Cum ți se schimbă creierul iarna

Te concentrezi mai greu, memoria parcă e mai înceată, cheful de muncă sau de învățat a scăzut și nici emoțional nu stai prea bine. Cauți motivul? Poate că iarna e vinovată. Anotimpurile influențează modul în care ne funcționează creierul, iar frigul și perioada redusă cu lumină naturală din sezonul rece au un impact neașteptat de mare asupra performanțelor noastre cognitive, dar și asupra emoțiilor și comportamentelor noastre.

Oricât de bizar ar suna, creierul își modifică dimensiunea iarna! Un studiu exploratoriu efectuat de Centrul de Cercetare în Neuropsihiatrie Olin din Hartford, Connecticut (SUA), demarat cu scopul de a afla de ce persoane fără probleme neurologice au rezultate mai slabe în timpul iernii la testele de concentrare și memorie, a scos la iveală un lucru uimitor: mai multe regiuni cerebrale își modifică dimensiunea în sezonul rece. 

Structurile subcorticale cresc în dimensiuni, cerebelul se micșorează 

Cercetătorii au analizat, cu ajutorul testărilor RMN, schimbările care apar în mod natural pe parcursul anului la nivel cerebral. Au fost examinate 3.000 de investigații imagistice, colectate pe parcursul a 15 ani. Concluzia: regiunile profunde ale creierului – structurile subcorticale -, care controlează funcții complexe precum învățarea, motivația, luarea deciziilor și procesarea emoțională și senzorială, cresc în dimensiune iarna. În schimb, cerebelul, care coordonează, printre altele, fluiditatea mișcărilor complexe, se micșorează.

Această descoperire a creat o nouă enigmă pentru oamenii de știință. În general, un creier mai mare permite o rețea de celule cerebrale mai extinsă și o putere de procesare mai bună pentru funcțiile cognitive complexe, fiind asociat cu un IQ mai ridicat. Așadar, de ce, dacă structurile subcorticale se măresc, logica, memoria și viteza de reacție scad? O posibilă explicație, cred cercetătorii, rezidă în faptul că dimensiunea nu e totul. Structura creierului, modul în care celulele sunt aranjate și conectate, este mai valoroasă, iar redimensionarea sezonieră intervine în ordinea lucrurilor.

Aceleași modificări de volum la nivel subcortical au fost observate ca urmare a modificării presiunii atmosferice, determinând cercetătorii să concluzioneze că o posibilă cauză a redimensionării cerebrale este fluctuația nivelului de oxigen. Însă, cum întregul creier ar trebui să se extindă sau să se micșoreze dacă doar schimbările de presiune ar fi vinovate, iar cerebelul urmează un alt tipar, a fost înaintă și posibilitatea unui reflex vestigial pentru aceste schimbări sezoniere, „o rămășiță ancestrală a unei funcții cândva esențiale, acum inutilă”, care „ajută la reducerea consumului de energie la nivel cerebral pe timpul iernii”, explică Gregory Book, expert în inginerie biomedicală și cercetător principal al studiului. 

Lumina naturală și chimia emoțiilor 

Schimbările sezoniere nu alterează doar volumul creierului, ci și chimia lui. Lihua Sun, un neurocercetător care studiază bazele neuromoleculare ale emoțiilor la Institutul Național de Cercetare din Finlanda, a fost intrigat de modul în care anotimpurile afectează starea de spirit și comportamentul – nopțile lungi de iarnă de la latitudinile nordice extreme ale Finlandei predispun oamenii la depresie – și a decis să investigheze modul în care chimia creierului ar putea fi influențată de ele.

Analizând rezultatele RMN ale mai multor voluntari sănătoși, el a observat că nivelul de receptori opioizi, care se regăsesc în regiuni ale creierului implicate în controlul emoțiilor și gestionarea comportamentului social, crește și scade în funcție de anotimp. În timpul verii, cu zile lungi și însorite, nivelul este ridicat, în schimb, în timpul iernii, cu nopți lungi și întunecate, nivelul este scăzut.

Serotonina scade și ea, iarna. Când beneficiem de mai puțină lumină naturală, secretăm în cantitate mai mică acest hormon esențial în reglarea dispoziției. Iar „când nivelul de serotonină e scăzut, creierul nostru metabolizează mai repede ce are, creând un dezechilibru care face dificilă reglarea emoțiilor. De aceea, iarna suntem mai predispuși la anxietate și depresie”, explică dr. Jenny Barnett, psiholog și specialist în neuroștiințe cognitive, profesor afiliat la Universitatea Cambridge. 

Cum faci să te menții pe linia de plutire 

Putem face ceva pentru a contracara acest dezechilibru? Se pare că da. „Creierul are nevoie de nutriție adecvată pentru a face față schimbărilor și a funcționa normal. În timpul iernii, pot ajuta suplimentele de vitamina D, B12 și acid folic (B9), pentru cei care urmează o dietă vegană, sau consumul de alimente care conțin acești nutrienți esențiali: carne, pește, brânză, ouă, legume cu frunze verzi, broccoli, leguminoase și avocado. Totodată, e nevoie de o rutină de somn sănătoasă – creierul nostru are nevoie de odihnă! – și de activitate fizică. Poate fi luată în considerare și terapia cu lumină”, este sfatul profesorului.

Afectarea funcțiilor cognitive nu este însă întotdeauna cauzată de factori de mediu. Dacă observi că ai probleme de memorie sau concentrare ori întâmpini greutăți în îndeplinirea unor sarcini care până mai ieri nu-ți creau probleme, te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică de neurologie și neuroimagistică din România, pentru evaluare. Aici, beneficiezi de expertiza unei echipe de peste 50 de medici supraspecializați și de tehnologie de ultimă oră pentru efectuarea investigațiilor. Iar programarea poate fi făcută simplu, online sau prin call center.