• menu close meniu

Criza de epilepsie – tot ce trebuie sa stii despre ea

Autor: Dr. Ioana Mindruta

Despre autor

Epilepsia este o boala cronica a creierului si se manifesta prin episoade scurte, repetate numite crize de epilepsie. Diagnosticul de epilepsie poate fi pus atunci cand pacientul prezinta cel putin doua crize neprovocate sau cand apare o singura criza dar analizele specifice (exemplu: RMN cerebral sau inregistrare videoEEG) prezinta anomalii epileptiforme.  Este important de mentionat ca o singura criza sau aparitia unei crize provocate (exemplu: consum de alcool) nu indruma imediat spre un diagnostic de epilepsie (aproximativ 10% dintre oamenii de pe glob au doar o criza pe parcursul vietii si nu necesita un tratament specific). 

Din pacate, stigmatul social a inconjurat aceasta boala inca din cele mai vechi timpuri, de aceea impactul asupra calitatii vietii bolnavilor cu epilepsie si a familiilor lor este imens.

Ce este o criza de epilepsie si cum se manifesta?

Crizele sunt diferite ca manifestare pentru fiecare bolnav in parte. Unii pacienti relateaza o scurta senzatie de familiaritate excesiva a mediului, un miros sau un gust ciudat, pot avea halucinatii vizuale sau auditive, pot sesiza un gand intruziv care nu le permite sa se concentreze. Aceste senzatii pot fi acompaniate sau nu de pierderea starii de constienta si de manifestari motorii cum ar fi contractura mainilor/picioarelor, mestecat, inghitit mai des, agitatie motorie excesiva. Nu in ultimul rand intr-o criza de epilepsie pacientul poate sa cada si sa prezinta convulsii, situatie in care viata acestuia este pusa in pericol. Nu exista un mod tipic in care se manifesta o criza de epilepsie, asa cum este explicat mai sus, acestea pot fi extrem de diferite. Totusi, un element care le caracterizeaza este stereotipia, adica la aceeasi persoana ele se manifesta la fel.

Durata unei crize este si ea variabila de la cateva secunde pana la 2-3 minute. Daca o crize se prelungeste mai mult de 5 minute si pacientul nu recapata starea de constienta dupa aceasta perioada, atunci trebuie alertat serviciul medical de urgenta. 

Frecventa crizelor este particulara fiecarui om in parte. Unii pacienti cu epilepsie pot prezenta una sau doua crize in toata viata si ulterior boala sa fie controlata cu ajutorul medicamentelor, caz in care acestia duc o viata perfect normala, fara restrictii. Alti pacienti pot avea crize mai frecvente, anuale, lunare, saptamanale sau chiar zilnice in ciuda tratamentului medicamentos pe care il urmeaza cu strictete, situatie in care trebuie sa caute ajutor suplimentar in directia unui tratament non-farmacologic. 

Cauzele epilepsiei pot fi variate:

  • structurale (in creier exista o modificare – o leziune de exemplu o tumora, scleroza hipocamp, malformatie de dezvoltare corticala, displazie focala corticala)
  • genetice (in acest caz boala poate fi mostenita de la parinti sau NU)
  • infectioase (abces cerebral, encefalita)
  • metabolice
  • imune. 

Este de retinut faptul ca in peste jumatate dintre cazurile de la nivel mondial, cu tot efortul depus de medic si de pacient, cauza epilepsiei nu se cunoaste. Crizele de epilepsie pot sa apara la orice varsta, dar se intalnesc mai frecvent la copii si varstnici.

event

Fii atent la ce simptome ai!Fa-ti o programare la neuroaxis

Posibile riscuri

In timpul unei crize de epilepsie, pot avea loc incidente si complicatii care pun in pericol viata bolnavului epileptic. 

  • Pacientul poate sa cada cu traumatisme periculoase la nivelul craniului si al membrelor. 
  • In cazul in care criza de epilepsie survine in apa, exista riscul de inec.
  • Pe parcursul unei crize epileptice, pot aparea pauze in respiratie (caile aeriene pot fi obstructionate) care devin periculoase daca au o durata prea mare si pot conduce la sufocarea bolnavului.
  • Daca o criza apare cand pacientul conduce un vehicul, exista pericolul producerii de accidente auto.  
  • In timpul sarcinii, crizele de epilepsie pot pune in pericol atat mama, cat si fatul. Este important de stiut ca unele medicamentele antiepileptice favorizeaza aparitia malformatiilor congenitale dar ca exista si optiuni sigure pentru femeile care doresc sa aiba copii. 

Persoanele diagnosticate cu epilepsie se pot confrunta cu depresie, anxietate, comportamente suicidare, ca urmare atat a situatiilor dificile prin care trec, cat si a efectelor secundare ale medicatiei antiepileptice.

Criza de epilepsie: primul ajutor

In cazul crizelor scurte de epilepsie care nu impacteaza respiratia sau functia cardiaca, cum sunt absentele sau crizele focale, nu este necesara alertarea serviciilor medicale de urgenta, insa trebuie respectate cateva reguli generale. Este important sa ne pastram calmul cand suntem in preajma unei persoane cu o criza de epilepsie. 

  • Nu incercam sa o imobilizam, ne straduim sa o protejam, sa ii asiguram un mediu care sa nu ii puna viata in pericol. 
  • Daca pacientul cade si convulsioneaza, indepartam obiectele din jur de care s-ar putea lovi, il asezam intr-o parte in pozitie de sigurata astfel incat sa nu se inece cu saliva in exces, ii asezam sub cap un material moale pentru a preveni traumatismele si cronometram criza. 
  • Atentie! Intr-o criza de epilepsie pacietul nu isi inghite limba! Nu trebuie introdus niciun obiect in gura – acest lucru duce doar la ranirea pacientului, fara niciun beneficiu. 
  • In cazul in care criza se prelungeste peste 3-5 minute, este necesar apelul de urgenta la 112. Trebuie sa ramanem alaturi de persoana afectata pana cand aceasta isi revine complet. Pentru a ajuta la un diagnostic cat mai corect este adesea de ajutor ca anturajul sa filmeze o criza sau sa evalueze pulsul si tensiunea pacientului in criza. 

De obicei, dupa o criza, bolnavul se simte obosit si are nevoie de un somn de refacere. Este de ajutor ca acesta sa fie intrebat si sa fie consemnat intr-un jurnal daca a simtit ceva specific inainte de criza sau nu. Acest lucru este de ajutor si trebuie discutat cu medical neurolog. 

Crizele de epilepsie pot fi prevenite cu ajutorul medicamentelor antiepileptice. Daca acestea nu functioneaza si pacientul prezinta crize in ciuda tratamentului corect administrat, acesta trebuie sa caute si varianta non-farmacologice pentru a opri crizele cum ar fi o abordare chirurgicala, neuromodulare sau diete speciale. 

Clinica Neuroaxis este specializata in afectiuni neurologice. 

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Alte Articole

Parerea dumneavoastra conteaza foarte mult pentru noi si de aceea dorim sa ne ajutati sa imbunatatim serviciile prin adaugarea unei recenzii.

keyboard_arrow_up