EpiSuport
EpiSuport
EpiSuport
EpiSuport
EpiSuport
EpiSuport
EPISUPORT
Concept

EpiSuport – Diagnostic, Tratament si Monitorizare in Epilepsie

EpiSuport este primul serviciu integrat de diagnosticare – tratare – monitorizare dedicat pacientilor cu epilepsiei si apartinatorilor acestora.

Prin EpiSuport eficientizam traseul medical al pacientilor si sa le asiguram suport continuu in toate etapele: diagnosticare, tratament, monitorizare, consiliere juridica si financiara.

Pachetele de servicii sunt personalizate pentru fiecare caz in parte in functie de particularitatile sale, iar pacientul este indrumat pe traseul clinic optim. De la investigatii imagistice, monitorizare video EEG, la testari psihologice si chirurgia epilepsiei.

  • Medici supraspecializati in epilepsie si investigatii precise prin aparatura de top
  • Solutii terapeutice personalizate in functie de fiecare caz
  • Call-center dedicat pacientilor si apartinatorilor
  • Monitorizare activa a pacientilor
EPISUPORT
Beneficii
Prin EpiSuport te bucuri de beneficiile unui serviciu integrat adaptat dupa nevoile tale.
Solutii personalizate
Aparatura de top
Medici dedicati supraspecializati
Expertiza internationala
Consiliere juridica
Consiliere financiara
Monitorizare continua
Coordonarea traseului medical
EPISUPORT
Servicii
one CONSULTATII
  • Consultatii si controale epileptologie
  • Evaluari neuropsihologice
  • Testari psihologice
  • Planificare traseu diagnostic
one INVESTIGATII
  • Video EEG de zi - 3 ore
  • Video EEG de zi - 8 ore
  • Video EEG nocturn - 12 ore
  • Video EEG de 24 si 48 de ore
one SERVICII SUPLIMENTARE
  • Testari genetice
  • Investigatii imagistice (RMN, PET-CT)
  • Chirurgia epilepsiei
  • Monitorizare lunara
  • Analize de laborator
  • Consiliere juridica si financiara
EPISUPORT
Ce este epilepsia?

Informatii despre epilepsie

Din pacate exista multe mituri despre epilepsie care au cauzat o interpretare gresita a acestei afectiuni. Impactul negativ al acestori false convingeri conduc la izolare sociala, anxietate, depresie pentru persoanele afectate si la un comportament gresit al persoanelor care asista la o criza epileptica.

Mai jos sunt cateva lucruri despre epilepsie pe care toata lumea ar trebui sa le cunoasca:

  • Epilepsia nu este contagioasa

  • Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot trai o viata normala

  • Persoanele cu epilepsie pot sa aiba copii

  • Persoanele cu epilepsie nu sunt violente, nu au retard si nu sunt nebune

  • Persoanele care au o criza nu isi inghit limba

  • O criza scurta nu va afecta creierul

  • Decesul in urma crizelor epileptice este rar

Ce este epilepsia?

Creierul este alcatuit din celule asemanatoare unor mici caramizi. Aceste celule cu incarcaturi electrice si se numesc neuroni. Intr-un creier neafectat, incarcaturile electrice trec dintr-o celula in alta si dupa aceea in tot corpul. Aceste celule se descarca intr-un mod ordonat si controlat.

In creierul unei persoane cu epilepsie, celule superactive transmit semnale electrice puternice si rapide care afecteaza functionarea normala a creierului. In timpul unei crize, celulele creierului descarca de pana la patru ori mai mult curent electric, afectand temporar comportamentul, functiile motorii, functiile cognitive si senzoriale ale persoanei afectate.

Ce este o criza de epilepsie?

O criza apare atunci cand exista o activitate anormala sau superactivitate a celulelor creierului. Crizele pot sa includa pierderea constientei sau spasme musculare (tremurat, plescait etc.). Unele persoane care sufera de epilepsie pot avea senzatii ciudate precum sa simta un miros neplacut sau sa simta un gust ciudat, chiar si schimbari de vedere, exact inainte de a avea o criza. Aceasta “avertizare” a crizei este numita aura.

Exista 3 faze ale unei crize:

  • Pre-ictala: perioada de dinainte de criza cand persoana afectata se poate simti sau comporta diferit.

  • Ictala: criza efectiva, care poate sa aiba manifestari diverse.

  • Post-ictala: perioada de dupa criza, cand persoana afectata se poate simti confuza, sa nu isi stie numele sau sa nu stie unde se afla.

Unde se produc crizele de epilepsie in creier?

Crizele pot sa apara oriunde in creier. In functie de locul in care apar, persoana afectata poate avea diverse simptome.

Daca criza se produce in zona creierului responsabila cu miscarea unei maini, simptomele pot sa apara sub forma unor miscari involuntare ale mainii. Daca criza se produce in zona responsabila de senzatii, persoana poate experimenta o senzatie de intepatura sau furnicaturi.

Locul in care se genereaza ciza este denumit focar. O persoana poate sa aiba unul sau mai multe focare epileptice.

Care sunt simptomele unei crize de epilepsie?

Aproape toate crizele sunt de scurta durata, variind de la cateva secunde la cateva minute. Dupa ce o criza se termina, persoanele afectate pot sa simta urmatoarele simptome:

  • Dureri de cap

  • Amorteala sau furnicaturi intr-o anumita zona a corpului

  • Stare de confuzie

  • Durere musculara

  • Senzatii ciudate (gust, miros etc.)

  • Oboseala puternica

  • Incontinenta urinara

Ce cauzeaza epilepsia?

In aproximativ 7 din 10 cazuri sursa epilepsiei este necunoscuta, adica idiopatica. Majoritatea persoanelor cu crize idiopatice au intre 5 si 20 de ani si nu prezinta nici o anomalie sau leziune a creierului.

Urmatorii factori pot reprezenta factori de risc in aparitia epilepsiei:

  • Dezvoltare anormala a creierului

  • Lovituri la nivelul capului care cauzeaza si pierderea constientei

  • Infectii ale creierului

  • Febra ridicata la copii sub 5 ani

  • Factorii genetici

  • Accidentele vasculare cerebrale

  • Leziuni ale creierului sau tumori

  • Diverse toxine sau otravuri

Pot persoanele afectate sa stie cand va avea loc o criza de epilepsie?

Unele persoane pot sti dinainte ca o criza se apropie. Acestia au o senzatie, un sentiment, o emotie, un gust sau un miros anume chiar inainte sa se produca criza. Aceasta se numeste aura. Aproximativ 20% dintre persoanele care sufera de crize epileptice experimenteaza aura.

Ce declanseaza o criza de epilepsie?

Intelegerea crizelor este un proces foarte complicat. Cateodata crizele pot fi asociate cu un factor declansator. Cei mai intalniti factori declansatori ai unei crize epileptice sunt:

  • Nerespectarea medicatiei

  • Caldura extrema

  • Diverse afectiuni – raceala, febra puternica, infectii etc.

  • Lipsa somnului

  • Excesul de aclool

  • Diverse medicamente sau suplimente

  • Drogurile

  • Stresul emotional sau fizic

  • Alimentatia defectuasa

  • Excesul de cofeina

  • Afectiuni ale creierului (retard, autism, neurofibromatoza, scleroza tuberoasa, paralizie cerebrala)

  • Fluctuatiile hormonale la femei

Desi unele persoane cred ca pot sa identifice factori care le declanseaza crizele, acestea sunt in general nepredictibile. Este recomandat ca persoanele afectate sa respecte planul de medicatie si sa evite pe cat posibil factorii declansatori de mai sus.

Cate tipuri de crize de epilepsie exista?

Crize partiale (non-convulsive)

Aceste crize afecteaza doar o zona sau doar o parte a creierului.

Crizele partiale simple

  • Persoana afectata nu isi pierde constienta

  • Pot aparea miscari involuntare ale membrelor si diverse senzatii sau emotii anormale

  • Persoana afectata nu este convulsiva

Crize partiale complexe

  • Persoana afectata isi poate pierde constienta

  • Poate aparea o stare de afazie

  • Poate progresa de la plescait pana la mormait si miscari simple, neorganizate si repetitive

Foarte important de stiut este ca o criza partiala poate duce la o criza generalizata.

Crize generalizate

Aceste crize afecteaza amblele emisfere ale creierului si duc la pierderea starii de constienta.

Crize generalizate tonico-clonice (crize Grand Mal)

  • dureaza in general de la 1 la 3 minute

  • debuteaza cu rigidizarea membrelor, continuand cu strambarea fetei si a membrelor

  • poate aparea incontinenta urinara

Crize mioclonice

  • dureaza de obicei 1-2 secunde

  • prezinta miscari rapide, involuntare ale corpului

  • pot fi individuale sau multiple

Crize atonice

  • de obicei dureaza mai putin de 15 secunde

  • se caracterizeaza prin pierderea subita a tonusului muscular cauzand, in general, caderea persoanei afectate

  • crizele sunt individuale, aparand foarte rar crize atonice multiple

Crize de absenta (crize Petit Mal)

  • de obicei dureaza mai putin de 10 secunde, dar se pot prelungi pana la 20 de secunde

  • sunt cel mai greu de identificat

  • persoana afectata se uita in gol si nu raspunde la stimului

Crize non-epileptice (crize psihogene sau pseudocrize)

Aceste crize nu sunt cauzate de o descarcare electrica in creier, asa ca persoana afectata nu are epilepsie.

Motivele pentru care o persoana poate sa faca o criza non-epileptica sunt numeroase:

  • febra ridicata la copii mici

  • probleme cardiace

  • supradoze de medicamente sau de droguri

  • boli infectioase

  • glicemia scazuta

  • intoxicare cu plumb

  • lovituri la cap

  • accidente vasculare cerebrale

  • factori psihologici

Cand devine criza de epilepsie o urgenta?

O criza este considerata o urgenta cand dureaza prea mult sau cand mai multe crize se succed rapid, fara ca persoana afectata sa aiba timp sa isi revina intre crize.

Nu este o urgenta atunci cand:

  • criza dureaza mai putin de 5 minute si se cunoaste despre persoana afectata ca are crize

  • persoana afectata isi revine rapid dupa incident

  • persoana afectata nu prezinta nici un fel de traumatism fizic sau stres emotional sau nu este insarcinata

Este o urgenta atunci cand:

  • criza dureaza mai mult de 5 minute

  • persoana afectata nu este cunoscuta a avea crize

  • persoana afectata este lovita, gravida sau diabetica

  • criza se produce in apa

  • apare o a doua criza la scurt timp dupa prima

  • persoana nu isi recapata constienta

Cand poate pune o criza de epipelpsie viata in pericol?

Se considera ca viata este pusa in pericol atunci cand creierul intra intr-o stare continua de crize, cunoscuta sub denumirea de status epileptic. Aceasta stare necesita tratament de urgenta de la personal specializat.

Statusul epileptic se poate instala atunci cand:

  • o criza tonico-clonica dureaza mai mult de 5 minute sau daca o criza se prelungeste cu mai mult de 5 minute dupa administrarea medicatiei

  • persoana afectata are 3 sau mai multe crize recurente intr-un interavl de 15 minute

  • in orice situatie cand persoana afectata nu isi recapata constienta dupa o criza

Tratament epilepsie

Tratament medicamentos

Medicamentele folosite in prevenirea crizelor epileptice sunt denumite anti-epileptice. Exista peste 30 de astfel de medicamente, insa nu toate trateaza acelasi tip de crize.

Pentru a obtine controlul crizelor prin medicatie este nevoie de o combinatie de medicamente, de ajustarea dozajului acestora si de stabilirea unui plan de administrare, personalizat pentru fiecare persoana in parte.

Daca o persoana nu mai are crize pentru o perioada de cativa ani, medicul neurolog cu specializare in epilepsie poate reduce dozele sau chiar elimina medicatia.

Cu toate acestea epilepsa este o afectiune care nu are un leac permanent.

Chirurgia epilepsiei

In situatia in care tratamentul medicamentos nu functioneaza, unele persoane pot fi candidati pentru chirugie. Pentru a fi eligibil, zona afectata din creier trebuie sa poata fi indepartata fara a afecta functionarea normala a persoanei supuse acestei proceduri.

Daca o anomalie in creier, precum o leziune, este identificata ca fiind responsabila de crize si este concentrata intr-o zona restransa, aceasta poate fi indepartata chirurgical. S-a constatat ca o astfel de interventie a ajutat la eliminarea crizelor la aproximativ 80% dintre persoanele eligibile pentru operatie.

Stimularea nervului vag

Aceasta procedura presupune implantarea unui stimulator electric. Prin stimularea electrica a nervului vag, in unele cazuri s-a obtinut o reducere de 50% a anumitor tipuri de crize. Acest tratament este folosit atunci cand persoana afectata nu rspunde la tratamentul medicamentos si interventia chirurgicala nu este posibila.

Specialisti cred ca nervul vag are legaturi indirecte cu zonele care sunt implicate in producerea crizelor.

Un dispozitiv asemenator stimulatorului cardiac este implantat sub clavicula stanga si este conectat la nervul vag in gat, printr-un fir subcutanat.

Cand persoanele afectate simt ca urmeaza sa aiba o criza pot activa dispozitivul care va stimula nervul vag. Altfel, dispozitivul este programat sa transmita cu intermitente semnale cater nervul vag.

Poate fi epilepsia prevenita?

Deoarece nu se cunosc cauzele epilepsiei in majoritatea cazurilor, aceasta nu poate fi prevenita. Cu toate acestea, se cunoaste, ca orice traumatism al creierului poate cauza epilepsie.

In acest sens este bine sa avem o atitudine preventiva in viata de zi cu zi:

  • sa purtam centura de siguranta de fiecare data cand mergem cu masina

  • sa purtam echipament de protectie adecvat cand practicam diverse sporturi

  • sa nu abuzam de substante legale sau ilegale

  • sa ne ferim de activitatile care ar putea duce la traumatisme craniene

  • sa imunizam copii impotriva bolilor infectioase

Depresia si epilepsia

Studiile arata o legatura puternica intre epilepsie si depresie. Aproximativ 50% dintre persoanele cu epilepsie lupta, de asemenea, cu simptomele depresiei.

Chiar mai mult, intr-un studiu recent, cercetatorii au descoperit ca 39% dintre pacientii cu epilepsie nu au fost niciodata evaluati privind o posibila depresie instalata, in ciuda faptului ca cele doua afectiuni se imbina frecvent.

Depresia este cel mai frecvent diagnostic psihiatric observat la persoanele cu epilepsie. Depresia are mai multe sanse sa apara la persoanele care au crize dese. In ciuda acestui fapt, depresia nu este identificata si nu este tratata.

Motivele posibile ale acestei situatii pot fi:

  • Persoanele tind sa-si minimalizeze simptomele psihiatrice de teama sa nu fie marginalizati

  • Persoanele cu epilepsie au adesea simptome de depresie care arata diferit de cele ale altor persoanele cu depresie

  • Uneori medicii nu intreaba pacientii daca au simptome psihiatrice

  • Uneori medicii si pacientii minimizeaza importanta simptomele, deoarece le considera facand parte din procesul de adaptare la medicatie si la gestionarea epilepsiei

  • Se presupune ca medicamentele antidepresive pot reduce controlul crizelor determinand medicii sa fie reticenti in prescrierea acestora

Persoanele cu epilepsie intampina adesea simptome de depresie care arata diferit (sau atipic) de acele simptome pe care alte persoane aflate in depresie le acuza.

Persoanele cu epilepsie pot prezenta urmatoarele simptome de depresie:

  • Iritabilitatea primara

  • Perioade mai putin depresive (o persoana va fi capabila sa experimenteze o dispozitie psihica buna atunci cand se intampla lucruri bune) – care nu este de obicei caracteristica pentru cineva care este deprimat

  • Sentimente de euforie (in care individul se simte extrem de fericit)

  • Sentimente de frica

  • Durere

  • Lipsa de interes sau de energie

  • Sensibilitate extrema la respingerea din partea altora, care este legata de dificultati personale sau sociale (depresia poate creste aceasta sensibilitate, desi este deseori prezenta si atunci cand persoana nu este deprimata)

  • Modificari ale somnului (dormit mai mult sau mai putin)

Anxietatea si epilepsia

Anxietatea este o stare de frica sau de teama ca raspuns la un sentiment de pericol. Cercetarile au demonstrat ca anxietatea se intalneste adesea la persoanele care sufera de epilepsie. Studiile recente au aratat ca tulburarile de anxietate la persoanele cu epilepsie apar la 25 – 50% din persoanele care sufera de aceasta afectiune.

Exista, de asemenea, dovezi ca unele medicamente antiepileptice pot provoca anxietate in anumite situatii. Deoarece toata lumea este afectata in mod diferit de medicamente, cand exista suspiciunea ca medicatia curenta provoaca anxietate trebuie discutat cu medicul curant.

Simptomele de anxietate pentru persoanele cu epilepsie pot fi cauzate sau crescute de imprevizibilitatea crizelor.

Anxietatea poate sa apara inainte, in timpul sau dupa o criza convulsiva. Cercatatorii au estimat ca pana la 66% din pacientii cu epilepsie sufera anxietatea intre crize.

ADHD si ADD si epilepsia

  • semnele de ADHD si ADD apar de obicei inainte de varsta de 7 ani

  • aproximativ o treime dintre copii cu epilepsie prezinta simptome de ADHD. Unele medicamente pot creste sau reduce simptomele de ADHD.

  • Principalele caracteristici ale ADHD si ADD sunt lipsa de atentie, hiperactivitatea si impulsivitatea

Simptome lipsa de atentie

  • Persoana nu e atenta la detalii

  • Este usor de distras si nu poate ramane concentrata multa vreme

  • Pare sa nu te asculte cand vorbesti cu ea

  • Are probleme in a se organiza, a urmari un plan sau a termina ce a inceput

  • Uita unde si-a pus diverse lucruri

Simptome hiperactivitate la copii:

  • Se foieste in continuu

  • Nu poate sa stea intr-un loc, chiar daca ii este impus

  • Alearga si se catara pe unde nu trebuie

  • Vorbeste excesiv si ii este dificil sa se joace in liniste

Smptome ale impulsivitatii la copii:

  • Vorbeste fara sa fie intreba si intrerupe conversatia

  • Are dificultati in a isi astepta randul

  • Ii intrerupe des pe altii

  • Nu isi poate controla emotiile, ajungand la izbucniri nervoase

Iritabilitatea/Agresivitatea si epilepsia

Persoanele care sufera de epilepsie au o iritabilitate ridicata, care se poate maifesta cel mai puternic inainte sau dupa o criza. De multe ori aceasta stare este insotita si de depresie.

Cateodata medicatia poate creste gradul de iritabilitate.

Agresivitatea apare la putine persoane care sufera de epilepsie. Aceasta poate fi verbala sau comportamentala si se poate declansa fara o provocare prealabila.

Unii cercetatori considera ca aceasta apare ca urmare a medicatiei anti-epileptice.

EPISUPORT
Call center

Cu totii avem nevoie de cineva care sa ne fie alaturi si sa ne linisteasca atunci cand suntem speriati, nelinistiti sau avem o nelamurire.

Indiferent ca este o problema mica sau una mare, noi suntem langa pacientii nostri.

Linia de call-center EpiSuport este deschisa pentru a oferi raspunsuri la nelamuriri, la situatii atipice sau la orice alta grija legata tratamentul urmat, de crizele dumneavoastra sau de orice altceva ce va nelinisteste.

Ancuta Oprea este asistentul medical, specializat in epilepsie care va v-a raspunde la solicitarile dumneavoastra, la telefon 0770 669 254, pe Whatsapp sau la e-mail episuport@neuroaxis.ro.

Programul in care va putem raspunde la solicitari este de luni pana vineri intre orele 9 si 21 si sambata intre orele 9 si 14.

Adresa: Strada Iordache Golescu, nr. 17, Cod 011302, Sector 1, Bucuresti, ROMANIA Telefon: 0770 669 254 E-mail: episuport@neuroaxis.ro
Deschide in Google Maps