Epilepsia este o afectiune neurologica care afecteaza peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial si aproximativ 6 milioane de oameni in Europa, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In Romania, se estimeaza ca sunt in jur de 500.000 de oameni diagnosticati cu epilepsie.
Epilepsia este caracterizata de convulsii recurente (criza de epilepsie) care implica o parte a corpului sau intreg corpul. Pot fi insotite de pierderea constientei, voma involuntara sau pierderea controlului vezicii urinare. Sunt mai multe tipuri de epilepsie, in functie de tipul de criza si simptomele manifestate.
Adevaruri despre epilepsie
Din pacate, epilepsia este una din cele mai stigmatizate afectiuni, nu numai la noi in tara. Efectele acestui fenomen se traduc prin izolarea pacientului si prin predispunerea lui la stari de insingurare prelungite, care pot duce chiar si la depresie.
Alaturi de pacient, membrii familiei, apartinatorii sau prietenii pot traversa stari depresive pentru ca, in cele mai multe cazuri, nu au informatiile necesare sa poate intetege universul interior al unui bolnav de epilepsie si nu stiu cum pot fi de ajutor. Mai multe detalii despre ce inseamna epilepsia si cum poate fi integrata mai usor in viata de zi cu zi a unei comunitati aflati aici.
Ce adevaruri trebuie sa stie toate lumea despre epilepsie:
- Epilepsia nu este contagioasa;
- Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot trai o viata normala;
- Persoanele cu epilepsie pot sa aiba copii;
- Persoanele cu epilepsie nu sunt violente, nu au retard si nu sunt nebune;
- Persoanele care au o criza de epilepsie nu isi inghit limba;
- O criza de epilepsie scurta nu va afecta creierul;
- Decesul in urma crizelor epileptice este rar.
Ce inseamna epilepsia?
Epilepsia este o boala neurologica care afecteaza transmiterea corecta a semnalelor neuronale. Intr-un creier neafectat, impulsul electric se transmite dintr-un neuron in altul, si apoi in tot corpul, intr-un mod ordonat. La persoanele care sufera de epilepsie, descarcarea electrica este mai intensa, celulele sunt superactive si semnalele electrice sunt mai puternice si mai rapide decat in mod normal. In timpul unei crize de epilepsie, celulele creierului descarca de pana la 4 ori mai mult curent electric. Astfel, functionarea normala a creierului este afectata.
Cand o criza este cu adevarat o criza epileptica?
Tot Organizatia Mondiala a Sanatatii semnaleaza ca peste 15 milioane de europeni vor avea o criza de epilepsie pe parcursul vietii, in conditiile in care sunt diagnosticati in jur de 6 milioane. De unde discrepanta in cifre? De fapt, nu vorbim despre o discrepanta ci despre faptul ca o criza de epilepsie nu duce neaparat la un diagnostic de epilepsie. O persoana poate sa aiba o criza izolata si atat. In cazul diagnosticului de epilepsie, o persoana are 2 sau mai multe crize, spontane, fara o cauza aparenta (sevraj alcoolic, hipoglicemie, etc.).
Ce se intampla in timpul unei crize de epilepsie?
Descarcarea neuronala poata sa aiba loc in orice zona a creierului, astfel, manifestarea persoanei afectate difera de la criza la criza. Daca avem o criza de epilepsie in zona creierului responsabila cu miscarea, pacientul poate sa aiba miscari involuntare ale membrelor. Daca criza are loc in zona creierului responsabila de senzatii, pacientul poate sa simta furnicaturi sau intepaturi in corp.
Episoadele de epilepsie pot sa includa pierderi de constienta sau spasme musculare, senzatii ciudate, precum senzatia ca simt un miros neplacut, pe care cei din jur nu il simt, au un gust ciudat in gura, aud anumite sunete sau au modificari de vedere. Aceste simptome sunt premergatoare unei crize si reprezinta faza de aura (de avertizare) a unei crize de epilepsie.
Locul unde apare criza se numeste focar si pot sa fie unul sau mai multe la o singura persoana.
O criza de epilepsie are 3 faze
- Pre-ictala: perioada de dinainte de criza, cand persoana afectata poate simti aura sau se comporta diferit.
- Ictala: criza efectiva, care poate sa aiba manifestari diverse.
- Post-ictala: perioada de dupa criza, cand persoana afectata se poate simti confuza, sa nu isi stie numele sau sa nu stie unde se afla.
Epilepsie, cauze
O criza de epilepsie apare in urma descarcarii elecrice anormale din neuroni. Insa, de ce se produce acesta incarcare in zone aleatorii ale creierului, este o intrebarea la care nu avem inca un raspuns. Astfel, in 7 din 10 cazuri, criza epileptica are o cauza idiopatica (necunoscuta), persoanele afectate neavnd nicio anomalie sau leziune a creierului.
Consideram factori de risc pentru epilepsie urmatoarele:
- Dezvoltare anormala a creierului;
- Lovituri la nivelul capului care cauzeaza si pierderea constientei;
- Infectii ale creierului;
- Febra ridicata la copii sub 5 ani;
- Factorii genetici;
- Accidentele vasculare cerebrale;
- Leziuni ale creierului sau tumori;
- Diverse toxine sau otravuri.
Epilepsie: simptome
Crizele sau episoadele de epilepsie sunt de obicei scurte, durand cateva secunde sau cateva minute. Sunt si cazuri in care persoana in cauza isi pierde constienta o ora sau mai mult, dar acestea sunt cazuri mai rare. In urma unei crize, pacientul poate resimti:
- Dureri de cap;
- Amorteala sau furnicaturi intr-o anumita zona a corpului;
- Stare de confuzie;
- Durere musculara;
- Senzatii ciudate (gust, miros etc.);
- Oboseala puternica;
- Incontinenta urinara.
Factori declansatori
Criza poate fi declansata de urmatorii factori:
- Nerespectarea medicatiei;
- Caldura extrema;
- Diverse afectiuni – raceala, febra puternica, infectii etc.;
- Lipsa somnului;
- Excesul de aclool;
- Diverse medicamente sau suplimente;
- Droguri;
- Stresul emotional sau fizic;
- Alimentatia defectuasa;
- Excesul de cofeina;
- Afectiuni ale creierului (retard, autism, neurofibromatoza, scleroza tuberoasa, paralizie cerebrala);
- Fluctuatiile hormonale la femei.
Tipuri de crize epileptice
Crize de epilepsie partiale (non-convulsive)
Afecteaza o singura zona a creierului, ceea ce inseamna ca manifestarea pacientului va fi intotdeauna la fel. De exemplu, daca se produce o criza in zona creierului responsabila de miscarea unei maini, pacientul va avea, in timpul unei crize, miscari involuntare ale bratului. Acest tip de criza scade nivelul de atentie al pacientului si in multe cazuri, acesta nu isi mai aminteste criza. Crizele partiale pot fi:
Crize partiale simple
- Persoana afectata nu isi pierde constienta;
- Pot aparea miscari involuntare ale membrelor si diverse senzatii sau emotii anormale;
- Persoana afectata nu este convulsiva.
Crize partiale complexe
- Persoana afectata isi poate pierde constienta;
- Poate aparea o stare de afazie;
- Poate progresa de la plescait pana la mormait si miscari simple, neorganizate si repetitive.
Foarte important de stiut este ca o criza partiala poate duce la o criza generalizata.
Crize generalizate
Afecteaza o regiune mai mare a creierului sau mai multe zone si se manifesta prin convulsii. Pot fi de 4 feluri:
Crize generalizate tonico-clonice (crize Grand Mal)
- dureaza in general de la 1 la 3 minute;
- debuteaza cu rigidizarea membrelor, continuand cu strambarea fetei si a membrelor;
- poate aparea incontinenta urinara.
Crize mioclonice
- dureaza de obicei 1-2 secunde;
- prezinta miscari rapide, involuntare ale corpului;
- pot fi individuale sau multiple.
Crize atonice
- de obicei dureaza mai putin de 15 secunde;
- se caracterizeaza prin pierderea subita a tonusului muscular cauzand, in general, caderea persoanei afectate;
- crizele sunt individuale, aparand foarte rar crize atonice multiple.
Crize de absenta (crize Petit Mal)
- de obicei dureaza mai putin de 10 secunde, dar se pot prelungi pana la 20 de secunde;
- sunt cel mai greu de identificat;
- persoana afectata se uita in gol si nu raspunde la stimului.
Primul ajutor pentru o persoana cu epilepsie
Daca aveti in familie sau cunoasteti persoane cu epilepsie, sau pur si simplu se intampla sa fiti martorul unei crize epileptice, ar trebuie sa faceti urmatoarele lucruri:
- Sa va asigurati ca persoana nu se poate rani in timpul crizei;
- NU incercati sa o imobilizati;
- NU incercati sa-i scoateti limba – in timpul crizei epileptice, persoana in cauza nu risca sa-si inghite limba;
- Daca criza dureaza mai mult de 5 minute, sunati la 112;
- Cand isi revine din criza, fiti alaturi si explicati ce s-a intamplat, unde se afla si asigurati persoana ca este in siguranta.
Epilepsia reprezinta o situatie de urgenta atunci cand:
- criza dureaza mai mult de 5 minute;
- persoana afectata nu este cunoscuta a avea crize;
- persoana afectata este lovita, gravida sau diabetica;
- criza de epilepsie se produce in apa;
- apare o a doua criza la scurt timp dupa prima;
- persoana nu isi recapata constienta.
In plus, epilepsia pune viata pacientului in pericol atunci cand creierul intra intr-un status epileptic (stare continua de crize).
Statusul epileptic se poate instala atunci cand:
- o criza tonico-clonica dureaza mai mult de 5 minute sau daca o criza se prelungeste cu mai mult de 5 minute dupa administrarea medicatiei
- persoana afectata are 3 sau mai multe crize recurente intr-un interval de 15 minute
- in orice situatie cand persoana afectata nu isi recapata constienta dupa o criza.
Diagnostic epilepsie
Diagnosticul de epilepsie se pune pe baza anamnezei, a descrierii crizelor si pe baza investigatiilor de specialitate, precum IRM si EEG ( inregisreaza activitatea electrica a neuronilor).
Tratament epilepsie
Tratamentul pentru epilepsie poate fi de 2 tipuri:
Medicamentos
Tratamentul pentru epilepsie de tip medicamentos este prescris pentru a controla convulsiile si a sustine functiile vitale. La momentul actual exista peste 30 de tipuri de medicamente anti-epileptice, insa dozajul si combinatia dintre ele este stabilita doar de medicul specialist. Tratamentul in epilepsie se stabileste independent, pentru fiecare pacient in parte.
Chirurgical
O operatie pentru epilepsie este recomandata atunci cand este afectata o zona restransa a creierului.
Medicul specialist ia decizia sa opereze atunci cand o leziune este cauza plauzibila a crizelor si cand interventia chirurgicala nu presupune riscuri functioanle.
Mai exista un tip de tratament pentru epilepsie, aplicat atunci cand pacientul nu raspunde la tratamentul medicamentos iar interventia chirurgicala nu este posibila: stimularea nervului vag. Aceasta procedura presupune implantarea unui stimulator electric, asemenator stimulatorului cardiac, sub clavicula stanga si conectat la nervul vag in gat, printr-un fir subcutanat. Cand persoanele afectate simt ca urmeaza sa aiba o criza de epilepsie pot activa dispozitivul care va stimula nervul vag. Altfel, dispozitivul este programat sa transmita cu intermitente semnale catre nervul vag.
In clinica Neuroaxis exista un Departament dedicat exclusiv epilepsiei, in care pacientul este diagnosticat, tratat si monitorizat. Daca esti in situatia de a manifesta simptome de epilepsie sau cineva apropiat are o criza de epilepsie, nu ezita si vino la o consultatie de epilepsie in clinica noastra. Fa-ti o programare aici.
Te-ar putea interesa:
