Ce sunt tulburarile somatoforme?
Legatura dintre planul fizic si cel mental este mult mai puternica decat credem. Gandurile si emotiile noastre pot sa ne ajute sa ne vindecam. Pot, de asemenea, creste riscul de imbolnavire sau pot sa creeze simptome fizice aparent inexplicabile. Somatizarea (de la cuvantul “soma” – corp) inseamna manifestarea in plan fizic a unor probleme psiho-emotionale. Este un fenomen normal in anumite momente ale vietii, de exemplu, atunci cand ne confruntam cu puternice dureri de cap, din cauza unei perioade deosebit de stresante la locul de munca. Somatizarea devine, insa, ingrijoratoare atunci cand se transforma intr-un fenomen extrem si capata forma fie a unei boli psihosomatice, fie a unei tulburari somatoforme.
Te-ar putea interesa:
Afectiuni psihosomatice vs. Afectiuni somatoforme
Bolile psihosomatice sunt afectiuni fizice provocate intr-o mare masura de factori psiho-emotionali. Hipertensiunea, astmul bronsic, sindromul colonului iritabil, ulcerul duodenal sunt cateva dintre cele mai cunoscute boli puternic influentate de factorii emotionali. Aceste tipuri de boli prezinta modificari organice sau functionale reale. Insa, cauzele principale sunt de natura emotionala, cum ar fi o reactie exagerata la stres. Bolile somatoforme, in schimb, sunt tulburari psihice, care pot fi confundate la prima vedere cu o boala psihosomatica. Insa, nu sunt asociate cu nicio modificare fizica reala, ci doar perceputa. In cazul tulburarilor somatoforme, bolnavul acuza simptome fizice care ii afecteaza intr-adevar viata de zi cu zi si functionarea normala. Acestea insa nu corespund unei dereglari fizice observabile, ci doar perceptiei alterate a persoanei in cauza.
O alta distinctie importanta este aceea dintre afectiunile psihice in care bolnavul simuleaza in mod intentionat anumite simptome fizice, chiar daca nu constientizeaza ratiunile psihice profunde care il imping spre acest comportament, respectiv tulburarile somatoforme, in care bolnavul percepe aceste manifestari fizice ca fiind cat se poate de reale. De regula, acesti pacienti sunt nemultumiti ca nu au primit un diagnostic sau un tratament pentru simptomele pe care le percep ca fiind fizice si nu considera ca au nevoie de ajutor pe plan psiho-mental.
Tipuri de tulburari somatoforme
Tulburarile somatoforme includ:
- tulburarea de somatizare
- tulburare de conversie
- tulburarea algica
- hipocondria
- tulburarea dismorfica corporala.
Cea mai recenta editie a Manualului de diagnostic si clasificare a tulburarilor mintale reuneste tulburarea de somatizare si tullburarea somatoforma nediferentiata intr-un sindrom unic. Acesta este caracterizat prin manifestarea repetata a unor simptome fizice de orice tip, fara justificare medicala, insotite de convingerea pacientului ca sufera de una sau mai multe afectiuni inexplicabile, nediagnosticate, in ciuda absentei unor dovezi clinice.
Persoana care sufera de tulburare de somatizare acuza simptome foarte diverse, de la probleme gastro-intestinale, pana la dureri, disfunctii sexuale si probleme cardiace, toate acestea fiind descrise in mod exacerbat si percepute ca fiind foarte grave. Astfel de pacienti prezinta, de regula, un lung sir de investigatii medicale, in incercarea neobosita de cautare a justificarii clinice. Diagnosticarea este dificila, deoarece certitudinea inexistentei oricaror cauze organice nu poate fi intotdeauna in procent de suta la suta.
Diagnosticare tulburari somatoforme
Tulburarile de conversie se numesc astfel deoarece intotdeauna este vorba despre un fenomen psiho-emotional, de regula traumatizant, care este convertit intr-o manifestare fizica. Aceste manifestari mimeaza simptome de tip neurologic, cum ar fi cele senzoriale (pierderea mirosului sau auzului), motorii (paralizie), sau crize convulsive. Toate aceste simptome pseudoneurologice nu sunt confirmate de investigatiile medicale, inclusiv EEG sau tomografii.
Diagnosticul nu se pune doar pe baza excluderii cauzelor neurologice, ci in primul rand pe prezenta factorilor psiho-emotionali declansatori, care pot fi un eveniment traumatizant recent, pierderea unei persoane dragi, tipare psiho-patologice in cadrul familiei, conflicte puternice sau orice schimbare majora perceputa ca un factor de stres. Astfel de tulburari sunt frecvente in randul adolescentilor si trebuie luate in considerare la diagnosticarea unor afectiuni precum epilepsia, in cazul in care investigatiile standard nu confirma prezenta unei deficiente organice.
Caracteristici ale tulburarilor somatoforme
Tulburarile algice sunt focalizate in jurul durerii ca simptom principal, resimtit intens si care afecteaza puternic intreaga viata a individului. Durerea este, in astfel de cazuri, strans legata de factori psihologici, in ciuda tratamentelor medicale primite pentru alinare.
Tulburarea hipocondriaca este mai des intalnita in randul adultilor si este asociata cu o convingere patologica privind prezenta unor boli grave, fara justificare clinica. Pacientii hipocondriaci manifesta o preocupare excesiva pentru boli, simptome medicale, riscuri medicale si sunt convinsi ca prezinta simptomele unei afectiuni grave, in ciuda infirmarii clinice a oricarui astfel de diagnostic.
Tulburarile dismorfice corporale nu trebuie confundate cu tulburarile de nutritie (anorexia si bulimia), intrucat se bazeaza pe mecanisme psihice diferite si sunt centrate nu pe greutatea corporala, ci pe un defect fizic de cele mai multe ori presupus (spre exemplu, o asimetrie faciala). Chiar si efectuarea unei operatii plastice nu are un efect pozitiv asupra autoperceptiilor distorsionate ale acestor pacienti si nici nu este recomandata.
Tratament tulburari somatoforme
Cauzele tulburarilor somatoforme nu sunt clare si bine definite, insa la baza se afla intotdeauna un mecanism psihologic de aparare. Dificultatea majora in astfel de cazuri consta in evitarea si amanarea ajutorului psihiatric, din cauza convingerii acestor pacienti ca suferinta lor este de natura organica, in ciuda sirului interminabil de analize medicale fara un diagnostic.
Psihoterapia este esentiala pentru ca acestia sa descopere si sa accepte factorii declansatori reali, iar asocierea cu medicatia antidepresiva sau antipsihotica poate sa fie de un real folos in calmarea simptomelor resimtite pe plan fizic si imbunatatirea calitatii vietii.
