Rolul explorarilor functionale in stabilirea diagnosticului
Cu siguranta ti s-a intamplat macar o data sa mergi la medic si sa nu primesti un diagnostic pe loc, dar in schimb sa ti se recomande sa efectuezi investigatii suplimentare. Probabil ai fost confuz si ai fost tentat sa renunti. Nimic mai gresit, pentru ca, deseori, un diagnostic neurologic este complex si nu poate fi stabilit fara ca medicul sa vada si sa interpreteze rezultatele a uneia sau mai multor investigatii care ”fac lumina” in complexitatea sistemului nervos.
Neurologia studiaza atat sistemul nervos central, format din creier si maduva spinarii, cat si sistemul nervos periferic, ce asigura comunicarea intre tesuturi, muschi si nervi, dar si vasele de sange ce hranesc sistemul nervos central.
Prin urmare, patologiile de natura neurologica pot fi extrem de diverse – de la dureri, paralizii, spasme, pana la tulburari de somn, de memorie, de vorbire sau ale simturilor. Iar gama afectiunilor neurologice este vasta, variind de la neuro-infectii, tumori, afectiuni autoimune sau boli degenerative (Alzheimer, Parkinson) pana la leziuni ale celulelor nervoase ce produc convulsii (epilepsie) sau afectiuni ale vaselor de sange ce hranesc sistemul nervos central (accidental vascular cerebral).
Principalele investigatii utilizate in neurologie
Pentru a intelege complexitatea diagnosticarii neurologice, este suficient sa ne amintim faptul ca, pana acum un secol, autopsia era singurul mod in care medicii puteau afla ceea ce se produsese la nivel cerebral. Metodele de diagnosticare au evoluat si continua sa se afle in permanenta transformare.
In prezent, specialistul neurolog are posibilitatea nu doar sa vizualizeze cu exactitate aspectul si structura sistemului nervos (cu ajutorul explorarilor imagistice de tip CT sau RMN), ci si sa observe si sa evalueze functionarea acestuia, fie activitatea neurologica (cu ajutorul EEG), activitatea sistemului nervos periferic (EMG), activitatea din timpul somnului (prin polismonografie), respectiv viteza fluxului de sange la nivelul arterelor cerebrale (ecografia Doppler). Astfel, in urma anamnezei si a examenului neurologic, in functie de manifestarile neurologice ale pacientului, specialistul recomanda explorarile functionale si/sau imagistice necesare.
Activitatea electrica a creierului si leziunile cerebrale - EEG
Activitatea la nivel neuronal se realizeaza prin impulsuri electrice si aceasta poate fi inregistrata prin intermediul electrozilor conectati la electroencefalograf. Pe ecranul aparatului este reprezentata grafic activitatea cerebrala si poate fi observat traseul normal sau cu modificari patologice. EEG este esentiala pentru diagnosticarea epilepsiei si identificarea focarului declansator. In plus, este indicata in diagnosticarea leziunilor cerebrale, a anumitor afectiuni degenerative, tumori, infectii.
Patologia somnului - Polisomnografia
Pentru diagnosticarea corecta a tulburarilor de somn, este necesara o investigatie complexa, ce evalueaza atat activitatea electrica a creierului in timpul stadiilor somnului, cat si miscarile involuntare, ritmul cardiac si ritmul respirator. Astfel, aceasta investigatie complexa, realizata in laboratorul de polisomnografie, este indicata pentru diagnosticarea corecta a apneei (intreruperea respiratiei in timpul somnului), a sindromului picioarelor nelinistite (miscari involuntare ale membrelor) si tulburarile de flux ale somnului (pe baza inregistrarii activitatii electrice a creierului).
Activitatea neuromusculara - EMG
Pentru diagnosticul corect al afectiunilor de tip neuromuscular, este necesara inregistrarea activitatii sistemului nervos periferic. Electromiografia confirma paraliziile, neuropatiile, radiculopatiile si alte afectiuni musculare. Aceasta investigatie include examinarea directa a functiei nervilor prin intermediul electrozilor si examinarea muschiului prin intermediul unui ac-electrod. Astfel, EMG este foarte importanta pentru a identifica daca problema exista la nivelul sistemului nervos periferic sau la nivel muscular.
Patologia vaselor cervico-cerebrale - Ecografia Doppler
Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara - RMN
Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), este o tehnica complexa, nedureroasa si sigura pentru pacient. Cu ajutorul acesteia, medicii obtin imagini si informatii despre organe, structuri interne si procese fiziologice. Explorarile pe baza de RMN sunt non-invazive si nu implica utilizarea razelor X sau a radiatiilor ionizante. In cadrul Neuroaxis, se realizeaza mai multe tipuri de RMN: RMN cerebral, RMN de coloana vertebrala si de nervi periferici, RMN ORL si BMF si RMN musculo-scheletal.
