Care sunt simptomele cu o lună înainte de AVC?

Accidentul vascular cerebral pare că „lovește” din senin, dar realitatea este că premisele pentru apariția lui se creează în timp, prin afecțiuni care nu sunt ținute sub control și pe fondul unor factori de risc specifici. Aceste boli și factorii de risc pot da semnale de alarmă oricând, cu o lună înainte de AVC sau chiar cu ani mai devreme.  

Este important, pentru prevenția AVC-ului, să te programezi la o consultație de neurologie dacă ai istoric familial, hipercolesterolemie, hipertensiune, insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni ale sistemului cardiovascular, dacă ești o persoană sedentară, fumătoare sau cu exces ponderal. Cu cât prezinți mai mulți factori de risc, cu atât este mai urgentă evaluarea unui specialist. 

La Neuroaxis, te așteptăm cu o echipă de peste 50 de medici supraspecializați în neurologie și domeniile conexe, care alocă fiecărei consultații de neurologie atât timp cât este necesar pentru o anamneză completă și o examinare clinică riguroasă, dar și pentru prezentarea concluziilor și lămurirea tuturor aspectelor implicate de afecțiunea depistată, pentru pacient și aparținători. Dacă există pericolul unui AVC, experții noștri îți vor explica toți pașii  pentru prevenirea lui, stabilind pentru tine tratamentul adecvat și recomandându-ți schimbările necesare în stilul de viață. 

Simptome comune ale accidentului vascular cerebral 

Simptomele AVC-ului sunt determinate de regiunea cerebrală afectată, apar subit și sunt asemănătoare, indiferent de tipul de accident suferit – ischemic, hermoragic sau tranzitoriu. Recunoașterea primelor semne și solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență, prin apel la 112, sunt esențiale pentru pacient, deoarece cresc șansele de supraviețuire și de limitare a leziunilor cerebrale ce pot duce la dizabilități. Pentru a ne ușura misiunea, specialiștii au creat metoda FAST, care în prezent este sistemul mondial de recunoaștere a semnelor unui accident vascular cerebral.   

Iată care sunt principalele semnale de alarmă ale unui AVC: 

Durere de cap puternică  

Durerea de cap de intensitate mare, inexplicabilă și instalată brusc poate semnala debutul unui AVC sau prezența unei alte afecțiuni neurologice severe, care necesită asistență medicală de urgență, solicitată prin apel la 112. Cefaleea poate fi însoțită de o stare de greață și de vărsături puternice, în jet. 

Confuzie bruscă 

O persoană care pare dezorientată, nu recunoaște locul unde se află și persoanele din jur (rude, prieteni, colegi), care este confuză în privința propriei identități sau prezintă o lentoare neobișnuită în reacții și răspunsuri poate suferi un AVC. Starea confuzională se instalează la fel de brusc ca durerea de cap. 

Hemipareză/ hemiplegie 

Amorțeala, slăbiciunea musculară sau paralizia (hemiplegia) manifestate pe o singură partea a corpului, stânga sau dreapta, sunt specifice unui accident vascular cerebral. Fața devine vizibil asimetrică (o parte pare „căzută”), iar membrele nu mai pot fi controlate – mâna afectată nu mai are putere, piciorul poate ceda și bolnavul poate cădea. 

Tulburări motorii  

Pe fondul amorțelii și/sau a slăbiciunii musculare de la nivelul membrelor, pot apărea probleme de echilibru și de coordonare sau dificultăți la mers. Dacă ai observat astfel de manifestări, este important să intervii rapid pentru a susține persoana afectată și a o ajuta să se așeze într-un loc unde nu există riscul de a se răni.  

Probleme de comunicare  

Sunt afectate atât capacitatea de exprimare, cât și cea de înțelegere. Persoana care suferă un AVC: 

• poate vorbi greoi, având probleme în a articula cuvintele și a repeta o propoziție simplă; 

• își poate pierde complet capacitatea de a vorbi; 

• întâmpină dificultăți în a înțelege ce i se spune. 

Tulburări de vedere 

Problemele de vedere corelate cu accidentul vascular cerebral se pot manifesta unilateral sau bilateral, prin pierderea parțială sau totală a vederii, diplopie sau mișcări involuntare, rapide și oscilatorii ale ochilor (nistagmus). Acestea accentuează problemele de echilibru și coordonare generate de hemipareză sau hemiplegie. 

O stare generală de rău, dificultățile la înghițire, convulsiile și alterarea stării de conștiență – de la somnolență la leșin și comă – se pot adăuga acestor simptome. 

Dacă recunoști oricare dintre manifestări la o persoană din imediata apropiere, te îndemnăm să suni fără întârziere la 112 pentru a solicita ajutor medical de urgență. Este puțin probabil ca persoana care suferă un AVC să realizeze ce i se întâmplă, iar salvarea ei depinde de cei din jur. 

Simptome ce pot apărea cu o lună înaintea unui AVC 

Nu vei avea niciun fel de simptome cu o lună înainte de AVC, deoarece acestea apar doar după ce acesta se produce, dar afecțiunile predispozante și factorii de risc conlucrează silențios, creând premisele declanșării lui. De aceea, reluăm îndemnul de a face un screening specific – consultație + investigațiile recomandate de medicul neurolog -, ca să afli dacă ești în afara pericolului sau trebuie să iei urgent măsuri. 

Există însă și situația în care accidentul vascular cerebral își anunță iminența, printr-un AVC minor, adică un AVC ischemic de dimensiuni reduse, care împarte simptomele cu unul major, dar are o durată de manifestare redusă, de doar câteva minute, și nu provoacă daune permanente. În acest caz, consultația de neurologie reprezintă o urgență, deoarece una din trei persoane care au suferit un atac ischemic tranzitoriu riscă să facă unul major în perioada următoare. Este foarte important ca medicul să identifice cauza și să inițieze rapid tratamentul profilactic. 

Un alt semnal de alarmă, este durerea de cap santinelă, o durere severă, care nu cedează la medicația antialgică și pe care o resimți diferit (ca intensitate ori ca mod de manifestare) de orice tip de cefalee cu care te-ai confruntat anterior. Un studiu recent indică prezența cefaleei santinelă, în săptămâna premergătoare unui AVC ischemic, la 14,7% din pacienții care au suferit un astfel de accident. Aceasta este o manifestare clinică care impune consultația neurologică de urgență. 

Cauzele și factorii de risc ai accidentului vascular cerebral 

Accidentul vascular cerebral are cauze multiple, putând apărea: 

• din cauza întreruperii temporare a circulației sângelui către o regiune cerebrală (AVC tranzitoriu); 

• în urma blocării unei artere care alimentează creierul de o placă de aterom, de un fragment desprins dintr-o placă de aterom sau de un cheag de sânge (AVC ischemic); 

• după ruperea unui vas de sânge din creier (AVC hemoragic). 

Iar principalii factori de risc care favorizează producerea unui AVC sunt: 

• hipertensiunea arterială – de aceea, este important să știi care sunt valorile normale și la ce tensiune poți face AVC; 

• ateroscleroza cerebrală, care presupune acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor carotide și vertebrale, cu îngustarea progresivă a acestora și reducerea fluxului sanguin; 

• hipercolesterolemia, care duce la ateroscleroză; 

• prezența malformațiilor arterio-venoase, a anevrismelor sau a tumorilor cerebrale; 

• traumatismele craniene; 

• tulburările de coagulare (prezente inclusiv în diabet); 

• consumul de medicamente sau de substanțe ilicite care cresc riscul de sângerare; 

• fumatul și consumul excesiv de alcool; 

• excesul ponderal; 

• sedentarismul; 

• contraceptivele orale; 

• apneea în somn; 

• istoricul familial de AVC; 

• vârsta – după 55 de ani, riscul crește semnificativ cu fiecare decadă. 

Dacă ai bifat unul sau mai mulți factori de risc de pe această listă, programează-te la o consultație de neurologie.  

Cum previi un AVC 

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit în mare măsură prin: 

• adoptarea unui stil de viață sănătos și activ – dietă echilibrată, sport practicat regulat, odihnă suficientă și gestionarea eficientă a stresului; 

• evitarea sau eliminarea factorilor de risc modificabili, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau excesul ponderal; 

• gestionarea afecțiunilor cronice care pot conduce la un AVC, prin medicație și alte măsuri recomandate de medicul curant; 

• consultații periodice și repetarea, la intervalele recomandate de neurolog, a analizelor și investigațiilor necesare (ecografie Doppler, angio CT etc.). 

Dacă ai suferit un AVC tranzitoriu, monitorizarea de către un medic neurolog este foarte importantă în prevenirea unui AVC major. 

Cea mai bună prevenție e controlul periodic

O consultație de neurologie efectuată la timp poate fi salvatoare. Fă echipă cu medicii supraspecializați de la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a depista problemele de sănătate ce pot conduce la un AVC și a aplica apoi eficient măsurile de prevenție necesare. 

Programează-te pentru o evaluare completă și un plan profilactic personalizat.