Factori declanșatori ai crizei de epilepsie

Crizele convulsive din epilepsie sunt rezultatul unei descărcări electrice intense, anormale în creier și se manifestă cel mai adesea prin spasme musculare sau pierderi de conștiență. În acest articol te invităm să afli care sunt factorii declanșatori ai crizei de epilepsie, a căror evitare ajută la scăderea frecvenței convulsiilor. 

Înainte de a trece mai departe, e important să știi că vorbim despre factori declanșatori ai convulsiilor, nu despre factorii de risc ce pot duce la apariția epilepsiei, cum sunt o dezvoltare anormală a creierului, scleroza tuberoasă, AVC-ul sau tumorile cerebrale. 

Factori declanșatori ai crizei de epilepsie 

Epilepsia afectează milioane de oameni din întreaga lume și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și a funcționării zilnice a individului. Prin înțelegerea și gestionarea adecvată a factorilor declanșatori, pacienții au posibilitatea să reducă frecvența și severitatea crizelor, contribuind astfel la îmbunătățirea stării generale de sănătate și bunăstare. Dintre factorii declanșatori ai crizei de epilepsie amintim: 

Nerespectarea medicației 

Tratamentul în epilepsie are ca scop principal gestionarea crizelor convulsive, prin controlul activității electrice anormale din creier. Pacientul care uită să ia antiepilepticele prescrise de neurolog riscă o creștere a frecvenței crizelor și, pe cale de consecință, o scădere a calității vieții. 

Anumite medicamente și suplimente 

Medicamentele care conțin substanțe ce afectează neurotransmițătorii pot fi factori declanșatori ai crizei de epilepsie. De aceea, bolnavilor le este recomandat să nu ia alte medicamente decât cele prescrise de medicul curant fără a le verifica în prealabil cu acesta. 

Factori declanșatori ai crizei de epilepsie s-au constatat a fi și anumiti compusi utilizati in terapia durerii, precum tramadol.  

La nivel de suplimente, unele preparate ce contin complex de vitamine B sunt de evitat în epilepsie. Iar suplimentele cu cofeină sunt interzise, deoarece cofeina este un puternic stimulent al sistemului nervos central. 

Căldura extremă și febra puternică 

Temperatura corporală este reglată de creier – mai exact, de hipotalamus. În cazul pacientului cu epilepsie, din cauza modificărilor la nivel cerebral, această capacitate este redusă. 

Când se produce o supraîncălzire pe care creierul nu o poate controla apar crizele convulsive. Se poate întâmpla vara, când e caniculă. Sau în cazul unei boli care se manifestă (și) prin febră puternică. 

Crizele declanșate de febră sunt mai frecvente la copiii sub 5 ani, însă în acest caz vorbim de crize febrile, care uneori daca sunt prelungite pot determina modificari structurale la nivel cerebral si debutul epilepsiei ulterior pe parcursul vietii. 

Lipsa somnului 

Studiile clinice derulate în ultimele decenii arată că privarea de somn se numără printre factorii declanșatori ai crizei de epilepsie. Mecanismul care stă la baza acestei relații nu a fost încă identificat, insa inhibitia tonica mediata de GABA ar putea reprezenta un mecanism prin care privarea de somn poate reduce pragul convulsiv. 

S-a constatat însă și o conexiune inversă între epilepsie și oboseală: boala si uneori medicatia favorizează tulburările de somn.  

Excesul de alcool 

Consumul de alcool nu este recomandat în epilepsie, iar excesul este total contraindicat. Băuturile alcoolice modifică rata cu care ficatul metabolizează medicamentele antiepileptice, ducând la scăderea eficienței tratamentului și la creșterea frecvenței cu care apar crizele convulsive. 

Drogurile 

Consumul de stupefiante este foarte periculos la pacientii cu epilepsie. Cocaina și amfetaminele pot declanșa crize prelungite ce pot culmina cu un atac de cord. Opioidele în cantitate mare privează creierul de oxigen și pot duce, la fel, la crize tonico-clonice bilaterale.  

Stresul 

În special stresul cronic, manifestat pe o perioadă lungă de timp, este factor declanșator al crizei de epilepsie. Explicația: hormonul stresului, cortizolul, are atât proprietăți stimulante, cât și proconvulsivante. Secretat o perioadă lungă de timp, cortizolul poate crește frecvența crizelor. 

Alimentația 

Între factorii alimentari declanșatori ai crizei de epilepsie, cei mai importanți sunt: 

• alimentele cu indice glicemic ridicat, cum sunt dulciurile procesate și pâinea albă, care cresc brusc nivelul glicemiei și, pe cale de consecință, riscul de crize convulsive; 
• ciocolata, care conține cofeină, un stimulent puternic al sistemului nervos; 
• citricele și rodiile, care interacționează cu medicația antiepileptică, scăzându-i eficiența. 

Despre alimentele interzise in epilepsie te invităm să citești mai multe în acest articol. 

Excesul de cofeină 

Cofeina este un stimulent puternic al sistemului nervos central și un inhibitor al medicamentelor care controlează crizele epileptice. Consumul de cafea, ceai negru sau sucuri care conțin cofeină trebuie să fie redus în cazul bolnavilor de epilepsie. 

Fluctuațiile hormonale la femei 

Fluctuațiile hormonale din timpul sarcinii le pot declanșa crize epileptice femeilor care suferă de epilepsie, din cauza schimbărilor hormonale ce au efect asupra farmacocineticii medicatiei antiepileptice.  

Alte cauze raportate de pacienți 

Printre factorii declanșatori ai crizei de epilepsie raportați de pacienți și consemnați de medici se mai numără: 

• lumina intermitentă sau foarte puternică – aceastea le poate declanșa crize convulsive bolnavilor fotosensibili (3% din totalul bolnavilor de epilepsie); 
• Epilepsie fotosensibila a lobului occipital, cu varsta de debut intre 4 si 12 ani, declansate de stimularea luminoasa, jocuri video sau TV.  
• Epilepsie cu absente juvenile- absentele pot surveni in timpul hiperventilatiei pe parcursul manevrelor de stimulare la eeg.  
• Epilepsia cu mioclonii palpebrale caracterizata de mioclonii ale pleoapelor, fotosensibilitate si crize induse de inchiderea ochilor.  
• Sindromul florii-soarelui (sunflower syndrome) este o forma rara de epilepsie fotosensibila caracterizata prin heliotropism (o atractie compulsiva catre soare sau lumina) si crize stereotipe. 
• Hipoglicemia sau spike-urile de glicemie 
• Deshidratarea. 

De asemenea, avem exemplul crizelor reflexe, un tip rar de crize epileptice, care pot avea mulți factori declanșatori: baia cu apă caldă, muzica – anumite linii melodice, periaj dentar, anumite sunete puternice neașteptate, epilepsia ce apare în timpul cititului, epilepsia determinată de un stimul intern mental (anumite task-uri mentale), crize ce apar la tăierea unghiilor, etc. Activitatea patologică este indusă de stimuli specifici, dar acești stimuli sunt de asemenea, capabili să încheie activitatea epileptică odată inițiată sau să prevină apariția crizelor, în funcție de dinamica specifică a fiecărei crize în parte.

Cum recunoști o criză de epilepsie. Semne la care să fii atent  

Crizele epileptice sunt de mai multe tipuri, fiecare cu manifestări specifice. Este important să ne familiarizăm cu ele ca să putem acorda primul ajutor, în caz de nevoie. Prin familiarizarea cu semnele și simptomele specifice ale fiecărui tip de criză epileptică, putem interveni prompt și eficient pentru a asigura siguranța și binele persoanelor afectate. 

Crize focale cu sau fara alterare de contact 

Sunt caracterizate de mișcări involuntare ale membrelor și diverse senzații sau emoții anormale. Nu sunt prezente convulsiile. Deși crizele focale pot fi înfricoșătoare pentru cei care le experimentează, ele nu implică pierderea totală a conștiinței și, de obicei, se desfășoară rapid, într-o perioadă scurtă de timp. 

In functie de zona cerebrala de unde survine criza, simptomele pot fi multiple, cu sau fara alterare de contact, cu sau fara manifestarii motorii, cele non-motorii fiind de tip senzorial, cognitiv, autonom, emotional, blocare comportamentala, etc. 

Crizele focale cu alterare de contact sunt un tip de criză epileptică care implică modificări ale conștienței și comportamentului persoanei afectate. În timpul acestor crize, individul poate prezenta mișcări repetitive și automate. În timpul acestor crize, bolnavul mesteca, are automatisme verbale și are mișcări simple, neorganizate și repetitive, si nu este responsiv la stimulii din mediu. De asemenea, acesta poate manifesta tulburare de limbaj, iar criza poate evolua catre pierderea starii de constienta. 

Crize  tonico-clonice  bilaterale 

Crizele tonico-clonice sunt caracterizate prin două faze distincte: faza tonică și faza clonică. În faza tonică, persoana afectată poate prezenta rigiditate musculară bruscă, pierderea conștiinței și cădere. Aceasta este urmată de faza clonică, în care apar mișcări involuntare ritmice ale membrelor și poate exista și hipersalivatie sau pierderea controlului sfincterian. În timpul acestor crize, poate fi afectată și respirația, iar pielea persoanei poate deveni cianotică (de culoare albastră) din cauza unei oxigenări insuficiente. După încheierea crizei, persoana afectată poate prezenta confuzie sau somnolență și poate avea amnezia evenimentul respectiv.  

Crize mioclonice 

Crizele mioclonice sunt caracterizate prin mișcări musculare rapide și involuntare, care pot afecta un singur grup muscular sau întregul corp. Aceste mișcări pot fi similare cu un șoc electric și pot apărea brusc și neașteptat. Crizele mioclonice pot varia în severitate, de la mișcări ușoare până la spasme violente, care pot determina căderea sau trezirea bruscă din somn. 

Crize atonice 

Crizele atonice implică o pierdere bruscă și temporară a tonusului muscular. În timpul acestor crize, persoana afectată poate experimenta o slăbire subită a mușchilor, ceea ce poate determina căderea bruscă, adesea fără avertizare prealabilă sau posibilitatea de a-și proteja capul sau corpul în timpul căderii. 

Aceste crize pot fi extrem de periculoase și pot duce la leziuni, cum ar fi traumatismele cranio-cerebrale sau fracturile, deoarece persoana afectată poate cădea pe neașteptate și fără control. 

Crize de absență 

Crizele de absență se manifestă prin alterarea de contact cu mediul inconjurator si absenta responsivitatii la stimuli externi. În timpul acestor crize, persoana afectată poate părea absentă sau absentă cu privirea fixată, fără să răspundă la întrebări sau stimulare externă. Aceste episoade pot dura de obicei doar câteva secunde și sunt adesea urmate de revenirea la starea de conștiență fără nicio amintire a evenimentului. Acestea pot fi confundate cu crize ce survin din lobul temporal, in care persoana poate avea privirea fixa si poate fi neresponsiva, insa de obicei precedata de o manifestare subiectiva si urmata de alte semne clinice ce respecta un model de propagare a activitatii electrice.  

Primul ajutor în cazul unei crize de epilepsie 

Informarea corectă ne poate ajuta să acordăm primul ajutor bolnavului de epilepsie, atunci când are o criză convulsivă. De regulă, intervenția medicilor nu este necesară. Însă în cazul în care după 5 minute nu există semne de ameliorare, daca persoana a suferit un traumatism cranio cerebral sau de alta natura, avea lichide sau mancare solida in momentul in care a debutat criza,  trebuie să sunăm la 112. 

Dacă ești martor la o criză epileptică 

În primul rând, păstrează-ți calmul și, în paralel cu sprijinul acordat bolnavului, încearcă să cronometrezi criza. 

• Nu încerca să imobilizezi bolnavul. 
• Dacă prezinta o criza tonico-clonica bilaterala, asigură-i un mediul care nu-i pune viața în pericol: îndepărtează obiectele de care s-ar putea lovi și așază-i ceva moale sub cap. 
• Întoarce-l pe o parte, ca să nu se înece cu salivă. 
• Nu-i introduce nimic în gură, nu-și va înghiți limba în timpul crizei, este doar un mit! 
• Cheamă ambulanța, dacă criza durează peste 5 minute, dacă este vorba despre o gravidă sau dacă bolnavul a căzut și s-a rănit în timpul crizei. 

Dacă ai diagnosticul de epilepsie 

Cel mai probabil, ești deja familiarizat cu semnele care anunță crizele. Când simți că se apropie o criză, caută un loc sigur, unde nu te poți răni, și cere ajutorul oamenilor din jur. 

La Neuroaxis București te așteaptă pentru consultație, diagnostic și tratament o echipă de neurologi supraspecializată în epileptologie. Tot ce este nevoie să știi despre cauze, factori declanșatori ai crizei epileptice și gestionarea eficientă a convulsiilor poți afla de la experții noștri în epilepsie. Programează-te online sau contactează-ne pentru detalii.