Ce se întâmplă dacă nu urmezi tratamentul corect pentru epilepsie?

Crizele epileptice nu înseamnă doar un risc de accidentare imediată – convulsiile pot provoca leziuni cerebrale și dizabilități și pot duce chiar la moarte subită. De aceea, controlul lor, prin medicația adecvată, administrată după schema stabilită de medic în cadrul consultației de neurologie, este esențială. Îți explicăm în detaliu, în cele ce urmează, ce se poate întâmpla dacă nu urmezi tratamentul corect pentru epilepsie. 

Epilepsia este o afecțiune care necesită monitorizare permanentă și o bună comunicare cu medicul curant pentru ajustarea medicației în funcție de evoluție. La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, echipa extinsă, de peste 50 de specialiști, cuprinde medici neurologi supraspecializați în epileptologie. Departamentul dedicat din cadrul clinicii gestionează personalizat fiecare caz pentru a asigura o calitate a vieții cât mai bună pentru pacienții care primesc acest diagnostic. 

La Neuroaxis găsești sprijinul de care ai nevoie pentru controlul eficient al crizelor și prevenirea complicațiilor pe care acestea le pot genera. 

Ce înseamnă tratamentul corect pentru epilepsie

Tratamentul corect în epilepsie este cel care reduce frecvența și severitatea crizelor. Poate dura până la stabilirea schemei terapeutice optime, dar și a dozei și combinației potrivite. Dacă se dovedește că ai un tip de epilepsie rezistentă la medicație, neurologul va lua în considerare alte tratamente. În plus, pot fi necesare câteva schimbări în stilul de viață. 

În general, pentru gestionarea crizelor și creșterea calității vieții sunt necesare: 

• administrarea de anticonvulsivante;
• monitorizarea permanentă, prin controale periodice;
• adaptarea tratamentului la evoluția bolii;
• intervenția chirurgicală, pentru cazuri selecționate în urma investigațiilor pentru epilepsia rezistentă la medicație;
• neurostimulare, dacă anticonvulsivantele nu dau rezultate, dar nu există indicație pentru intervenție chirurgicală;adoptarea unei diete adecvate;
• practicarea unui sport – mișcarea este benefică în epilepsie;
• evitarea factorilor declanșatori precum somnul insuficient, căldura extremă, stresul, excesul de alcool sau alte substanțe excitante ale sistemului nervos central. 

Planul complet de tratament este stabilit de medicul curant în acord cu particularitățile cazului tău, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor individuale – tipul de crize cu care te confrunți, frecvența și severitatea lor, dar și prezența altor probleme de sănătate (dacă este cazul). 

La alegerea tratamentului adjuvant, trebuie luate în considerare mai multe aspecte pe lângă eficacitatea și tolerabilitatea acestuia, inclusiv frecvența administrării, proprietățile farmacocinetice,  riscul de interacțiuni medicamentoase și preferințele pacientului. 

Lipsa de aderență este definită, de exemplu, în cazul medicamentelor orale, prin numărul de pastile, dozele ratate dintr-un medicament împărțite la numărul de pastile pe care ar trebui să le ia. 

În epilepsia la adulți, nu cunoaștem un indicator exact, dar, potrivit unor cercetări, se consideră  că nivelul necesar este de 95%, deoarece s-a constatat o diferență în riscul de crize epileptice între cei care sunt peste 95% și cei sub 95%, cu un risc mai mare la cei sub 95%. 

Atunci când regimul de tratament devine complex – de exemplu, un medicament administrat doar dimineața, iar altul dimineața și seara, sau unul care necesită administrare cu alimente, iar altul pe stomacul gol – aderența la tratament poate deveni dificilă. Aceste particularități constituie obstacole suplimentare specifice politerapiei, care nu apar, de regulă, în cazul monoterapiei. 

Care sunt riscurile, dacă nu urmezi tratamentul corect pentru epilepsie

Riscurile la adresa sănătății tale cresc semnificativ când tratamentul pentru epilepsie nu este urmat cu regularitate sau este întrerupt. Nu vorbim aici doar despre omiterea accidentală a unei doze, ci despre ajustarea dozelor fără aviz medical, despre schimbarea substanței administrate fără o discuție cu neurologul ori despre renunțarea totală la medicație. Ce se poate întâmpla, în aceste condiții? 

În unele cazuri, atunci când apar crize, medicul poate crește doza având ipoteza că medicamentul nu funcționează, însă cauza ar putea fi lipsa de aderență sau dificultățile în administrarea medicamentului, care contribuiau la apariția crizelor. În lipsa unei discuții referitoare la acest aspect, deciziile clinice se iau în absența unor informații complete.  

Persoanele care inițiază tratamentul și îl întrerup în mod repetat își pot crea singure o posibilă rezistență la tratament. Această ipoteză se bazează pe unele date care sugerează că o aderență intermitentă sau sporadică la tratament poate fi aproape la fel de nocivă ca lipsa totală a administrării medicamentului. Aceste date arată că cele mai proaste rezultate, sunt de fapt la copiii care au o aderență mult mai intermitentă și neregulată, comparativ cu cei care doar ratează câteva doze, au o aderență completă sau chiar și față de cei care nu iau deloc medicamentul. 

Crize mai frecvente și/sau mai severe

Dacă medicația este întreruptă, crizele pot apărea mai des decât în mod normal și pot fi mai intense. Pe acest fond, scade independența (nu mai poți conduce în siguranță), sunt afectate viața personală și cea profesională – devine dificilă păstrarea unui loc de muncă și a relațiilor -, crește riscul de accidentări, de tulburări cognitive și de probleme mintale. 

Dozarea rapidă a concentrațiilor serice ale medicamentelor antiepileptice (AED) ar trebui să fie disponibilă ca parte a îngrijirii de urgență pentru pacienții spitalizați din cauza crizelor, pentru ca această problemă să poată fi abordată înainte de externare. 

De asemenea, ar trebui analizat efectul interacțiunilor farmacocinetice complexe asociate politerapiei asupra nivelurilor serice ale medicamentelor.

Risc de status epileptic și deces subit

Când crizele se înmulțesc sau se agravează, pe fondul aderenței scăzute la medicație, poate apărea statusul epileptic – crize reintrante, fără recuperarea completă a conștienței între ele. Statusul epileptic este asociat cu un risc ridicat de morbiditate neurologică și mortalitate și este o urgență medicală. 

Crizele frecvente, în special cele generalizate tonico-clonice cu durata prelungita, reprezintă totodată un factor de risc pentru sindromul de moarte subită – o complicație rară, care apare la un număr mic de pacienți cu epilepsie. 

Există studii care confirmă faptul că epilepsia reprezintă un factor de risc semnificativ pentru moartea subită inexplicabilă (SUDEP), aceasta fiind responsabilă pentru aproximativ 18% dintre cazuri. Totuși, datele arată că SUDEP poate surveni chiar și în rândul pacienților care urmează corect tratamentul cu medicamente anti-epileptice (ASM), un procent important dintre aceștia demonstrând aderență la terapie înainte de deces. Acest aspect evidențiază necesitatea menținerii unui control riguros al crizelor, inclusiv la pacienții aderenți. În același timp, lipsa aderenței la tratament a fost identificată în 22% dintre cazurile de SUDEP în care exista o prescripție de medicamente, sugerând că o monitorizare atentă a respectării tratamentului poate aduce beneficii semnificative, mai ales în cazul persoanelor cu epilepsie asociată cu afecțiuni psihiatrice. 

Risc de accidente și traumatisme

Crizele epileptice necontrolate cresc probabilitatea accidentelor domestice – căderi, arsuri, înec accidental, traumatisme craniene sau de altă natură – și a celor rutiere. Bolnavii care au o criză în timp ce se află la volan, în trafic, reprezintă un pericol atât pentru ei, cât și pentru ceilalți șoferi. 

Deteriorare cognitivă progresivă

Epilepsia necontrolată este asociată cu deficit de atenție, tulburări de memorie, afectarea funcției executive, încetinirea vitezei psihomotorii și scăderea abilităților vizual-spațiale. Totodată, predispune la regresie cognitivă. Cei mai vulnerabili sunt pacienții care au convulsii recurente sau prelungite (status epileptic), pentru că în cazul lor, riscul de leziuni cerebrale este foarte ridicat. Ne referim aici la epilepsia de lob temporal, unde funcția cognitivă, în special memoria recentă, sunt afectate în timp. 

Tulburări de somn, migrene

Tulburările de somn – insomnie, treziri repetate în timpul nopții, somn neodihnitor –  și episoadele migrenoase sunt comorbidități somatice dezvoltate de pacienții cu crize epileptice slab sau deloc controlate. Totodată, acestea reprezintă factori agravanți ai bolii. .

Impact psiho-emoțional și social

A fost găsită o corelație între lipsa de aderență și vârsta tânără, precum și simptomele de depresie. Lipsa tratamentului corect în epilepsie poate duce la scăderea calității vieții, dificultăți la locul de muncă, probleme familiale și o autonomie personală redusă. Iar pe fondul autoizolării, a dificultăților profesionale și a limitărilor impuse de boală, apare riscul problemelor de sănătate mintală. Depresia și anxietatea sunt printre cele mai frecvente comorbidități asociate epilepsiei necontrolate. .

Ce trebuie să faci, la primul semn că nu ai crizele sub control

Prezentarea urgentă la neurolog este foarte importantă pentru recăpătarea controlului asupra crizelor. Indiferent dacă acestea s-au înmulțit ca urmare a faptului că nu ai urmat tratamentul prescris sau din cauza creșterii toleranței la medicamentul administrat, contactează-ți medicul curant fără întârziere pentru evaluare și revizuirea schemei terapeutice. 

Totodată, asigură-te că persoanele din jurul tău îți cunosc situația și te pot ajuta oricând apare o criză. Familia, colegii, prietenii trebuie să știe că traversezi o perioadă în care nu gestionezi eficient simptomele bolii și poți avea nevoie de sprijinul lor. Învață-i să acorde primul ajutor într-o criză de epilepsie. 

Găsești sprijinul de care a nevoie la Neuroaxis

Când suferi de epilepsie, este foarte important să ai alături specialiști care te pot ajuta să controlezi crizele și să-ți păstrezi calitatea vieții. La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, beneficiezi de expertiza unor medici neurologi supraspecializați în epileptologie, cu vastă experiență practică, de tehnologie performantă pentru efectuarea investigațiilor necesare în monitorizarea bolii și de sprijinul echipei de psihologi pentru gestionarea tulburărilor asociate. 

Tratamentul corect pentru epilepsie este la o programare distanță. Contactează-ne.