Tulburari de miscare

Daca iti tremura mainile sau picioarele, nu ignora simptomul si nu astepta sa treaca de la sine. Este foarte posibil sa fie semnul unei afectiuni serioase, care necesita atentie imediata. Fie ca o numesti tulburare motorie, de miscare sau a comportamentului motor, o afectiune neurodegenerativa transforma o miscare simpla, precum ridicarea mainii in aer, intr-o actiune dificila si incomoda, pentru care ai nevoie constant de ajutor.

Ce sunt tulburarile de miscare?

Miscarea, chiar daca pare o activitate lesne de realizat are de fapt nevoie de un intreg sistem functional format din muschi, nervi si conexiuni la nivelul creierului pentru a se putea produce. In momentul in care ceva nu functionaza cum trebuie in acest sistem, se produce o afectiune care intra sub incidenta tulburarilor de miscare. Activitatea poate deveni hiperkinetica, asociata cu tremor sau hipokinetica, atunci cand muschii devin rigizi.

Tulburarile de miscare nu-ti pun viata in pericol, insa o pot inrautati, facandu-te dependent de alte persoane pentru indeplinirea si celei mai mici activitati si poate provoca depresie.

Desi tulburarile de miscare sunt in mod automat atribuite oamenilor in varsta, cercetatorii din domeniul medical atrag atentia asupra faptului ca varsta la care poate sa apara o astfel de afectiune scade continuu, iar numarul oamenilor care sufera de tulburari de miscare este in plina crestere.

„Tulburarile de miscare au o varietate mare de forme, simptome si cauze, de aceea un diagnostic de precizie nu poate fi pus decat dupa o serie de examinari si de investigatii amanuntite. Pe langa examinarea clinica se pot face analize de sange, teste genetice, examen electromiografic (EMG) sau investigatii imagistice cum ar fi IRM, CT sau Imagistica Nucleara”, spune Bianca Nitu, medic neurolog in cadul clinicii Neuroaxis. 

De ce apar tulburarile de miscare?

Principala cauza de aparitie a unei boli asociate tulburarilor de miscare este deteriorarea nervilor responsabili cu producerea miscarii sau modificari functionale ale creierului, cum este cazul in maladia Parkinson unde anumite celule din trunchiul cerebral  nu mai produc dopamina. De asemenea, factoii genetici si cei de mediu pot juca un rol semnificativ.

Pot aparea leziuni in partea creierului care controleaza miscarile voluntare sau se poate deteriora conexiunea dintre creier si maduva spinarii, rezultand paralizie sau slabire a muschilor. Leziunile pot afecta si ganglionii bazali, localizati in creierul mic si pot provoca miscari involuntare sau lente, in timp ce leziunile la nivelul cerebelului duc la o pierdere a coordonarii.

Desi simptomele difera de la o afectiune la alta si pot fi catalogate drept mai blande sau mai severe, ele sunt progresive si pentru majoritatea nu exista remediu. Insa un tratament adecvat, prescris de un medic specialist, poate inceti evolutia bolii si poate oferi conditii mai bune de viata.

Boli asociate tulburarilor de miscare

Mai mult de 30 de afectiuni sunt asociate tulburarilor de miscare, printre acestea, cea mai raspandita fiind boala Parkinson, care se manifesta progresiv si provoaca lentoare a miscarilor, tremor si rigiditate. Intr-un stadiu avansat, pozitia verticala si mersul devin greu de realizat, pacientul avand tendinta sa stea aplecat in fata, iar pasii pe care ii face sunt mici (mers festinat).

Alte tipuri de tulburari de miscare sau de afectiuni care provoaca tulburari de miscare sunt:

Ataxia

Este un simptom neurologic care nu ii permite pacientului sa-si coordoneze miscarile musculare, generand probleme de echilibru si de mers.

Distonia

Provoaca contractare musculara, spasme involuntare, rasuciri frecvente sau posturi anormale care nu pot fi controlate.

Boala Huntington

Este o afectiune mostenita genetic, fiind determinata de un defect mostenit al genei Huntington de pe cromozomul 4. Disfunctiile motorii asociate acestei boli includ miscari spasmodice, iar in fazele mai avansate, dificultati de inghitire si de vorbire.

Atrofia multisistemica

Este destul de rara si afecteaza nu numai echilibrul si abilitatea de coordonare a pacientului, dar si tensiunea arteriala sau controlul asupra vezicii urinare. Provoaca lentoare in miscari si rigidiate musculara.

Paralizia supranucleara progresiva

Este cea mai frecventa forma de parkinsonism atipic si se caracterizeaza prin tremor, rigiditate musculara, miscari lente si mers incetinit.

Sindromul Tourette

Este o afectiune care debuteaza in copilarie si se manifesta prin ticuri, atat motorii, cat si vocale, bruste, rapide si repetitive. Ticurile motorii se manifesta sub forma de grimase, mers in cerc sau urmarind un anumit traseu imaginar, sarituri spontane sau lovirea cu piciorul sau pumnul.

Tremorul esential

Este cea mai frecventa tulburare de miscare si se manifesta ca un tremor necontrolat al mainilor, capului sau al vocii.

Boala Wilson

Se manifesta printr-un tremor al membrelor, care devin rigide, tulburari de vorbire si dificultati la inghitit.

Daca dintr-o data ti se pare ca miscarile tale au devenit prea rapide sau prea lente sau simti ca nu te poti coordona la fel de bine ca altadata, fa-ti o programare la un medic specialist care sa poata determina nivelul de deterioare al nervilor si muschilor tai si care poate stabili daca te confrunti cu o conditie neurologica si cat de grava e.

Nu sta in loc cand vine vorba de sanatatea ta!