subject Cuprins

Demența, denumită popular demență senilă, are un impact major nu doar asupra pacienților, ci și asupra aparținătorilor, iar cunoașterea și înțelegerea limitate duc la stigmatizare și ridică bariere în diagnosticarea timpurie și în îngrijirea adecvată a bolnavilor. 

Peste 55 de milioane de oameni suferă de o formă de demență, la nivel global, și în fiecare an sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri noi, arată cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății. În prezent, afecțiunile din acest spectru reprezintă a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă. 

Conform aceluiași raport, femeile sunt afectate în mod disproporționat, atât direct, cât și indirect: prezintă mai mulți ani de viață ajustați prin dizabilitate și mortalitate și totodată asigură 70% din orele de îngrijire pentru persoanele care suferă de demență. 

Prin depistare timpurie, declinul cognitiv poate fi încetinit. Dacă recunoști la tine sau la o persoană apropiată simptomele pe care le vom descrie în cele ce urmează, programează fără întârziere o consultație de neurologie la unul dintre specialiștii Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România. Expertiza medicilor noștri și tehnologia avansată cu care este dotată clinica îți asigură acces la investigații precise, un diagnostic de certitudine și tratament personalizat. 

event

Fa-ti o programare la neuroaxis

Ce este demența 

Demența este o tulburare neurologică majoră, caracterizată printr-o deteriorare cognitivă globală, asociată cu o gamă largă de simptome. Persoanele afectate prezintă tulburări de memorie, de învățare, de atenție, gândire, limbaj și abilități sociale într-o asemenea măsură încât interferează cu activitățile zilnice. Sunt cazuri când pacienții nu își pot controla emoțiile, iar personalitatea și comportamentul lor se pot schimba. 

Diagnosticată cu preponderență la persoanele în vârstă, demența nu este, totuși, o componentă normală, naturală a procesului de îmbătrânire biologică. 

Tipuri de demență 

Există mai multe tipuri de demență, iar boala Alzheimer, cu  60-70% din cazuri, este cea mai frecventa formă, urmată de demența vasculară. Chiar dacă afectarea celulelor nervoase din creier este numitorul comun al acestor boli, fiecare formă are o cauză distinctă, simptome specifice și un interval predilect de declanșare. 

Boala Alzheimer 

Prezintă o incidența crescută la persoanele de peste 60 de ani, principalul simptom fiind afectarea memoriei, cu dificultăți în procesele de învățare și de amintire, urmate de afectarea celorlalte funcții cognitive. O persoană cu Alzheimer în stadiu incipient începe să se rătăcească și repetă întrebări abia puse. În stadiul mediu, are dificultăți în recunoașterea familiei și a prietenilor și poate prezenta un comportament impulsiv, iar în faza târzie, când boala este deja severă, își pierde capacitatea de a comunica. 

Principalele modificări la nivelul creierului, în această formă de boală, sunt date de depozitarea extracelulară de beta amiloid (plăci amiloide) și acumularea intracelulară a proteinei tau, cu formarea de ghemuri neurofibrilare. 

Debutul precoce al bolii (în cazuri rare, la 30-40 de ani) sau prezența unei rude de gradul I cu istoric de boală Alzheimer pot sugera o formă genetică a afecțiunii. Există mai multe mutații genetice atât în formele precoce, cât și în cele tardive.

alzheimer

Demență vasculară 

Ocupă locul doi ca frecvență, după Alzheimer, iar prin comparație cu aceasta din urmă, are ca principal simptom tulburarea de concentrare și, pe cale de consecință, dificultăți în efectuarea diverselor sarcini. O persoană cu această formă de demență uită evenimente recente sau din trecutul îndepărtat, pierde obiecte, nu înțelege instrucțiunile, poate halucina, iar capacitatea de a judeca îi este afectată semnificativ. 

Demența vasculară este, de regulă, diagnosticată după 65 de ani, la pacienții cu factori de risc vascular, având că mecanism lezarea vaselor sangvine cerebrale prin prezența unui cheag de sânge sau a unei plăci de aterom. Aceste leziuni pot avea sau nu manifestare clinică. 

Demență frontotemporală 

Este o formă precoce (diagnosticată, de regulă, între 45 și 64 de ani), caracterizată de schimbări comportamentale importante sau disfuncții ale limbajului – consecințe ale acumulării unor forme anormale de proteine tau și TDP-43 în lobii frontali și temporali. 

O persoană cu demență frontotemporală are: 

  • probleme comportamentale și emoționale – dificultăți în planificare, impulsivitate, apatie; 
  • probleme de mișcare – tremor, pierderea echilibrului; 
  • probleme de limbaj – dificultăți de vorbire și/sau de înțelegere.

Demență cu corpi Lewy 

Această formă a bolii este caracterizată de halucinații vizuale, tulburări de atenție și disfuncție executivă (dezorganizare, idei ilogice), tulburări de somn (insomnie, somnolență excesivă) și elemente din sindromul parkinsonian – încetinirea mișcărilor voluntare, tremor, rigiditate -, cu afectare simetrică. 

Declanșată de formarea unor depozite anormale de alfa-sinucleină, proteine cunoscute sub numele de corpi Lewy, la nivelul celulelor nervoase din regiunile cerebrale implicate în gândire, memorie și control motor, demența cu corpi Lewy este diagnosticată, de regulă, după 50 de ani. 

Demență mixtă 

Este o combinație a două sau mai multe tipuri de demență – la nivel cerebral sunt prezente mai multe tipuri de modificări, cu elemente întâlnite în boală Alzheimer, în demența vasculară și/sau în cea cu corpi Lewy. 

Demența mixtă este diagnosticată frecvent la pacienții vârstnici.  

Encefalopatia limbic-predominantă legată de vârstă (LATE) 

Descoperită relativ recent de cercetători, encefalopatia limbic-predominantă legată de vârstă sau, pe scurt, LATE, implică acumulări anormale de proteine TDP-43. Această proteină este implicată și în demența frontotemporală, dar în LATE declanșează modificări cerebrale diferite. În plus, tinde să afecteze persoanele de peste 80 de ani. 

LATE provoacă simptome similare cu cele ale bolii Alzheimer, inclusiv probleme de gândire, memorie și raționament. 

Descoperirea a fost făcută prin analize post-mortem, iar în prezent, nu există o modalitate de diagnosticare a acestui tip de demență la persoanele în viață. 

event

Fa-ti o programare la neuroaxis

Cauze și factori de risc  

Demența este rezultatul unor modificări structurale la nivel cerebral – neuroni și conexiuni neuronale care încetează să mai funcționeze. Iar diversitatea simptomelor se explică prin faptul că această deteriorare se poate produce oriunde în creier, disfuncțiile fiind rezultatul direct al afectării unei anumite regiuni. Pentru un număr mic de persoane au fost identificate mutații genetice rare vinovate pentru declanșarea bolii. 

Există și o serie de factori de risc pentru apariția demenței. Aceștia se împart în două mari categorii: 

  • nemodificabili – în care regăsim vârsta înaintată, antecedentele familiale (existența unei rude de gradul I cu demență) și anumite afecțiuni (ex: sindromul Down, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Huntington, encefalopatia traumatică cronică, HIV/SIDA); 
  • modificabili – hipertensiunea arterială, dislipidemia, ateroscleroza, diabetul, obezitatea, sedentarismul, carențele de vitamina D, vitamina B12 și B9 (acid folic), apneea în somn, depresia, consumul cronic de alcool sau tutun. 

Simptome asociate cu demența 

Tulburarea de memorie este principalul semnal de alarmă că pacientul ar putea suferi de demență. Celelalte simptome asociate pot varia, în funcție de forma bolii și de severitatea ei: 

  • pierderea memoriei, judecată deficitară și confuzie; 
  • dificultăți de vorbire, de înțelegere și de exprimare a gândurilor, de citire și scriere; 
  • tulburări de orientare (persoana afectată se rătăcește într-o zonă familiară); 
  • dificultăți în gestionarea responsabilă a banilor și în plata facturilor; 
  • utilizarea unor cuvinte neobișnuite pentru obiecte familiare; 
  • repetarea întrebărilor recent puse; 
  • lentoare în finalizarea sarcinilor zilnice; 
  • pierderea interesului pentru activități sau evenimente; 
  • halucinații, paranoia; 
  • anxietate, depresie; 
  • un comportament impulsiv; 
  • nepăsarea față de sentimentele altor persoane; 
  • pierderea echilibrului și probleme motorii. 

Cele 3 stadii ale demenței 

Toate afecțiunile din acest spectru sunt progresive, simptomele agravându-se pe măsură ce degradarea neuronală se extinde. În faza incipientă, când funcționalitatea este ușor afectată, semnele de demență sunt dificil de observat, de aceea este foarte important să acordăm o atenție sporită oricăror modificări cognitive și să apelăm la evaluarea unui specialist, dacă bănuim o afectare cerebrală. Stadializarea poate fi de ajutor atât medicului, pentru a stabili tratamentul adecvat, cât și aparținătorilor. 

Ușor 

În stadiul incipient, este afectată memoria de scurtă durată – apar dificultăți în găsirea cuvintelor, în reevocarea anumitor întâmplări sau evenimente sau în găsirea anumitor obiecte personale. Este păstrată independența fizică și psihică în desfășurarea activităților zilnice. 

Moderat 

În acest stadiu sunt afectate mai multe funcții cognitive. Pot apărea următoarele simptome: 

  • accentuarea tulburării de memorie (bolnavul întâmpină dificultăți în a-și aminti numărul de telefon sau adresa de domiciliu); 
  • dificultăți în îndeplinirea anumitor sarcini; 
  • dezorientare temporar-spațială; 
  • dificultăți în administrarea finanțelor; 
  • tulburări de comportament – ostilitate, agitație psiho-motorie sau apatie, inapetență, depresie; 
  • modificarea ciclului de somn-veghe – somnolență excesivă pe parcursul zilei și insomnie pe parcursul nopții, cu agitație psiho-motorie. 

Bolnavul poate desfășura în continuare activitățile zilnice uzuale, dar necesită asistență pentru finalizarea lor. 

Sever 

Este stadiul avansat al bolii, în care bolnavul are nevoie de supravegherea permanentă a unui însoțitor. Simptomele manifestate în această fază sunt: 

  • dezorientare în privința propriei persoane; 
  • nerecunoașterea membrilor familiei; 
  • sărăcirea limbajului până la absența lui; 
  • incontinență; 
  • pierderea abilităților motorii și, în final, a capacității de a înghiți. 

În acest stadiu, pacientul este predispus la infecții respiratorii (pneumonie) și la căderi, având că și posibile consecințe traumatisme cranio-cerebrale și fracturi la nivelul șoldului. 

Cum punem diagnosticul de demență la Neuroaxis  

Diagnosticul corect, în demență, presupune respectarea mai multor pași, și include un examen fizic general, însoțit de analize de laborator specifice, pentru a determina dacă există o afecțiune subiacentă, potențial tratabilă, care poate fi legată de tulburările cognitive acuzate. 

La neurolog, sfătuim pacientul să vină însoțit de o persoană apropiată, care poate da informații suplimentare legate de simptomele manifestate. Medicul va începe consultația cu anamneza – întrebări legate de simptomatologie, istoricul medical personal și familial – și va continua cu o examinare neurologică completă, ce include evaluarea funcției cognitive. 

Apoi, medicul poate recomanda una sau mai multe investigații utilizate pentru diagnosticul diferențial: RMN, CT, EEG (electroencefalografie), testul LCR cu prelevare prin puncție lombară (pentru determinarea nivelului de beta-amiloid în lichidul cefalo-rahidian) sau un test de sânge amiloid A în ser. 

Acestea pot fi completate de o evaluare neuropsihologică și de testarea genetică. 

Odată diagnosticul clarificat, medicul stabilește protocolul terapeutic optim, menit să asigure pacientului o cât mai bună calitate a vieții. 

event

Fa-ti o programare la neuroaxis

diagnostic-dementa

Tratamentul demenței 

Un pas important în stabilirea planului de tratament este diagnosticarea corectă a formei de demență. Apoi, este crucială monitorizarea pacientului, pentru a vedea cum răspunde la medicație și a-i putea ajusta tratamentul, dacă este necesar. Este important de reținut că demențele nu au remediu. Medicația potrivită poate ajuta însă la gestionarea simptomelor. 

În toate formele bolii, atunci când situația pacientului o permite, medicul poate recomanda, în paralel, un program de reabilitare cognitivă – în stadii incipiente, poate ajuta la conservarea funcțiilor cognitive pentru o perioadă cât mai lungă și la dezvoltarea unor strategii complementare pentru a compensa declinul cognitiv – și terapii ocupaționale, care pot ajuta pacienții și aparținătorii să descopere mecanisme de a face față bolii. 

Tratament pentru Alzheimer 

În tratamentul bolii Alzheimer sunt de bază inhibitorii de colinesteraze (donepezil, rivastigmină, galantamină sau memantină), care favorizează creșterea nivelului de acetilcolină, o substanță necesară pentru comunicarea între celulele nervoase. 

Alte medicamente care pot fi luate în calcul de medic sunt antidepresivele și anxioliticele. 

Tratamentul demenței vasculare 

Este un tratament cu dublu scop: ținerea sub control a factorilor de risc cardiovascular și gestionarea simptomelor bolii. În paralel cu medicamentele pentru reducerea nivelului de colesterol (statine), antiplachetarele menite să împiedice formarea trombilor și pastilele prescrise pentru controlul glicemiei, în cazul persoanelor cu diabet, trebuie administrați inhibitori de colinesterază și, la nevoie, antidepresive și antipsihotice. 

Mobilizarea este și ea foarte importantă, pentru a încetini degradarea motorie. Pacientului îi sunt recomandate kinetoterapia și fizioterapia susținute. 

Tratamentul demenței frontotemporale 

O combinație de medicamente și terapii ajută pacientul cu această formă a bolii să amelioreze simptomele. De regulă, medicii prescriu antidepresive și/sau antipsihotice și recomandă înscrierea în programe terapeutice care pot ajuta la îmbunătățirea limbajului și la identificarea unor moduri de comunicare alternative. 

Tratamentul demenței cu corpi Lewy 

Este un tratament complex, care vizează toate tulburările declanșate de această boală – cognitive, motorii, de somn. Schema terapeutică poate include inhibitori ai colinesterazei (rivastigmină, donepezil), levodopa (medicație specifică bolii Parkinson, pentru problemele de mișcare), antidepresive, antipsihotice și pastile pentru somn. 

Totodată, pentru creșterea calității vieții, pot fi recomandate kinetoterapia și fizioterapia, adaptarea dietei (pentru facilitarea deglutiției, pe măsură ce această funcție este afectată) și psihoterapia. 

Tratamentul demenței mixte 

Dacă sunt identificate ambele tipuri de demență de care suferă pacientul, medicul va alcătui planul de tratament pentru a gestiona cât mai bine cele două afecțiune. Însă, de regulă, este diagnosticată o singură formă a bolii, iar aceasta este în cele mai multe cazuri Alzheimer. 

Prevenție 

Afecțiunile din acest spectru nu pot fi prevenite, însă prin ajustarea sau eliminarea factorilor favorizanți, poți reduce riscul de instalare a bolii. Iată ce este recomandat să faci pentru a avea șanse mai bune de a îmbătrâni fără ca funcțiile cognitive să-ți fie alterate: 

  • ține sub control factorii de risc vascular, prin adoptarea unei diete sănătoase și controale medicale periodice; 
  • dacă suferi de o boală cardiovasculară, urmează întocmai tratamentul prescris și recomandările medicului privind stilul de viață; 
  • fă mișcare zilnic; 
  • antrenează-ți și creierul, nu doar corpul! Citește, desfă cuvinte încrucișate, joacă sudoku sau jocuri de strategie – orice îți face plăcere și îți pune creierul la treabă; 
  • renunță la fumat, dacă este cazul; 
  • consumă alcool doar ocazional sau, ideal, deloc. 

La Neuroaxis beneficiezi de expertiza unor medici supraspecializați în patologiile neurodegenerative 

Dacă măsurile de prevenție vin prea târziu și simți un declin cognitiv care nu e în acord cu vârsta, îți recomandăm să apelezi cât mai repede la medicul neurolog pentru evaluare. Echipa multidisciplinară, de peste 50 de specialiști, a clinicii Neuroaxis include medici supraspecializați în patologiile neurodegenerative. 

Pacienții cu demență au nevoie de un diagnostic cert și un tratament personalizat pentru a se putea bucura de o calitate a vieții cât mai bună, pentru mai mult timp. Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a beneficia de expertiza unora dintre cei mai buni medici neurologi. Programează-te acum. 

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Afectiuni Relevante

Dementa mixta

Dementa vasculara

Alzheimer

Google Reviews

Părerea ta contează foarte mult pentru noi.

Ajută-ne să îmbunatățim serviciile prin adăugarea unei recenzii.

Adauga o recenzie

Abonează-te la newsletterul “1 minut pentru sanatatea creierului”

Și vei primi direct în inbox informații esențiale din sfera sănătății creierului.

keyboard_arrow_up