Cele mai frecvente evenimente asemănătoare unei crize epileptice
De-a lungul vieții, cu toții ne putem confrunta cu evenimente în care starea de conștiență ne este alterată. Acestea pot fi evenimente similare crizelor epileptice, însoțite sau nu de mișcări involuntare, dar nu sunt neapărat generate de descărcări electrice excesive la nivelul creierului, ca în cazul epilepsiei.
Evenimentele asemănătoare epilepsiei. Un diagnostic sensibil
În ciuda tehnologiilor avansate de imagistică de care dispunem astăzi pentru investigarea creierului, acestea joacă un rol limitat în a face distincția între o criza epileptică și alte cauze de pierdere a stării de conștiență. Diagnosticarea evenimentelor/crizelor epileptice se bazează în primul rând pe un examen clinic – pe discuțiile purtate de cadrele medicale cu pacientul sau martorii evenimentului. Motivele pentru care un eveniment de alterare a stării de conștientă poate fi greșit diagnosticat ca o criză epileptică pot fi:
- istoric inadecvat sau lipsa istoricului – de exemplu, nu există niciun martor al crizei;
- mișcări clonice sau incontinență care pot însoți sincopa sau crizele psihogene;
- sublinierea excesivă a antecedentelor familiale de epilepsie sau a unor antecedente de convulsii febrile;
- suprainterpretarea anomaliilor minore de electroencefalografie (EEG) sau a variantelor normale specifice vârstei.
Cele mai frecvente crize asemănătoare epilepsiei
Sincopa sau lipotimia
Episoade de leșin (sincope) izolate sunt experimentate de mai mult de jumătate din populație pe parcursul vieții. Acestea pot să apară din cauza statului în picioare prelungit, fricii sau durerii și sunt precedate de o stare de rău cu amețeli, greață și senzație de căldură.
Pacienții care trec printr-un episod de leșin, de obicei stau nemișcați, dar mișcări involuntare de tresărire și răsucire pot să apară și uneori sunt interpretate în mod eronat drept convulsii. Recuperarea după un episod de leșin este rapidă, de obicei se petrece în câteva secunde, dar poate să fie urmată de o senzație generală de slăbiciune.
O altă cauză de pierdere a stării de conștiență de este sincopa cardiacă care apare din cauza unor probleme cardiace de tipul aritmiilor sau tulburărilor de conducere ale inimii.
Un EKG în/cu 12-derivații trebuie întotdeauna efectuat după o astfel de criză asemănătoare epilepsiei, pentru a identifica problema și a ajuta la diferențierea crizelor sincopale de cele epileptice. Frecvent însă, pe o înregistrare EKG ce nu surprinde evenimentul în sine, va fi încadrat ca normal, acest aspect neexcluzând o posibilă origine cardiacă a sincopei. În aceste cazuri bilanțul diagnostic trebuie extins (Holter EKG, bilanț cardiologic complet).
Migrenele
Migrena este o condiție frecvent întâlnită la nivelul populației generale. Pe lângă clasicele dureri de cap, anumiți pacienți cu migrenă pot experimenta o aura migrenoasă ce constă cel mai frecvent în:
- fenomene vizuale de tipul scotoamelor
- iluzii vizuale simple
- fenomene parestezice (furnicături, amorțeli)
- tulburări de limbaj.
Aceste fenomene sunt confundate ocazional cu fenomene cerebrovasculare (de tip accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor). Însă, în anumite circumstanțe este necesară diferențierea de o criză epileptică focală. Istoricul pacientului, asocierea cu durerea de cap caracteristică, durata și natura evenimentelor orientează diagnosticul. Când acestea nu sunt suficiente se extind investigațiile – imagistică cerebrală și EEG. Suplimentar trebuie menționat că pacienții cu migrenă au o probabilitate mai mare să prezinte episoade sincopale sau lipotimice pe parcursul vieții, frecvent în timpul unui episod migrenos.
Hipoglicemia
O altă cauză de criză convulsivă poate să fie hipoglicemia. Aceasta determină confuzie urmată de pierderea stării de conștiență, uneori cu convulsii. Frecvent există semne de avertizare, cu foame, stare de rău, agitație și transpirații. Recuperarea este promptă și apare la administrarea de glucoză (zahăr). Crizele convulsive ce apar în hipoglicemie sunt un exemplu de criză provocată, și nu presupun diagnosticul de epilepsie.
Vertijul
Atunci când este acut, vertijul poate să fie suficient de sever pentru a cauza căderea din picioare a bolnavului, însă vertijul in sine nu se asociază cu alterarea stării de conștiență sau cu mișcări involuntare. Se poate asocia însă cu greață, vărsături, tulburare de vedere, transpirații, paloare.
Atacurile de panică
Atacurile de panică pot fi asemănătoare crizelor de epilepsie, dar au o cauză psihologică. Acestea se pot manifesta cu amețeală, dureri în piept, senzație de sufocare și amorțeli la nivelul feței și mâinilor. Starea de conștiență este de obicei păstrată și pacienții pot învăța să recunoască astfel de atacuri. Caracteristic pentru un atac de panică este durata lungă a evenimentului, circumstanțele de declanșare, panica/frica resimțită de către pacient și caracterul în general polimorf al evenimentelor (în cazul în care acestea se repetă, există în general un grad de variabilitate a simptomelor și a succesiuni lor).
Tulburările de somn
Există multiple tipuri de tulburări de somn care pot fi confundate cu crizele epileptice:
Pavorul nocturn, somnambulismul și trezirile confuzionale
Sunt evenimente care se desfășoară pe parcursul nopții, când creierul se trezește doar parțial. Pacienții prezintă comportament bizar, automat, (țipă și pare că le este frică în pavor nocturn). Aceste evenimente sunt benigne în general și nu necesită tratament, apar frecvent la copii, însă pot continua și în viața adultă, mai ales în contextul privării de somn sau unei patologii psihiatrice asociate.
Tulburare de comportament REM
În această condiție, pacienții își pun în scenă visul, vorbesc, se zbat în somn sau lovesc.
Narcolepsia
Pacienții cu narcolepsie prezintă frecvent atacuri irezistibile de somn pe parcursul zilei și în anumite condiții prezintă cataplexie, o condiție unde, în context de emoții puternice, pierd tonusul muscular și cad. În cataplexie pacientul nu își pierde starea de conștiență.
Pentru diagnosticarea acestor condiții este necesară efectuarea unei polisomnografii.
Tulburările de mișcare
Ticurile, tremorul și alte mișcări involuntare sau semi-voluntare pot arăta ca o criză mioclonică sau o criză focală, dar pot fi cauzate de lucruri precum sindromul Tourette, boala Parkinson, boala Huntington și alte tulburări care afectează creierul.
Aceste tipuri de tulburări se asociază cu modificări ale activității electrice a scoarței cerebrale, decelabile prin EEG, dar mișcările bruște pe care le provoacă pot arăta la prima vedere similare cu crizele asemănătoare epilepsiei.
Filmarea lor și prezentarea înregistrării unui medic de specialitate poate duce la un diagnostic corect.
Diagnosticarea corectă a epilepsiei
La Neuroaxis, acordăm o atenție sporită diagnosticării evenimentelor asemănătoare cu crizele epileptice printr-un examen clinic extensiv și printr-un pachet integrat de investigații recomandat în funcție de specificul fiecărui pacient – investigații imagistice, monitorizare video EEG, testări psihologice.
Dacă ai experimentat o criză asemănătoare epilepsiei și vrei să te consulți cu un medic neurolog bine pregătit, programează-te online la clinica Neuroaxis din Sector 4, București.
