15 boli asemănătoare sclerozei multiple

Scleroza multiplă este dificil de diagnosticat din cauza multitudinii de manifestări, dar și pentru că împarte simptome cu o serie de alte boli neurologice. Este unul din cazurile în care diagnosticul diferențial este crucial și în care accesul la un medic neurolog cu experiență și la investigații țintite pot grăbi inițierea unei terapii eficiente.

Vom vorbi, în cele ce urmează, despre 15 boli asemănătoare cu scleroza multiplă și cum pot ajuta specialiștii Neuroaxis în diagnosticarea certă, atunci când simptomele creează confuzie.

Simptomele sclerozei multiple

Scleroza multiplă (SM), afecțiune inflamatorie cronică a sistemului nervos central, se poate manifesta printr-o gamă variată de simptome, de la tulburări de vedere la disfuncții motorii. Aceste probleme neurologice apar ca urmare a deteriorării mielinei, învelișul ce protejează axonii celulelor nervoase din corp și facilitează transmiterea impulsurilor nervoase între neuroni. Leziunile demielinizante duc la încetinirea sau chiar întreruperea acestor impulsuri nervoase.

În funcție de stadiul bolii, scleroza multiplă se poate manifesta prin:

oboseală;
tulburări de vedere (vedere dublă, dureri oculare, pierderea temporară a vederii la un ochi, daltonism, nistagmus);
parestezii (furnicături, amorțeli), localizat, în special la nivelul brațelor sau picioarelor;
pareză facială periferică;
problemele musculare (slăbiciune, rigiditate sau spasme dureroase);
tulburările de echilibru și coordonare;
amețeală, vertij;
incontinență;
disfuncții sexuale;
probleme cognitive (tulburări de memorie, de concentrare sau de atenție);
tulburări de vorbire;
pierderea auzului (rar).

Cel mai frecvent, aceste simptome se manifestă sub formă de pusee, iar un episod durează peste 24 de ore.

Totodată, o mare parte din pacienții cu SM dezvoltă depresie, pe fondul progresiei bolii. De aceea, la Neuroaxis asigurăm și suport psihologic pentru pacienți și aparținători, prin ședințe de psihoterapie susținute de medici sau terapeuți specializați din echipa multidisciplinară a clinicii. Același suport este asigurat pacienților neurologici care suferă de boli asemănătoare cu scleroza multiplă.

Boli asemănătoare sclerozei multiple

Boli infecțioase sau inflamatorii ale sistemului nervos central, boli genetice, deficiențe de vitamine și defecte structurale ale creierului sau coloanei vertebrale pot ridica suspiciuni de scleroză multiplă, din cauza manifestărilor asemănătoare. De aceea, medicii neurologi caută particularități în simptomatologie, în timpul anamnezei, și apelează la investigații imagistice și non-imagistice pentru a confirma sau infirma afecțiunea suspicionată.

Adesea, diagnosticarea unei boli asemănătoare cu scleroza multiplă este anevoioasă. Expertiza echipei supraspecializate a clinicii Neuroaxis poate însă scurta și eficientiza acest proces. Cei peste 50 de medici specializați în neurologie și domenii conexe, ajutați de aparatura de ultimă oră cu care este dotată clinica, asigură un flux simplificat pentru pacienți și o diagnosticare rapidă și certă în boala neurologică.

Iată care sunt bolile asemănătoare cu scleroza multiplă. Dacă prezinți simptome descrise mai jos sau le recunoști la o persoană apropiată, programează o consultație de neurologie la unul dintre specialiștii Neuroaxis.

Neuromielita optică

Boală autoimună a sistemului nervos central, care afectează nervii optici și măduva spinării, neuromielita optică sau boala Devic este ușor confundată cu scleroza multiplă din cauza simptomatologiei asemănătoare și a faptului că afectează, ca și SM, adultul tânăr și cu precădere femeile. În neuromielita optică, sistemul imunitar atacă sistemului nervos central, provocând leziuni demielinizante, care se manifestă prin:

tulburări de vedere (pierderea vederii, discromatopsie), însoțite de dureri la nivelul ochilor;
slăbiciune, paralizie, sensibilitate crescută, spasme musculare și dureri ascuțite la nivelul membrelor superioare și inferioare;
vărsături puternice și crize de sughiț;
incontinență;
tulburări sexuale.

Simptomele specifice neuromielitei, care pot indica medicului că este vorba despre una dintre bolile asemănătoare cu scleroza multiplă, și nu de SM, sunt inflamația prezentă la nivelul nervului optic (nevrita optică) și al măduvei spinării (mielita transversă). Totodată, în neuromielita optică, tulburările de vedere afectează ambii ochi, în vreme ce în scleroza multiplă se manifestă, de regulă, la unul singur.

Mielita transversă

Mielita transversă, inflamație a unei porțiuni a măduvei spinării, poate fi prezentă în scleroza multiplă sau alte boli autoimune care afectează sistemul nervos central, dar și ca afecțiune de sine stătătoare, declanșată de o infecție virală, bacteriană sau fungică. În funcție de zona unde apare inflamația, se manifestă prin tulburări senzoriale (amorțeli, furnicături, senzația de arsură), durere sau slăbiciune musculară, incontinență, tulburări de tranzit intestinal.

Mielopatia asociată infecției HTLV-I

Cauzată de un virus ARN, HTLV, acest tip de mielopatie, numită și parapareză spastică tropicală, este o boală inflamatorie cronică a sistemului nervos central, caracterizată prin slăbiciune progresivă, hiper–reflexie și spasticitate la nivelul membrelor inferioare și disfuncții ale colonului și vezicii urinare – simptome care o fac asemănătoare cu scleroza multiplă.

Vasculita

Afecțiune caracterizată de inflamația vaselor de sânge, vasculita are în comun cu scleroza multiplă simptome neurologice ca oboseala, slăbiciunea musculară, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, scăderea bruscă a acuității vizuale, confuzie și tulburări de memorie. Alte manifestări ale vasculitei sunt durerile de cap puternice, scăderea rapidă în greutate, erupțiile cutanate, febra și o stare generală proastă. Tabloul simptomatologic complet ajută la diferențiere, dar pentru un diagnostic de certitudine sunt necesare, ca în cazul oricărei boli neurologice, investigații complexe.

Boala asociată anticorpilor glicoproteinei oligodendrocitare a mielinei (MOG)

În boala asociată anticorpilor glicoproteinei oligodendrocitare a mielinei (MOG), afecțiune inflamatorie rară ce afectează sistemul nervos central, sistemul imunitar atacă substanța grasă care protejează fibrele nervoase din nervii optici, creier și măduva spinării.

Se poate manifesta variat (iar multe din simptomele sale se regăsesc și în scleroza multiplă), prin: pierderea vederii, slăbiciune musculară, rigiditate sau paralizie, confuzie, convulsii și dureri de cap.

Leucodistrofiile

Leucodistrofiile sunt un grup de peste 50 de afecțiuni neurologice ereditare în care este afectată progresiv mielina, învelișul protector al celulelor nervoase din creier și din coloana vertebrală. Leucodistrofiile, din care fac parte adrenoleucodistrofia (ALD) și adrenomieloneuropatia (AMN), se manifestă cu predilecție în copilărie, afectând 1 din 7.000 de copii, și foarte rar la vârstă adultă.

Simptomele fac aceste boli asemănătoare cu scleroza multiplă și, prin urmare, dificil de diagnosticat:

tulburări de mișcare, echilibru și coordonare;
tulburări de vedere;
tulburări cognitive;
tulburări de vorbire;
tulburări de auz.

Leucoencefalopatia multifocală progresivă

Boală de natură virală, care duce la deteriorarea progresivă a substanței albe a creierului, leucoencefalopatia multifocală progresivă are ca simptome comune slăbiciunea musculară, tulburările de coordonare, de vedere și de vorbire. Este o afecțiune rară, dar cu mortalitate ridicată: între 30-50% dintre pacienți decedează la câteva luni după diagnosticare. Iar dintre supraviețuitori, cei mai mulți rămân cu dizabilități.

CADASIL

Arteriopatia cerebrală dominantă autosomală cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie sau, pe scurt, CADASIL, este o afecțiune genetică rară, care determină îngroșarea pereților vaselor de sânge din creier, blocând fluxul sanguin.

Printre cele mai întâlnite simptome ale acestei boli sunt migrenele și accidente vasculare cerebrale ischemice recurente, dar și o serie de manifestări comune cu SM: declin cognitiv, stări confuzionale, pierderi de memorie, slăbiciune musculară, tulburări de mobilitate.

Lupus eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic sau LES este o boală autoimună în care pot apărea leziuni demielinizante. Este foarte important de determinat dacă leziunile sunt o manifestare a lupusului sau o suprapunere a LES peste scleroză multiplă, deoarere managementul terapeutic diferă.

Oboseala, tulburările de memorie, durerile și rigiditatea musculară sunt simptome comune în LES și scleroza multiplă. Există însă și o serie de semne specifice LES, care, dacă se manifestă, pot ajuta medicul neurolog să stabilească diagnosticul: febră, erupții cutanate – la nivelul feței se manifestă specific sub forma unui fluture, pe nas și obraji -, fotosensibilitate, ulcere bucale, dureri în piept, anemie, nefrită lupică (scăderea funcției renale, creștere în greutate, tensiune arterială ridicată), inflamații oculare.

Sindromul Sjogren

Boală autoimună ce afectează glandele salivare și lacrimale, sindromul Sjogren are ca prime simptome o uscăciune pronunțată la nivelul ochilor și al cavității bucale, apoi poate prezenta manifestări sistemice care o fac asemănătoare sclerozei multiple: oboseală pronunțată, neuropatie periferică (dureri musculare, slăbiciune musculară, amorțeli la nivelul membrelor), tulburări de concentrare.

Degenerescența subacută combinată

Este o complicație neurologică a deficienței de vitamina B12, substanță necesară pentru formarea mielinei. Leziunile demielinizante generate de carența de B12 determină tulburări senzoriale, parestezii, slăbiciune musculară, tulburări de mers, de vedere și de somn, iar în formele severe poate duce la tulburări cognitive, spasticitate și paraplegie.

Alte simptome decât cele neurologice care apar în degenerescența subacută combinată sunt anemia, glosita (inflamarea limbii) și, în cazurile grave, insuficiența cardiacă congestivă.

Tulburări mitocondriale

Acestea apar când mitocondriile, furnizorii de energie la nivel celular, nu mai funcționează corect, și pot afecta una sau mai multe regiuni ale organismului, inclusiv creierul. Simptomele tulburărilor mitocondriale variază în funcție de zona afectată, dar problemele musculare și neurologice (prezente și în scleroza multiplă) sunt caracteristici comune ale tuturor tulburărilor mitocondriale.

De exemplu, miopatia mitocondrială se manifestă prin oboseală și slăbiciune musculară inclusiv la nivelul gâtului și al feței – pot apărea ptoza parpebrală sau oftalmoplegia (slăbiciunea sau chiar paralizia mușchilor oculari), dificultățile de deglutiție, problemele de vorbire. În encefalomiopatia mitocondrială, acestor simptome li se pot adăuga pierderea vederii, pierderea auzului, migrene, convulsii, tulburări de echilibru și coordonare.

Boala Lyme

Boală infecțioasă transmisă de căpușe, boala Lyme prezintă trei stadii simptomatice și în toate trei sunt prezente manifestări ce o fac asemănătoare cu scleroza multiplă. Printre primele semne se numără durerile de cap, oboseala pronunțată, durerile musculare, iar în stadiul doi se adaugă, printre altele, slăbiciunea musculară la nivelul feței, dureri, slăbiciune și amorțeli la nivelul membrelor, dureri oculare și pierderea vederii. În cel de-al treilea stadiu se adaugă noi simptome, cea mai frecventă fiind artrita.

Spondiloza cervicală

Spondiloza cervicală, numită și artrita gâtului, apare ca urmare a modificării degenerative a discurilor intervertebrale și articulațiilor coloanei vertebrale. Urmarea acestui proces, apar osteofitele și se declanșează mecanisme degenerative secundare ale structurilor înconjurătoare. Spondiloza cervicală împarte majoritatea simptomelor cu scleroza multiplă: slăbiciune în brațe/mâini sau picioare, amorțeală, furnicături, tulburări de echilibru și coordonare, dureri de cap și gât.

Malformația Chiari

Defect structural al craniului, care forțează țesutul cerebral în canalul spinal, malformația Chiari se manifestă în principal prin dureri puternice de cap, declanșate de tuse sau strănut, dar și prin simptome neurologice ce o fac boală asemănătoare cu scleroza multiplă: amețeli, tulburări de echilibru, amorțeli, furnicături și tulburări de coordonare la nivelul membrelor superioare. Mai rar, apare și o stare generală de slăbiciune.

De ce e important consultul neurologic pentru un diagnostic corect

Medicul neurolog este singurul care poate diferenția bolile cu aceleași manifestări neurologice, iar consultul de specialitate, urmat de investigațiile recomandate, sunt esențiale pentru un diagnostic de certitudine și stabilirea unui plan terapeutic individualizat.

La Neuroaxis, găsești medici specializați în neurologie care au experiență vastă în diagnosticarea și tratarea SM și a bolilor asemănătoare cu scleroza multiplă și ai posibilitatea efectuării tuturor investigațiilor recomandate de aceștia cu aparatură performantă, ce asigură rezultate precise. Programează-te acum la o consultație la prima clinică integrată de neurologie din București.