Sarutmana, mama! Cum te simti?
– Foarte bine! Ce zi este astazi?
– Vineri, de ce?
– Nu mai stiam! Dar… tu cine esti? Nu tin minte sa ne fi intalnit!
-Sunt Maria, mama! Fata ta! Nu ma mai recunosti?”, a intrebat cu lacrimi in ochi in timp ce astepta un raspuns de la mama sa. Raspuns care nu a venit, femeia intorcand imediat capul spre fereastra, uitandu-se minute in sir in gol.
Este doar o bucatica din conversatia unei batrane de 70 de ani cu Alzheimer si fiica sa pe patul de spital. Un tablou sfasietor in care nu ne dorim sa fim prezenti nici macar ca spectatori. Si totusi… exista oameni care nu pot evita acest lucru, indiferent in locul carora dintre cele doua femei se afla. Este dureros sa vezi cum viata unei persoane dragi ia o intorsatura radicala, iar toata zestrea de amintiri se dezintegreaza vazand cu ochii, pasind astfel spre o alta realitate necunoscuta noua: trista si relativa in acelasi timp.
Catalina Hogea, medic psihiatru Neuroaxis, intra in culisele bolii Alzheimer si vorbeste despre partile mai putin cunoscute ale acestei afectiuni.