Lumea se poate învârti în jurul tău nu doar din cauza răului de mișcare, a deshidratării severe ori a hipoglicemiei. Sau dacă ai obosit ori ai exagerat cu consumul de alcool. Tulburările de echilibru pot semnala probleme cardiace, disfuncționalități ale aparatului vestibular sau chiar afecțiuni ale sistemului nervos. Explicăm, în cele ce urmează, ce boli neurologice poți avea când amețești și de ce este recomandat să te programezi la o consultație de neurologie când amețeala se asociază cu alte simptome.
La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, te așteptăm cu:
- o echipă de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe;
- tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor necesare;
- evaluări atente și aprofundate, finalizate cu diagnosticări certe și urmate de planuri de tratament personalizate.
În clinica noastră, consultațiile de neurologie nu sunt limitate temporal. Medicul îți va aloca atât timp cât este necesar pentru o anamneză completă și o examinare clinică riguroasă, dar și pentru a-ți prezenta concluziile și a lămuri toate aspectele implicate de afecțiunea depistată.
Ce este, de fapt, amețeala
Amețeala este un termen umbrelă folosit pentru a descrie o serie de tulburări de echilibru ce pot varia în intensitate, de la o ușoară slăbiciune sau instabilitate la senzația că lumea se învârte în jurul tău. Aceasta din urmă, forma cea mai severă, poartă numele de vertij, este adesea acompaniată de o stare de greață și/sau de tulburări de vedere și poate culmina cu leșinul.
Nu doar modul de manifestare, ci și durata amețelii poate varia semnificativ, la fel si ce o declanșează. Te poți confrunta cu amețeli când te ridici brusc de pe scaun sau din pat, când rotești capul sau pur și simplu mergi mai mult pe jos. Iar senzația poate persista de la câteva secunde la zile întregi.
Atunci când ai amețeli, mergi la neurolog
Când nu te confrunți cu un fenomen izolat, ci cu episoade frecvente, amețeala trebuie pusă în context medical. Acest simptom poate fi legat inclusiv de afecțiuni neurologice severe, precum scleroza multiplă, tumorile cerebrale sau accidentul vascular cerebral. Consultația de neurologie și investigațiile recomandate de specialist în acord cu simptomele acuzate (de regulă, RMN sau CT) și cu constatările examinării clinice vor conduce la depistarea cauzei și la stabilirea tratamentului adecvat.
Este foarte important să specifici medicului exact modul de manifestare a amețelii, pentru că acest lucru poate grăbi stabilirea diagnosticului. De exemplu, dacă ai o senzație de leșin la ridicarea de pe scaun, poți suferi de hipotensiune ortostatică. Vertijul poate semnala o problemă la urechea internă, iar senzația de instabilitate poate să apară pe fondul unei afecțiuni a sistemului nervos central. Fiecare dintre acestea necesită investigații specifice și, în anumite cazuri, o colaborare interdisciplinară.
Pentru situațiile în care neurologul suspectează o problemă la urechea internă, te poate îndruma către o consultație de otoneurologie, realizată de un medic ORL tot în cadrul Neuroaxis.
Ce boli neurologice poți avea când amețești
Paleta de afecțiuni asociate cu amețeala este extrem de variată. În cele ce urmează, vom enumera problemele neurologice în care apare acest simptom, explicând cu ce alte manifestări se poate combina, ca să poți identifica mai ușor urgențele medicale.
Reluăm îndemnul de a te adresa unui medic, dacă te confrunți cu amețeli persistente și recurente. Este foarte important să aflăm cauza înainte ca tulburarea care le declanșează să se agraveze.
Iată ce boli poți avea când amețești:
Migrenă vestibulară
Similar migrenei cu aură, migrena vestibulară se manifestă nu doar prin durere de cap, ci și prin alte simptome: amețeală (inclusiv în forma ei severă, vertijul), greață și vărsături, sensibilitate accentuată la lumină, mirosuri și sunete. Cauza acestui tip rar de migrenă nu este cunoscută, însă au fost identificați ca factori de risc istoricul de migrene, un nivel scăzut de serotonină, dezechilibrele hormonale, schimbarea bruscă de presiune atmosferică, stresul și oboseala.
Spondiloză cervicală
Formă de artrită ce afectează cartilajele, ligamentele, discurile intervertebrale și vertebrele din regiunea cervicală a coloanei vertebrale, spondiloza cervicală se manifestă în principal prin dureri și rigiditate la nivelul gâtului, dar are ca simptome comune asociate și durerile de cap, amețelile și spasmele musculare – dacă există compresie nervoasă sau medulară.
Scleroză multiplă
Amețelile, inclusiv în forma lor cea mai severă, vertijul, pot apărea în scleroza multiplă ca efect al leziunilor demielinizante de la nivelul trunchiului cerebral și al cerebelului. Alte simptome specifice acestei afecțiuni sunt oboseala pronunțată, slăbiciunea și spasmele musculare, durerile musculare scurte și intense, tulburările senzoriale, cognitive, motorii sau de vedere și paralizia.
Boala Parkinson
Deși nu sunt menționate printre simptomele comune de Parkinson, amețelile apar la aproape 50% din pacienți, în primele stadii ale bolii, arată un studiu recent, și sunt asociate cu un declin cognitiv mai pronunțat decât în cazul pacienților care nu prezintă acest simptom. Cea mai frecventă formă de amețeală în Parkinson este cea declanșată de ridicarea bruscă de pe scaun sau din pat.
AVC
Amețeala poate semnala un accident vascular cerebral când i se asociază simptomele identificabile prin metoda FAST (hemipareza facială și corporală unilaterală, dificultățile de vorbire), durerea de cap bruscă și severă, confuzia, tulburările de vedere și/sau cele de echilibru și coordonare. Aceasta este o urgență medicală. Recunoscând simptomele și acționând rapid, prin apelarea 112 pentru a solicita asistență medicală, putem face diferența între viață și moarte și între o recuperare completă și dizabilități severe, pentru persoana afectată.
Anevrism cerebral
Anevrismul cerebral nerupt nu produce obligatoriu simptome, însă unul rupt da. Acesta se manifestă printr-o durere de cap extrem de puternică, la care se pot adăuga greață și vărsături, rigiditatea cefei, tulburări de vedere, confuzie, amețeli, convulsii și pierderea conștienței. La fel ca AVC-ul, anevrismul rupt este o urgență medicală.
Tumori cerebrale
Starea de amețeală poate să apară și ca simptom al unei tumori cerebrale. Alte semnale de alarmă sunt durerile de cap severe, convulsiile, greața și vărsăturile, tulburările de vedere și de auz sau pierderea capacității de mișcare la nivelul unui braț sau al unui picior. Paleta de manifestări poate varia, în funcție de tipul de tumoare: glioblastom, ependimom, meningiom etc.
De ce e important să descoperi cauza amețelilor cu care te confrunți
Faptul că amețelile pot fi simptomul unei boli neurologice face ca depistarea cauzei lor să fie extrem de importantă. În unele dintre aceste afecțiuni, cum sunt scleroza multiplă sau boala Parkinson, diagnosticarea timpurie echivalează cu o mai bună gestionare a simptomelor și cu posibitatea încetinirii progresiei bolii, în altele, cum sunt tumorile cerebrale, poate însemna creșterea speranței de viață. Sau chiar salvarea vieții, în cazul unui AVC sau al unui anevrism rupt.
Nu ignora aceste semnale de alarmă, dacă vezi că se repetă și, mai ales, dacă sunt însoțite de manifestări specifice unor boli neurologice.
Află de ce amețești și cum poți scăpa de acest simptom. Programează-te la Neuroaxis
Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a depista sursa problemei tale de sănătate. O evaluare neurologică completă și investigațiile imagistice efectuate cu tehnologie performantă din clinică pot clarifica diagnosticul, aducându-ți tratamentul de care ai nevoie pentru a gestiona acest simptom.
Programarea pentru consultație poate fi făcută extrem de simplu, online sau sunând în call center-ul nostru. Apelează cu încredere la specialiștii noștri pentru un diagnostic corect și un plan terapeutic personalizat, dacă te confrunți cu amețeli.
