
Beneficiile pe care le aduce creierului conectarea cu natura au fost măsurate inclusiv cu ajutorul RMN-ului funcțional, investigație utilizată în neurologie. Rezultatul a arătat o îmbunătățire a funcțiilor cognitive și schimbări în procesarea senzorială, după o plimbare prin parc sau prin pădure.
Un studiu care a presupus efectuarea acestui test înainte și după o plimbare de o oră în natură a evidențiat la participanți o scădere a activității în regiunea cerebrală responsabilă cu starea de alertă – detectarea pericolelor și inițierea reacției de fugă sau luptă. Reducerea considerabilă a nivelului de stres și relaxarea, îmbunătățirea atenției și concentrării și o senzație de „regenerare” au fost notate de cercetători ca principale beneficii.
Un alt studiu, conceput pe același principiu, dar care a testat subiecții după o plimbare de 90 de minute, a arătat o scădere a fluxului sangvin în cortexul prefrontal, asociată de cercetători cu detașarea de problemele cotidiene și instalarea unei stări de relaxare profundă.
Însă până și o plimbare de 15 minute poate determina schimbări măsurabile. Un grup de cercetătorii japonezi de la Universitatea Chiba a studiat efectele produse de un sfert de oră petrecut în pădure prin comparație cu același timp petrecut în oraș, pe două grupuri de voluntari. Cei care s-au plimbat în pădure au înregistrat o scădere de 16% a cortizolului (hormonul stresului), în paralel cu scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. La grupul care s-a plimbat prin oraș nu s-au constatat modificări benefice. Concluzia: corpul și creierul se relaxează în spațiul verde pentru că simțurile noastre sunt adaptate natural să proceseze informații despre plante și ape curgătoare, nu despre trafic și zgârie-nori.
Un profesor de la Universitatea din Utah, SUA, a folosit electroencefalograma (EEG), o altă investigație uzuală în neurologie, care înregistrează activitatea electrică a creierului, pentru a demonstra efectul de antidot al naturii asupra dezechilibrului mintal indus de viața modernă. Ipoteza de la care a plecat este că o conectare reală cu natura permite cortexului prefrontal, centrul de comandă al creierului, să se relaxeze și să se odihnească, ca un mușchi suprasolicitat.
După trei zile petrecute în sălbăticie, electrozii plasați pe scalp și conectați la un aparat EEG portabil au arătat o schimbare în activitatea creierului echivalentă cu o detoxifiere. Iar studenții care au participat la studiu au înregistrat ulterior performanțe cu 50% mai bune la sarcini creative de rezolvare a problemelor.
De cât timp afară avem nevoie?
Depinde. Cu cât suntem mai stresați și avem o viață mai agitată, cu atât mai mult timp în natură ne trebuie pentru a obține un echilibru și a ne ajuta creierul să se reseteze și să redevină eficient.
Chiar și 30 de minute petrecute afară, cumulat, într-o săptămână ne pot fi benefice, dar de la 120 de minute/săptămână încep să se simtă cu adevărat efectele pozitive pe toate planurile – fizic, mintal, emoțional. Ideal este să facem o plimbare scurtă, zilnic, în parc, o drumeție în weekend și să petrecem cel puțin o săptămână, anual, într-o zonă cu mult verde și cât mai puține imixtiuni ale lumii moderne.
Spațiile verzi, cei mai buni vecini
Când nu putem atinge acest ideal, oamenii de știință ne sfătuiesc să ne ajutăm puțin creierul aducând natura în casele și birourile noastre, prin plante de interior, postere, fotografii și tablouri tematice, videoclipuri filmate în natură. Și o fereastră care e umbrită de un copac ajută, spre deosebire de una care dă spre o stradă intens circulată sau spre zidul altei clădiri. Iar vecinătatea unui parc este pur și simplu elixir pentru sănătatea noastră.
Un grup de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, Marea Britanie, a descoperit, analizând datele a 10.000 de locuitori, că persoanele care locuiesc în apropierea unor spații verzi extinse înregistrează un nivel mai scăzut de stres mintal prin comparație cu cei care sunt înconjurați de betoane. În Olanda, un studiu din 2009 a constatat o incidență scăzută de anxietate, depresie și migrene la persoanele cu domiciliul la sub 1 km de parcuri.
În Toronto, Canada, o cercetare derulată pe aceleași principii, în 2015, a demonstrat rate scăzute de hormoni de stres și o mortalitate redusă la persoanele care au copaci lângă bloc. Iar în SUA, o analiză derulată sub coordonarea unui profesor de la Universitatea din Chicago a arătat că expunerea la mediul natural din vecinătatea locuințelor și școlilor îmbunătățește memoria de lucru, flexibilitatea cognitivă și controlul atențional, în timp ce expunerea la mediul urban este asociată cu deficite de atenție.
Oamenii de știință cred că natura acționează în primul rând prin reducerea stresului. Măsurarea hormonilor de stres, a respirației, a ritmului cardiac și a transpirației sugerează că o conectare, chiar și de scurtă durată, cu natura sau urmărirea unor imagini sau a unor sunete din lumea naturală – copaci foșnind în bătaia vântului, ape curgătoare, păsări cântând – are un efect calmant, revigorează creierul obosit și ne poate îmbunătăți performanțele cognitive.
Dă-i creierului tău ce are nevoie
Concluzia tuturor oamenilor de știință care au condus cercetări pe tema legăturii dintre creier și natură este că expunerea la spații verzi, aer curat și sunete naturale ne aduce echilibru și ne face mai sănătoși și mai fericiți. Beneficiile se răsfrâng atât la nivel mintal, cât și fizic și psiho-emoțional. Și atunci, înțelept este să ieșim cât mai des la plimbare prin parcuri și păduri și să alegem destinații în vacanță unde ne putem conecta cu adevărat la natură.
Alte decizii bune, fundamentate științific, pentru sănătatea creierului sunt detoxul digital – dependența de ecrane alterează periculos chimia cerebrală și predispune la demență -, crearea unei rutine care să ne asigure un somn bun, absolut necesar pentru regenerare, și programarea la o consultație de neurologie, când apar semne de oboseală mintală nejustificată.
Uneori, încetineala în gândire sau tulburările de memorie nu sunt efectul stresului sau epuizării, ci semnul unei afecțiuni. Și cu cât primești ajutor mai devreme, cu atât poți gestiona mai ușor situația. Experții Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, sunt aici să-ți ofere sprijinul de care ai nevoie. Te așteptăm cu o echipă de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe și cu tehnologie de ultimă oră pentru efectuarea investigațiilor necesare.
