Când somnul nu mai este o sursă de refacere, ci devine o nevoie copleșitoare, când somnul te „fură” de mai multe ori peste zi, te poți confrunta cu o boală care te face să dormi mult. În special dacă lipsa de energie resimțită cronic nu vine după o perioadă foarte solicitantă, care ți-a epuizat resursele, este posibil ca substratul să fie o tulburare neurologică sau sistemică. Expertiza unui medic neurolog specializat în tulburările de somn este esențială în această situație.
La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, te așteptăm cu o echipă extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe, inclusiv în somnologie. Durata consultației nu este limitată, ci se adaptează pentru a răspunde nevoilor tale, iar echipamentele cu care este dotată clinica permit efectuarea investigațiilor recomandate de specialist pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.
Cum se numește boala care te face să dormi mult?
Somnolența excesivă se numește hipersomnie și, în realitate, nu este o boală în sine, ci un simptom comun mai multor tulburări. Persoanele afectate se confruntă cu o nevoie incontrolabilă de a dormi pe parcursul zilei, inclusiv în situațiile în care somnul de peste noapte a întrunit toate condițiile pentru a fi odihnitor.
Hipersomnia poate fi:
- primară, determinată direct de o dereglare la nivelul sistemului nervos central (mai exact, în zonele din creier care reglează starea de veghe și somnul). Astfel de disfuncții stau la baza hipersomniei idiopatice, a narcolepsiei sau a sindromului Kleine-Levin;
- secundară, adică apărută pe fondul unui tratament medicamentos sau al unei tulburări respiratorii, psihiatrice sau metabolice – de exemplu, apnee în somn, depresie, hipotiroidism.
Există câteva semne care deosebesc boala care te face să dormi mult de oboseala obișnuită: somnolența diurnă persistentă, trezirea foarte dificilă însoțită de confuzie sau iritabilitate, un somn de 11-12 ore sau mai mult după care te simți în continuare epuizat, precum și siestele repetate din timpul zilei care nu au un efect odihnitor. Pentru că o astfel de situație depășește granițele unei simple reacții la suprasolicitarea cotidiană, consultația neurologică devine esențială pentru stabilirea cauzei exacte și a unui tratament eficient, menit să-ți restabilească echilibrul, să-ți refacă resursele de energie și să-ți îmbunătățească calitatea vieții.
Hipersomniile de cauză neurologică
Hipersomniile de cauză neurologică sunt tulburări în care creierul își pierde capacitatea de a regla corect alternanța naturală dintre somn și starea de veghe. Sunt mai rare decât formele secundare, pot rămâne nediagnosticate ani la rând și uneori simptomele sunt puse în mod eronat pe seama lenei, a depresiei ori a unui ritm de viață prea alert, care nu lasă suficient timp odihnei.
Narcolepsia
Narcolepsia este o afecțiune neurologică cronică în care creierul nu mai poate controla ciclul normal veghe-somn. Semnul distinctiv este somnolența diurnă severă, însoțită de „atacuri” de somn necontrolate – persoana afectată adoarme brusc în mijlocul unei conversații, al unei ședințe sau în timpul mesei.
Pe lângă somnolență, pot apărea și alte simptome caracteristice:
- cataplexia, o pierdere bruscă a tonusului muscular, declanșată de emoții puternice (râs, surpriză, furie). Persoana rămâne complet conștientă, dar își poate simți genunchii slăbiți, îi poate cădea capul pe piept sau poate scăpa obiecte din mână ori poate suferi chiar o paralizie temporară totală a corpului;
- paralizia în somn – imposibilitatea temporară de a mișca corpul sau de a vorbi timp de câteva secunde sau minute în faza de adormire sau imediat după trezire. Această stare este adesea însoțită de halucinații vizuale sau auditive extrem de realiste și de multe ori înfricoșătoare;
- un somn nocturn fragmentat, cu treziri frecvente, etape sărite (trecerea la faza de somn REM mult mai repede decât ar fi normal) și tulburări asociate (apnee în somn, sindromul picioarelor neliniștite, somnambulism).
Există două forme principale de narcolepsie. Cea de tip 1 (NT1), mai frecventă, este caracterizată de un deficit semnificativ de orexină A (o neuropeptidă produsă în hipotalamus, care este esențială pentru menținerea stării de veghe și a vigilenței și prevenirea trecerii la starea de somn în momente neadecvate) și este însoțită adesea de cataplexie. Cea de tip 2 (NT2), mai rară și mai ușoară, nu prezintă deficit de orexină A (sau deficitul este foarte redus) și nici cataplexie, dar este progresivă, putând evolua în timp spre NT1. Boala nu se vindecă, dar simptomele pot fi controlate cu tratament și cu un program de somn adaptat.
Hipersomnia idiopatică
Hipersomnia idiopatică este o tulburare de somn caracterizată printr-o nevoie exagerată de somn și o stare de somnolență persistentă pe parcursul zilei, fără ca investigațiile să identifice o cauză medicală subiacentă. Persoanele afectate dorm frecvent peste 11 ore pe noapte, însă, spre deosebire de narcolepsie, chiar și siestele lungi de câteva ore nu le aduc nicio senzație de odihnă sau împrospătare.
Marea provocare a acestei afecțiuni nu este doar durata somnului, ci și procesul anevoios de trezire. Mulți dintre pacienți se confruntă cu o inerție a somnului extrem de severă, cunoscută popular sub numele de „beția somnului”: după trezire, rămân profund confuzi, dezorientați, amețiți și iritabili pentru o perioadă lungă și pot adormi din nou involuntar sau pot efectua sarcini de rutină „pe pilot automat”, fără să-și amintească ulterior ce au făcut.
Sindromul Kleine-Levin
Sindromul Kleine-Levin, denumit popular „sindromul Frumoasei din Pădurea Adormită”, este o afecțiune neurologică rară, caracterizată prin episoade recurente în care pacientul doarme până la 20 de ore pe zi, trezindu-se doar pentru a mânca și a merge la toaletă. Aceste episoade înlănțuite pot dura de la 10 zile până la 1-2 luni, după care persoana afectată își revine complet.
Boala debutează, de regulă, în a doua decadă a vieții, este mai frecventă la bărbați și se remite, în majoritatea cazurilor, după câțiva ani. Primul episod poate fi declanșat de o infecție virală însoțită de febră, de consumul de alcool, stres acut, epuizare fizică sau lipsa prelungită de somn.
În perioadele de hipersomnie, pacienții pot prezenta suplimentar modificări comportamentale și cognitive vizibile:
- confuzie severă și capacitate de concentrare aproape nulă;
- iritabilitate sau agresivitate când se încearcă trezirea;
- hiperfagie (poftă de mâncare exagerată și necontrolată) și comportamente dezinhibate;
- stări de apatie sau dispoziție depresivă.
Între episoade, care reapar la câteva luni, somnul, comportamentul alimentar, dispoziția și funcția cognitivă sunt normale.
Alte cauze pentru care dormi mult
În majoritatea cazurilor, nevoia copleșitoare de a dormi nu își are originea într-o boală neurologică rară, ci într-o problemă de sănătate mult mai frecventă, care fie alterează calitatea somnului, fie consumă resursele energetice ale organismului în timpul zilei. Pentru medic, aceste cauze reprezintă prima linie de investigație, deoarece sunt des întâlnite și au tratamente specifice și eficiente. Iată principalele situații în care somnolența excesivă este secundară.
Apneea în somn și alte tulburări care fragmentează somnul
Poți petrece 8-9 ore în pat și totuși să te trezești epuizat, dacă somnul îți este fragmentat de zeci sau sute de ori pe noapte, fără ca tu să conștientizezi. Cel mai frecvent este responsabilă apneea în somn obstructivă, o afecțiune în care musculatura gâtului se relaxează excesiv, blocând temporar căile respiratorii. Privat de oxigen, creierul intră într-o stare de alertă și trimite un semnal de trezire pentru a reda tonusul musculaturii faringiene. Aceste microtreziri repetate împiedică atingerea fazelor de somn profund (NREM și REM) și mențin sistemul cardiovascular și pe cel nervos într-o stare de suprasolicitare.
Semne tipice pentru apnee sunt sforăitul zgomotos, pauzele respiratorii observate de partener, senzația de sufocare nocturnă și durerile de cap la trezire.
Alte afecțiuni care alterează calitatea somnului sunt sindromul picioarelor neliniștite (o nevoie necontrolată de a mișca picioarele, însoțită de furnicături sau senzația de arsură, care apare în special seara și noaptea) și mișcările periodice ale membrelor în somn – contracturi involuntare ale picioarelor care fragmentează somnul.
Depresia și alte cauze psihice
Depresia nu se manifestă întotdeauna prin insomnii. La un procent semnificativ de pacienți (în special în tulburarea depresivă majoră), tabloul clinic este exact opus: hipersomnolență, dificultate extremă de a părăsi patul dimineața și o stare de epuizare fizică constantă. În acest context, somnul devine adesea un mecanism de apărare sau o formă de refugiu din fața suferinței psihice.
Și anxietatea cronică poate epuiza sistemul nervos, menținând corpul într-o stare continuă de alertă, ceea ce duce inevitabil la prăbușirea nivelului de energie și la o nevoie crescută de odihnă. Alte tulburări mintale în care poate apărea hipersomnia sunt depresia atipică, tulburarea bipolară și schizofrenia.
Alte afecțiuni
Somnolența excesivă poate semnala și alte probleme de sănătate.
- Procese inflamatorii, infecții, afecțiuni cerebrovasculare și tumori cerebrale (în special cele localizate în hipotalamus sau mezencefal).
- Anemie și alte afecțiuni asociate cu deficitul de fier.
- Afecțiuni neurodegenerative – până la 50% din bolnavii de Parkinson și aproximativ 25% din cei diagnosticați cu atrofie multisistemică se confruntă cu hipersomnie. Alte tulburări în care este prezent acest simptom sunt degenerescența spinocerebelară, boala Huntington, demența cu corpi Lewy, boala Alzheimer sau scleroza laterală amiotrofică.
- Afecțiuni autoimune precum miastenia gravis sau scleroza multiplă.
- Tulburări genetice precum distrofia miotonică (o formă de distrofie musculară cu debut la adulți), boala Niemann-Pick de tip C, boala Norrie sau sindromul Prader-Willi.
- Tulburări endocrine și metabolice. În hipotiroidism, de exemplu, pentru că glanda tiroidă produce o cantitate insuficientă de hormoni tiroidieni, întregul metabolism încetinește, iar acest lucru se traduce prin oboseală pronunțată, somnolență, lentoare în gândire, senzație permanentă de frig și creștere în greutate. Alte afecțiuni din acest spectru asociate cu hipersomnia sunt encefalopatia hepatică, insuficiența renală cronică și insuficiența suprarenală și pancreatică.
Somnul excesiv poate fi și o complicație a unui traumatism cranian sau efectul secundar al durerii cronice (disconfortul articular pronunțat din bolile osteoarticulare și neuropatiile trezesc pacientul noaptea, fragmentându-i somnul, și duc la oboseală diurnă persistentă).
Medicamente, alcool și lipsa cronică de somn
Uneori, explicația pentru starea de hipersomnie se află în dulăpiorul cu medicamente sau în stilul de viață, putând fi un efect secundar al:
- tratamentului urmat – sedativele, anxioliticele, anumite antidepresive, antihistaminicele, relaxantele musculare și unele hipotensive pot provoca somnolență;
- consumului de alcool. Deși poate grăbi adormirea datorită efectului său sedativ, alcoolul perturbă sever arhitectura somnului în a doua parte a nopții, reducând faza REM. Rezultatul este un somn de slabă calitate și o stare de oboseală a doua zi;
- privării cronice de somn. Pierderea a 1-2 ore de somn în fiecare noapte, timp de câteva săptămâni sau luni, creează un deficit pe care organismul va încerca să-l regleze prin episoade prelungite de somn în weekend sau prin stări de somnolență incontrolabilă în timpul zilei.
Când să mergi la medic
Este momentul să programezi o consultație de somnologie când senzația de somnolență persistă, se manifestă zilnic, determină adormiri involuntare în situații în care este esențial să rămâi vigilent și îți afectează performanța la locul de muncă sau la școală, viața de familie și relațiile cu cei din jur. Dacă dormi suficient noaptea (7-9 ore) și nu poți identifica o cauză concretă pentru justificarea stării de moleșeală și a lipsei de energie, este evident că ai nevoie de expertiza unui specialist pentru a afla ce stă în spatele problemei cu care te confrunți.
Există și câteva semnale de alarmă că ar trebui să urgentezi vizita la medic: te trezești epuizat dimineața, partenerul ți-a semnalat că te oprești din respirat în somn, ți s-a întâmplat să ațipești la volan sau somnolența a apărut brusc după un episod infecțios sau o lovitură la cap.
Evaluarea somnului la Neuroaxis
La Neuroaxis, evaluarea somnolenței excesive pornește de la o consultație de somnologie și continuă, atunci când situația o impune, cu teste de somn (efectuate în laboratorul propriu (polisomnografie) sau la domiciliul pacientului (poligrafie respiratorie), cu investigații imagistice, dacă este suspectată o afecțiune neurologică, și cu analize pentru identificarea altor posibile cauze ale hipersomniei. Clinica noastră dispune de aparatură performantă pentru efectuarea testărilor care pot fi recomandate într-o astfel de situație, iar pentru analizele de sânge recoltăm probe pe care le prelucram intern sau în laboratoare din rețeaua Regina Maria. Pacientul trebuie să știe că nu este necesar să se deplaseze într-o altă clinică; centralizăm aici totul, pentru o gestionare eficientă a cazului său.
Întregul proces este coordonat de un medic neurolog cu competențe în medicina somnului. Acesta parcurge toate etapele necesare pentru un diagnostic de certitudine, elaborând ulterior, împreună cu pacientul, un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor și stilului său de viață.
De la simptome la un diagnostic clar și tratamentul adecvat. Programează-te la Neuroaxis
Când te lupți zilnic cu somnul, viața devine tot mai complicată: jobul îți poate fi în pericol pe fondul scăderii randamentului, atenției și concentrării și sănătatea se poate deteriora din cauza oboselii resimțite, a bolii de fond nedepistate care a determinat hipersomnia sau a accidentelor la care aceasta predispune. Ai nevoie să afli ce se întâmplă în organismul tău, ca să știi cum să intervii pentru a-l reechilibra, iar sprijinul necesar este la o programare distanță. În prima clinică de neurologie și neuroimagistică din România ai acces la neurologi supraspecializați în somnologie care te pot ajuta să identifici cauza din spatele acestei stări și să iei măsurile potrivite.
Te așteptăm la Neuroaxis pentru a determina clar, prin consultație și investigații, boala care te face să dormi mult. Diagnosticul de certitudine și tratamentul personalizat stabilit pe baza acestuia îți pot reda controlul asupra propriei vieți. Programează-te completând formularul online disponibil pe site-ul nostru sau contactându-ne telefonic pentru a-ți rezerva un interval orar convenabil pentru evaluare.