Dr. Catalina Hogea: Boala Alzheimer , “drumul” catre o realitate relativa
Sarutmana, mama! Cum te simti?
– Foarte bine! Ce zi este astazi?
– Vineri, de ce?
– Nu mai stiam! Dar… tu cine esti? Nu tin minte sa ne fi intalnit!
-Sunt Maria, mama! Fata ta! Nu ma mai recunosti?”, a intrebat cu lacrimi in ochi in timp ce astepta un raspuns de la mama sa. Raspuns care nu a venit, femeia intorcand imediat capul spre fereastra, uitandu-se minute in sir in gol.
Este doar o bucatica din conversatia unei batrane de 70 de ani cu Alzheimer si fiica sa pe patul de spital. Un tablou sfasietor in care nu ne dorim sa fim prezenti nici macar ca spectatori. Si totusi… exista oameni care nu pot evita acest lucru, indiferent in locul carora dintre cele doua femei se afla. Este dureros sa vezi cum viata unei persoane dragi ia o intorsatura radicala, iar toata zestrea de amintiri se dezintegreaza vazand cu ochii, pasind astfel spre o alta realitate necunoscuta noua: trista si relativa in acelasi timp.
Catalina Hogea, medic psihiatru Neuroaxis, intra in culisele bolii Alzheimer si vorbeste despre partile mai putin cunoscute ale acestei afectiuni.
Ce puteti spune despre boala Alzheimer din punct de vedere psihiatric? Cum se manifesta aceasta boala?
De obicei, cand vorbim despre boala Alzheimer ne referim la deficitul cognitiv asociat acesteia, care se manifesta prin dezorientare temporo-spatiala, tulburari de memorie, mai degraba a evenimentelor recente decat a celor indepartate, dificultati in planificarea sau realizarea activitatilor, dificultati in a lua decizii, afectarea abilitatilor sociale si profesionale, tulburari ale dispozitiei si ale trasaturilor de personalitate. Acestea sunt cele mai frecvente manifestari, ce se agraveaza si adauga noi simptome pe masura ce boala se agraveaza.
Daca ne referim la incidenta acestei boli, cum sta Romania?
Incidenta bolii Alzheimer este dificil de precizat, in primul rand pentru ca se estimeaza ca in tara noastra aproximativ trei sferturi dintre bolnavi nu ajung la medic si astfel nu sunt diagnosticati. La nivel european, se estimeaza o prevalenta de 5%, iar incidenta putin peste 1%, cu valori mai mari in cazul tarilor cu venituri mici.
Care sunt persoanele predispuse la dezvoltarea bolii Alzheimer?
Trebuie mentionat faptul ca varsta inaintata este factorul principal implicat in aparitia bolii Alzheimer. Exista si o forma familiala, rara, de obicei cu debut precoce, in care aparitia este determinata de prezenta unei anumite mutatii genice. Atunci cand ne referim la formele nefamiliale, factorii predispozanti sunt obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat, fumatul, consumul excesiv de alcool, afectiunile cardiovasculare netratate. Pe scurt, foarte multi factori ce tin de stilul de viata.
Alzheimer poate avea un debut precoce?
Frecvent, debutul bolii se produce dupa 65 de ani, dar au fost inregistrate si cazuri cu debut precoce. Ar trebui specificat ca exista si alte forme de dementa, exceptand boala Alzheimer care debuteaza sub varsta de 65 de ani si, totodata, exista manifestari similare cu declinul cognitiv, dar care au alta cauza. Din acest motiv, se pune accentul pe interviul extins cu pacientul si familia acestuia, mai ales ca momentan nu exista teste care sa ne ofere certitudine, ci trebuie luate in calcul mai multe aspecte.
Stresul si traumele din copilarie pot reprezenta un risc de aparitie a acestei boli?
In ultima perioada s-au desfasurat multiple studii care au aratat o crestere al riscului de aparitie a dementei in cazul persoanelor supuse la stres prelungit in perioada vietii adulte, mecanismele implicate fiind raspunsul cardiovascular si productia excesiva si prelungita de cortizol. Un alt factor implicat este reprezentat de tulburarile de somn ce pot precipita formarea proteinelor beta amiloid si tau.
Cu cata vreme inainte apar primele simptome ale bolii de care suntem constienti, dar nu le bagam in seama?
Ultimele cercetari arata ca primele semne apar cu 15-20 de ani inainte ca pacientul sa devina simptomatic.
Rezerva cognitiva, dar si cea biologica, ajuta in intarzierea bolii?
Exista diferente clare in aparitia si evolutia bolii in functie de rezerva cognitiva, mai ales in masura in care persoanele cu o mai buna rezerva reusesc sa compenseze semnele tulburarii o mai lunga perioada de timp, riscul de debut al bolii fiind de doua ori mai mic.
Un simptom ar fi disparitia mirosului. Este adevarat? Exista vreun simt pe care il pierdem si care indica aparitia bolii?
S-a constat, intr-adevar, o scadere a mirosului la persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer, iar alte studii retrospective arata modificari olfactive cu multi ani inaintea aparitiei tulburarilor cognitive. Acesta nu este un indicator cert al aparitiei bolii, ci un motiv suplimentar ca persoanele in cauza sa fie evaluate mai des pentru a identificare precoce.
Pe langa cauzele deja existente ale aparitiei bolii Alzheimer, care ar fi noile cauze care favorizeaza aparitia sau precipitarea bolii?
Sunt numeroase teorii privind cauzele aparitiei bolii Alzheimer, cele mai noi linii de cercetare fiind legate de teoria autoimuna si inflamatorie, acest domeniu fiind in continua expansiune.
Exista diferente statistice intre barbati si femei in ceea ce priveste incidenta bolii Alzheimer?
Cele mai multe studii arata o prevalenta de doua ori mai mare a dementei in boala Alzheimer in randul femeilor, fata de barbati. Una dintre teorii sustine ca pe masura ce inainteaza in varsta, femeile devin vulnerabile odata cu scaderea protectiei oferite de estrogen, dar nu exista o cauzalitate certa in acest sens..
Episoadele recurente de depresie pot fi considerate un factor agravant in dezvoltarea bolii?
Depresia si anxietatea preced de multe ori debutul bolii, facand parte din tabloul clinic al acesteia si agravand prognosticul pacientilor. Exista, insa, si studii longitudinale care au aratat ca episoadele depresive recurente reprezinta un factor de risc pentru aparitia dementei atat prin agravarea declinului cognitiv, cat si prin accentuarea factorilor de risc cardiovasculari.
Alimentatia si miscarea fizica joaca un rol de preventie in acest sens?
Avand in vedere ca foarte multi factori de risc ai bolii Alzheimer tin de stilul de viata, principalele metode de preventie constau tocmai in a ne asigura un aport de nutrienti benefici si inlaturarea celor responsabili de cresterea stresului oxidativ, in acelasi timp asigurand un minim de 30 de minute de miscare fizica in fiecare zi.
Care sunt metodele de detectare precoce ale bolii?
Din nefericire, nu exista, momentan, metode specifice de depistare, desi in acest sens se incearca dezvoltarea unor teste de sange ce implica enzime proinflamatorii si teste oftalmologice ce descriu modificari precoce ale anumitor zone ale retinei, dar acestea sunt inca in cercetare. La momentul de fata, detectarea bolii se face prin teste neuropsihologice amanuntite, coroborate cu date de imagistica cerebrala ce arata atrofia corticala si obtinerea de date clinice de la pacient si de la apartinatori.
Testarea genetica nu este recomandata de rutina, fiind rezervata, in special, formei familiale.
Evolutia bolii Alzheimer se poate incetini? Daca da, cum anume?
Evolutia bolii poate fi incetinita prin corectarea factorilor de risc ce tin de stilul de viata, prin depistarea si corectarea afectiunilor somatice asociate prin initierea tratamentului specific, dar si prin stimularea rezervei cognitive: citit, jocuri, stimularea interactiunilor sociale.
Care sunt noile linii de dezvoltare a metodelor de tratament pentru boala Alzheimer?
Exista studii referitoare la noi metode de tratament ce implica anticorpi monoclonali ce reduc productia de beta amiloid, iar alte directii tintesc dezvoltarea de molecule antiinflamatorii specifice. Se preconizeaza ca in urmatorii ani se va investi tot mai mult in intelegerea mecanismelor de aparitie a bolii si consecutiv, in metode noi de tratament.
Cum poate fi tratata boala Alzheimer?
La momentul actual, se urmeaza indicatiile conform ghidului de tratament al dementelor ce include tratamentul antidemential si cel al simptomelor psihiatrice ce pot fi asociate bolii (agitatie, halucinatii, tulburari de somn si tulburari de comportament), iar accentul se pune pe preventie si corectarea factorilor de risc.
Daca facem abstractie de latura medicala, cum pot fi ajutate persoanele care sufera de boala Alzheimer?
Dincolo de tratamentul farmacologic si de corectarea factorilor ce tin de stilul de viata, pentru pacientii ce sufera de aceasta boala este foarte important suportul familial si social, cu atat mai mult cu cat, odata cu agravarea simptomelor, ingrijirea lor este tot mai dificila. Dintre metodele non-farmacologice, cele mai bune rezultate au fost obtinute prin terapii ocupationale, exercitii fizice si programe de reabilitare cognitiva prin care pacientii sunt reinvatati sa utilizeze anumite obiecte uzuale.
