Invata cum sa recunosti semnele de AVC

Anual, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral, conform unui comunicat al Ministerului Sănătății. Iar statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că 30% din pacienții cu acest diagnostic își pierd viața, în vreme ce alți 30% rămân cu dizabilități. În acest context, este vital să cunoaștem semnele care prevestesc un AVC, pentru a crește șansele de supraviețuire și recuperare ale celor dragi. 

Îți explicăm, în cele ce urmează, care sunt principalele semnale de alarmă și de ce este important să acționezi imediat ce le recunoști, prin apel la numărul unic de urgență 112. 

Ce este și ce poate cauza un accident vascular cerebral 

Accidentul vascular cerebral constă în întreruperea sau diminuarea semnificativă a fluxului sangvin către o regiune din creier, în urma înfundării unui vas de sânge (AVC ischemic, cel mai frecvent) sau ruperii acestuia (AVC hemoragic). Lipsite de oxigen și de substanțe nutritive, celulele cerebrale se deteriorează și, în câteva minute, încep să moară. Din acest motiv este extrem de importantă intervenția rapidă, de la primele semne – restaurarea circulației poate stopa această deteriorare, limitând leziunile care produc dizabilități sau decesul pacientului. 

AVC-ul se poate produce din cauza plăcilor de aterom care îngustează arterele (ateroscleroză), din cauza fragmentelor desprinse din aceste plăci sau a cheagurilor de sânge care pot bloca vasele de sânge, în urma unui anevrism rupt sau a unei traume soldate cu compromiterea integrității unui perete vascular. 

O serie de factori de risc conlucrează la apariția AVC-ului: 

• vârsta 55+ (deși se înregistrează o creștere a incidenței și la tineri, în ultimul timp); 

• sexul masculin (bărbații sunt mai predispuși la accidente vasculare decât femeile); 

• istoricul familial de AVC; 

• dislipidemia, care, netratată, duce la apariția aterosclerozei; 

• hipertensiunea arterială; 

• afecțiunile cardiace, diabetul; 

• surplusul ponderal și sedentarismul; 

• stresul prelungit; 

• apneea în somn; 

• contraceptivele orale; 

• consumul de tutun, alcool, droguri. 

Un raport al autorităților americane din domeniul sănătății arată că 4 din 5 – adică 80% din accidente – sunt prevenibile, pentru că au la bază factori de risc modificabili sau afecțiuni care, prin gestionare corectă, pot fi împiedicate să ducă la această complicație. 

În acest context, consultația de neurologie este de o importanță majoră. Prin screening, care constă în evaluarea factorilor de risc, examen clinic, analize de laborator și ecografie Doppler cervico-cerebrală, medicul poate afla dacă prezinți risc de AVC și îți poate stabili un plan de prevenție adecvat – medicație, modificări în stilul de viață, monitorizare periodică. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, beneficiezi de expertiza unei echipe de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe, care oferă consultații de neurologie fără limită de timp, alocând fiecărui pacient atât cât este necesar pentru efectuarea unei anamneze amănunțite și unei examinări complete. Îți recomandăm să te adresezi experților noștri cât mai curând, dacă ai identificat la tine oricare din factorii de risc din lista de mai sus. 

Semne care prevestesc un AVC. Principalele semnale de alarmă 

Semnele prevestitoare ale unui AVC sunt relativ ușor de recunoscut cu ajutorul metodei FAST, un acronim implementat în anii 1990 de neurologii din Marea Britanie și utilizat acum la nivel mondial ca un instrument de diagnosticare rapidă. 

• F – Face Dropping (căderea feței): Acest semn este o manifestare a hemiparezei (paralizie parțială unilaterală) și se observă printr-o asimetrie vizibilă la nivelul feței. Poți observa o pleoapă care nu se mai ridică, un pomete căzut sau colțul gurii lăsat pe o singură parte a feței. 

• A – Arm Weakness (slăbiciune la nivelul unei mâini): Hemipareza poate duce la o slăbire unilaterală a musculaturii. Persoana afectată ar putea avea un control foarte slab asupra unei mâini și, cel mai probabil, nu o va putea ridica deasupra capului. Este important să verifici și piciorul de pe aceeași parte. În cazuri mai severe, se poate instala hemiplegia (paralizie totală unilaterală), ducând la pierderea stabilității și cădere. 

• S – Speech Difficulty (dificultăți de vorbire): Lipsa de claritate sau coerență în vorbire este un alt semnal de alarmă. Persoana ar putea avea o exprimare neinteligibilă, fraze fără sens, nu înțelege ce i se spune sau nu poate reproduce o propoziție simplă, chiar dacă înainte de episod nu avea probleme de comunicare. 

• T – Time (timp): Acest element subliniază urgența medicală. Dacă recunoști aceste semne ale unui posibil AVC, este crucial să suni imediat la 112 pentru a cere ajutor. Fereastra de timp în care se poate interveni pentru a salva viața pacientului și a limita leziunile cerebrale este redusă. 

Alte semne și simptome care pot anunța un accident vascular cerebral 

Semnalele de alarmă incluse în metoda FAST sunt principalele semne de AVC, dar nu singurele. Acesta își poate anunța prezența și prin:  

• o durere de cap foarte puternică, instalată subit și fără cauză aparentă; 

• parestezii (amorțeli, furnicături) manifestată unilateral; 

• probleme bruște de vedere la unul sau la ambii ochi (vedere încețoșată, dipoplie, orbire); 

• amețeli și probleme cu echilibrul și coordonarea; 

• stare confuzională; 

• o stare generală de rău; 

• pierderea conștienței. 

Este foarte puțin probabil ca o persoană care suferă un AVC să recunoască aceste semne, pentru că funcțiile sale cognitive sunt alterate, însă cei din jur le pot identifica și pot acționa rapid. De aceea, este important ca fiecare dintre noi să se informeze – poate veni o zi în care intervenția noastră promptă să ajute o persoană apropiată. 

Acționează din timp. Mergi la neurolog dacă recunoști aceste simptome 

Simptomele specifice AVC fac necesare: 

• asigurarea unui spațiu lipsit de pericole pentru bolnav – hemipareza și hemiplegia pot determina căderi și accidentări; 

• apelarea imediată a serviciului unic de urgență. 

Este important să menționezi operatorului de la 112 suspiciunea de accident vascular cerebral, pentru a prioritiza cazul și a trimite în cel mai scurt timp posibil un echipaj medical la adresă. 

La fel de important este să nu renunți la a cere ajutor medical dacă manifestările sunt ușoare sau dispar după câteva minute. În acest caz, poate fi vorba despre un atac ischemic tranzitoriu, numit și AVC minor, care, deși este posibil să nu lase urme și sechele, este, de regulă, precursorul unui accident vascular cerebral major. Adresează-te în cel mai scurt timp posibil unui neurolog, dacă ai experimentat astfel de simptome sau le-ai observat la o persoană apropiată. Sunt necesare o evaluare neurologică completă și testări imagistice pentru fixarea diagnosticului și stabilirea unui plan de tratament care să prevină un AVC ischemic. 

Perioada critică după un AVC 

Primele ore după declanșarea unui accident vascular cerebral sunt cruciale pentru salvarea vieții pacientului, limitarea leziunilor cerebrale și reducerea riscului de dizabilități. În cazul unui AVC ischemic, de exemplu, terapia trombolitică (pentru dizolvarea cheagurilor de sânge) este eficientă dacă e administrată în primele 4 ore și jumătate, iar trombectomia (îndepărtarea trombilor ce nu pot fi dizolvați cu ajutorul unui stent retriever) poate fi efectuată în primele 6 ore. 

O altă perioadă critică este cea referitoare la recuperare, în cazul pacienților care rămân cu dizabilități. Programul de reabilitare trebuie început în primele 3 luni post-AVC și derulat în regim intensiv, pentru a da cele mai bune rezultate, arată un studiu efectuat de o echipă de cercetători din Washington, SUA. 

Ce nu ai voie să faci după un AVC 

Cel mai important, după un accident vascular cerebral, este să-ți recuperezi funcțiile pierdute, dacă ai rămas cu sechele, și să previi recidiva. Iată ce îți recomandăm să nu faci după un AVC, pentru a nu-ți compromite șansele de reabilitare: 

• nu sări peste controalele periodice stabilite de medicul neurolog pentru monitorizare; 

• nu întrerupe tratamentul prescris; 

• nu refuza kinetoterapia, psihoterapia și orice altă terapie te poate ajuta să-ți recâștigi independența. Este foarte important să urmezi un program de reabilitare complet; 

• nu renunța, doar pentru că pare greu. Uneori, poate dura luni sau chiar ani până să observi îmbunătățiri și este nevoie de continuitate și perseverență pentru a obține rezultate; 

• nu ignora semnele unui nou AVC – din păcate, este posibil, statisticile arată că 25% dintre pacienți au o recidivă în 5 ani. 

Programează-te pentru o consultație de neurologie. AVC-ul poate fi prevenit 

Ideal este să nu aștepți apariția semnelor care prevestesc un AVC, ci să previi astfel de probleme de sănătate severe prin câteva măsuri simple: consultație neurologică, gestionarea afecțiunilor cronice care favorizează AVC-ul, eliminarea factorilor de risc modificabili și adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, exercițiu fizic regulat și odihnă de calitate. 

Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru evaluarea riscului și stabilirea unui plan profilactic personalizat.  Programează-te pentru un examen neurologic complet la unul dintre experții noștri.