Amețelile, leșinul, greața sau palpitațiile pot apărea când ai tensiunea mică. Ce trebuie să faci, dacă te confrunți cu această problemă? Și de ce este important să nu amâni vizita la medic? Îți explicăm, în cele ce urmează, cauzele hipotensiunii, inclusiv cele de natură neurologică, și care sunt riscurile asociate, dacă nu este identificat factorul declanșator și nu primești tratamentul adecvat. Deși este mai puțin frecventă decât hipertensiunea și mai puțin periculoasă, aceasta constituie totuși un risc pentru AVC și probleme cardiace și renale severe.
Neuroaxis îți pune la dispoziție specialiști în cardiologie pentru diagnosticarea și tratarea tensiunii arteriale mici și o echipă extinsă de medici supraspecializați în neurologie și domeniile conexe, pentru gestionarea hipotensiunii cauzate de probleme ale sistemului nervos. În prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, beneficiezi de expertiză medicală, de tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor necesare și de monitorizarea afecțiunilor cronice.
Ce poate cauza hipotensiunea
Tensiunea normală, pentru majoritatea adulților, se situează sub 120/80 mm Hg, prima valoare reprezentând presiunea sistolică, iar cea de-a doua, presiunea diastolică. Peste aceste valori, vorbim despre tensiune înaltă, respectiv hipertensiune, iar sub 90/60 mm Hg, despre hipotensiune. Să vedem din ce cauze poate apărea tensiunea scăzută, dar și ce poate cauza la rândul ei, dacă nu este gestionată corect.
Tensiunea arterială este reglată printr-un proces complex, care implică sistemul nervos autonom (SNA), iar acesta poate fi dereglat de o serie de boli neurologice. Boala Parkinson, demența cu corpi Lewy, atrofia multisistemică, insuficiența autonomă pură (sindromul Bradbury-Eggleston), neuropatia diabetică și disautonomia familială sau sindromul Riley-Day afectează SNA și determină apariția hipotensiunii ortostatice – o scădere bruscă a tensiunii, manifestată prin senzația de amețeală la ridicarea din pat sau de pe scaun, vertij sau chiar leșin.
Alte cauze ale tensiunii arteriale mici sunt deshidratarea, sarcina, carențele de vitamina B9, vitamina B12 și fier (care duc la anemie), leziunile care provoacă pierderi de sânge, diabetul, disfuncțiile cardiace și endocrine, infecțiile severe, șocul anafilactic ori medicamentele prescrise pentru hipertensiune, anxietate, depresie sau boala Parkinson și chiar și unele analgezice. Totodată, trebuie menționat că hipotensiunea este mai frecventă la vârstnici (afectează peste 30% din persoanele de peste 70 de ani).
Prognosticul în hipotensiunea benignă (cum este cea generată de deshidratare sau de sarcină) este, de regulă, favorabil, însă când apare pe fondul unei afecțiuni, evoluția depinde de gravitatea bolii de fond și este crucial ca aceasta să fie depistată timpuriu și abordată adecvat. În lipsa tratamentului, pot apărea complicații severe, precum insuficiența renală acută, aritmiile, ischemia intestinală, insuficiența respiratorie și accidentul vasculare cerebral. Intervenția promptă și corectă este esențială pentru a scădea aceste riscuri și a păstra funcția organelor. Totodată, hipotensiunea predispune la căderi, care se pot solda cu accidentări grave – lovituri la cap sau, în cazul vârstnicilor, fracturi de șold sau de coloană, pe fondul scăderii densității osoase.
Ce trebuie să faci când ai tensiunea mică
Depinde foarte mult de severitatea simptomelor și de existența unei boli de fond. Este posibil să ai nevoie de:
- medicamente pentru creșterea tensiunii arteriale (acestea sunt prescrise însă rar, când valorile se situează constant sub cele normale);
- ajustarea medicației pentru hipertensiune;
- tratamente specifice, dacă au apărut complicații;
- schimbări în stilul de viață pentru a controla valorile tensionale, dacă este vorba despre o hipotensiune ortostatică apărută, de exemplu, pe fondul sarcinii sau al consumului de alcool, fără o afecțiune asociată.
Ce trebuie să faci când ai tensiunea mică, pentru a crește valorile și a evita noi scăderi ale acestora?
Hidratează-te corespunzător
Consumul adecvat de apă ajută la menținerea volumului sangvin și la prevenirea scăderilor bruște ale tensiunii. Medicii recomandă hidratarea constantă pe parcursul zilei, cu accent pe primele ore ale dimineții, când riscul de hipotensiune ortostatică este mai mare. Deshidratarea, chiar și ușoară, poate accentua simptome precum amețeala și slăbiciunea.
Ridică-te lent și evită schimbările bruște de poziție
Trecerea rapidă din poziția culcat sau șezut în picioare poate declanșa hipotensiunea ortostatică, manifestată prin amețeli sau senzația de leșin. Este indicat să te ridici încet, să stai câteva secunde în șezut înainte de a te ridica complet din pat și să eviți statul prelungit în picioare. Această abordare permite organismului să ajusteze treptat fluxul sangvin către creier.
Crește aportul de sare, dar doar la indicația medicului!
În unele cazuri, medicul poate recomanda un aport mai ridicat de sare, pentru a crește tensiunea arterială. Această măsură presupune însă precauție și monitorizare atentă, mai ales la persoanele cu afecțiuni cardiace. Consumul necontrolat poate avea efecte adverse semnificative.
Poartă dispozitive compresive
Ciorapii compresivi și/sau centurile abdominale pot reduce acumularea sângelui în membrele inferioare, ajutând la optimizarea fluxului venos și diminuând semnificativ simptomele hipotensiunii ortostatice persistente. Utilizarea lor trebuie făcută conform recomandărilor medicale.
Limitează consumul de alcool
Alcoolul are efect vasodilatator și poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, în special la persoanele cu hipotensiune ortostatică. În plus, favorizează deshidratarea, accentuând simptome precum amețeala, slăbiciunea sau senzația de leșin. Este recomandată limitarea sau evitarea consumului.
Evită expunerea la căldură excesivă
Căldura determină dilatarea vaselor de sânge, favorizează transpirația și, în lipsa hidratării suplimentare, poate duce la scăderea tensiunea arterială. Trebuie evitate dușurile fierbinți, băile calde și expunerea prelungită la temperaturi ridicate. Încearcă să păstrezi o temperatură ambientală moderată și suplimentează aportul de apă pe caniculă.
Oprește activitatea și odihnește-te, dacă apare amețeala
Dacă te simți amețit sau instabil, așază-te sau întinde-te pentru a ameliora rapid simptomele. Mișcările lente, pauzele regulate în activitate și participarea la programe de exerciții adaptate pot contribui, pe termen lung, la o mai bună toleranță ortostatică, în schimb, ignorarea simptomelor poate crește riscul de căderi și accidentari.
Când e necesară vizita la medicul specialist
Episoadele tranzitorii de hipotensiune pot fi gestionate, în general, prin măsurile menționate anterior, dar când tensiunea mică e constantă și însoțită de simptome persistente sau severe, devine absolut necesară prezentarea la medic.
Te așteptăm la Neuroaxis, dacă te confrunți cu amețeli frecvente, leșin, stări confuzionale, vedere încețoșată, palpitații, somnolență, slăbiciune accentuată și/sau episoade recurente de greață și vărsături – aceste manifestări pot indica o problemă cardiovasculară sau o afectare a sistemului nervos autonom. În cazul în care examinarea clinică și investigațiile (EKG, ecografie cardiacă, analize de laborator pentru depistarea afecțiunilor de fond) confirmă prima variantă, vei primi indicații terapeutice de la cardiolog și vei rămâne sub supravegherea acestuia, iar dacă este depistată o problemă neurologică, vei beneficia de o abordare integrată, cu plan de tratament și monitorizare asigurate atât de cardiolog, cât și de neurolog.
Îți recomandăm programarea unei evaluări de specialitate și controlul periodic al tensiunii și dacă ai istoric familial de hipotensiune sau de afecțiuni care pot duce la apariția acesteia. Pentru că, în multe cazuri, tensiunea arterială mică rămâne asimptomatică (în special la persoanele tinere și active), controalele periodice pot ajuta la depistarea ei și a bolilor care o cauzează înainte de a produce complicații.
Sfatul specialistului Neuroaxis pentru prevenție
Cel mai important aspect pentru păstrarea tensiunii la valori normale este menținerea unui stil de viață sănătos.
„Sportul, alimentația echilibrată, reducerea sau, mai bine, eliminarea consumului de alcool, odihna de calitate și controalele medicale regulate pot fi, împreună, cea mai eficientă barieră în calea hipotensiunii. Practic, având grijă de corpul nostru, avem șanse ridicate să nu ne lovim de această problemă de sănătate, dacă nu avem o predispoziție familială importantă. Iar dacă avem, prezentarea la medic pentru evaluări periodice este esențială atât ca măsură de prevenție, cât și pentru o bună gestionare a dereglărilor care ar putea apărea”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Expertiză medicală, tehnologie performantă, abordare integrată. Programează-te la Neuroaxis
Vizita la medic poate preveni complicațiile, când ai tensiunea mică. Ce trebuie să faci? Operează schimbările benefice în stilul de viață pe care ți le-am prezentat mai sus și programează-te pentru consultație și analize, dacă simptomele persistă.
Clinica Neuroaxis îți oferă acces la o echipă medicală extinsă, multidisciplinară, îți pune la dispoziție tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor necesare și îți oferă posibilitatea monitorizării afecțiunilor cronice. Contactează-ne pentru a beneficia de o consultație completă, în acord cu nevoile tale, de un diagnostic cert și o strategie terapeutică personalizată.
