Majoritatea crizelor epileptice sunt autolimitate și se încheie în siguranță, în decurs de câteva zeci de secunde sau minute, însă există circumstanțe clinice specifice în care riscul vital devine extrem de real. În ce situații se poate muri de la convulsii și cum putem reduce acest risc prin acordarea corectă a primului ajutor, explicăm în rândurile care urmează.
Este important ca fiecare persoană diagnosticată cu epilepsie să înțeleagă că tratamentul prescris de neurolog este esențial pentru gestionarea crizelor, iar controalele periodice nu sunt o formalitate, ci calea prin care medicul poate ajusta terapia pentru ca pacientul să ducă o viață cât mai normală și lipsită de pericole. La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, asigurăm monitorizarea bolnavilor cronici cu ajutorul unei echipe extinse de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe.
Se poate muri de la convulsii doar în anumite condiții
Se poate muri de la convulsii, deși riscul este redus și se limitează la câteva situații specifice. Statusul epileptic, instalat pe fondul aderenței scăzute la medicație și definit ca un episod convulsiv care durează mai mult de 5 minute sau ca o succesiune de crize între care pacientul nu își recapătă starea de conștiență, este una dintre aceste situații.
În statusul epileptic, organismul intră inițial într-o fază de compensare, în care creierul își mărește fluxul sangvin pentru a face față cererii uriașe de oxigen și glucoză, iar corpul reacționează prin hipertensiune, febră și hiperglicemie. Ulterior, se trece la faza critică de decompensare: mecanismele de autoreglare ale creierului eșuează, ducând la scăderea fluxului sangvin cerebral, hipoxie, hipoglicemie și la o disociere electromecanică în care activitatea electrică convulsivă continuă în creier, deși manifestările fizice devin doar niște ușoare tresăriri. În paralel, la nivel sistemic, se instalează acidoza severă, hipotensiunea și tulburările electrolitice. Dacă nu se intervine prompt, statusul epileptic poate produce leziuni neurologice permanente și poate duce la deces. Rata mortalității asociate statusului epileptic se situează, conform datelor din literatura de specialitate, între 20% și 30%.
SUDEP (moartea subită neexplicată în epilepsie) este o altă situație în care convulsiile duc la deces. SUDEP survine cel mai frecvent noaptea, în timpul somnului, după o criză tonico-clonică generalizată, iar mecanismul implică o combinație fatală de apnee centrală, colaps cardiac din cauza aritmiilor severe și o suprimare generalizată a activității electrice cerebrale post-criză. Factorii de risc majori sunt crizele generalizate frecvente și nerespectarea schemei de tratament prescrise de medicul neurolog, însă studiile arată că pot fi afectați inclusiv pacienții care urmează corect tratamentul cu antiepileptice.
SUDEP este responsabil de până la 17% dintre decesele înregistrate în rândul pacienților cu epilepsie, procent care poate urca până la 50% în rândul celor cu forme ale bolii refractare la medicație.
Nu în ultimul rând, se poate muri de la convulsii din cauza accidentărilor. De fapt, acesta este unul dintre pericolele majore ale crizelor epileptice: loviturile la cap severe suferite în cădere, înecul (când episodul se produce în apă) sau impactul fatal, în cazul în care criza survine în timpul șofatului, al mersului pe bicicletă sau al manevrării unor utilaje periculoase.
Medic: „Majoritatea crizelor nu pun viața în pericol”
„Nu este cazul să ne speriem, dar trebuie acordată o atenție sporită siguranței în timpul crizelor și monitorizării continue a medicației și evoluției bolii. Majoritatea crizelor nu pun viața în pericol – așa cum am specificat, vorbim despre niște situații speciale care cresc riscul. De regulă, măsurile luate pentru a proteja pacientul de traumatisme și pentru a respecta schema de tratament sunt suficiente pentru a preveni complicațiile grave. În rest, recomand respectarea cu strictețe a reevaluărilor periodice, pentru că verificarea eficienței tratamentului și ajustarea lui, la nevoie, este singura barieră reală împotriva episoadelor severe și a complicațiilor acestora”, explică dr. Sandra Munteanu, medic specialist neurologie.
Un alt aspect asupra căruia specialistul insistă este informarea corectă în legătură cu modul în care se manifestă boala: „Fiecare dintre noi ar trebui să poată recunoaște o criză de epilepsie și să poată acorda ajutor real bolnavului. Dacă intervenim la timp și facem pașii corecți, putem nu doar să ferim persoana respectivă de fracturi, de traumatisme cranio-cerebrale și de alte leziuni accidentale, ci chiar să-i salvăm viața, în anumite situații. Consider că educarea populației privind primul ajutor este o datorie de sănătate publică”, subliniază medicul.
Situații periculoase în timpul convulsiilor
Există anumite circumstanțe care impun intervenție medicală imediată, pentru siguranța pacientului. Riscurile sunt determinate de caracteristicile crizei, de mediul în care aceasta apare și de afecțiunile asociate (dacă sunt cunoscute), iar recunoașterea pericolelor și apelarea numărului unic de urgență poate face diferența între o evoluție favorabilă și apariția unor complicații severe sau chiar a decesului.
Crize care durează mai mult de 5 minute
O criză convulsivă care depășește 5 minute devine o urgență medicală majoră, deoarece crește riscul de leziuni neurologice permanente și de instalare a statusului epileptic. În plus, organismul suferă un colaps metabolic sever prin epuizarea resurselor, creșterea periculoasă a temperaturii și afectarea centrilor vitali care controlează respirația și ritmul cardiac, punând viața în pericol.
Episoade convulsive succesive
Acesta este statusul epileptic menționat anterior, o situație extrem de periculoasă pentru pacient. Dacă tratamentul specific nu este administrat corect și în timp cât mai scurt, convulsiile succesive pot afecta funcționarea normală a creierului, pot produce complicații sistemice severe și pot duce la deces. Apelarea fără întârziere a numărului unic de urgență este crucială pentru salvarea vieții.
Traumatisme produse în timpul crizei
În timpul convulsiilor tonico-clonice, pacientul își poate pierde complet controlul asupra corpului și poate cădea violent la sol. Traumatismele craniene, fracturile, rănile faciale sau loviturile produse de obiectele din jur sunt relativ frecvente în cazul crizelor severe. Protejarea pacientului de accidentare reprezintă unul dintre principalele obiective ale primului ajutor acordat în timpul convulsiilor.
Convulsii apărute în apă sau la volan
Convulsiile care apar în timpul înotului sau al altor activități acvatice pot duce la înec în doar câteva minute, deoarece pacientul își pierde controlul mișcărilor și, adesea, starea de conștiență. La fel de periculoase sunt crizele survenite în timpul șofatului, al mersului pe bicicletă sau al utilizării unor utilaje, unde pierderea bruscă a controlului poate provoca accidente grave, atât pentru pacient, cât și pentru cei din jur. De aceea, persoanele cu epilepsie necontrolată ar trebui să discute cu medicul neurolog despre restricțiile temporare privind activitățile permise și măsurile de siguranță necesare.
Convulsii la femeile însărcinate și pacienții cu boli asociate
Femeile însărcinate care au epilepsie necesită întotdeauna o evaluare medicală atentă după apariția unui episod convulsiv, pentru a preveni complicațiile ce pot pune în pericol viața mamei și a fătului. În special crizele tonico-clonice reprezintă un risc critic, deoarece pot priva fătul de oxigen și pot duce la traumatisme abdominale în caz de cădere.
Și pentru pacienții cu comorbidități (diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare), evaluarea rapidă este vitală. În cazul lor, convulsiile pot fi simptomul secundar al unui dezechilibru metabolic sever (cum ar fi o hipoglicemie critică la diabetici sau dezechilibre electrolitice majore), iar stresul cardiovascular din timpul spasmelor musculare prelungite poate suprasolicita o inimă deja fragilă, crescând riscul de aritmii severe.
Convulsii febrile la copii – o mențiune utilă
Convulsiile febrile care apar la copiii mici pe fondul unei creșteri rapide a temperaturii sunt de cele mai multe ori scurte și benigne, iar riscul vital asociat lor este extrem de scăzut. Este important să facem această distincție, pentru ca părinții care caută informații despre „convulsii la copii” să nu preia, fără context, statisticile de mortalitate valabile pentru statusul epileptic sau SUDEP la adulți.
Cum ajuți pe cineva în timpul unei crize
Pentru a putea interveni eficient, trebuie mai întâi să poți identifica corect manifestările unei crize. Deși imaginea clasică implică tremurături violente, un episod epileptic poate lua numeroase forme, de la modificări subtile de percepție (halucinații olfactive sau auditive, furnicături și alte senzații neobișnuite) până la crize tonico-clonice generalizate, cu pierderea completă a conștienței. Indiferent de forma crizei, există câțiva pași esențiali pe care ar trebui să îi urmezi cu strictețe:
În primul rând, rămâi calm
Este extrem de important să nu te pierzi cu firea și să nu intri în panică. O criză convulsivă poate părea extrem de violentă și traumatizantă vizual, însă panica te va împiedica să acționezi rațional și să parcurgi corect pașii necesari pentru siguranța bolnavului. Majoritatea crizelor se opresc de la sine în 1-2 minute, iar rolul tău este de a fi protector și eficient în tot acest interval.
Cronometrează episodul convulsiv
Începe să monitorizezi timpul imediat ce observi declanșarea crizei, folosind un ceas sau telefonul mobil. Acesta este un aspect extrem de important, deoarece durata crizei ghidează direct decizia de a solicita asistență medicală de urgență. Echipa de intervenție care sosește cu ambulanța are nevoie de o estimare cât mai precisă a duratei episodului pentru a stabili riscul de status epileptic și pentru a iniția corect tratamentul medicamentos.
Ferește bolnavul de accidentări severe
Trebuie să te asiguri de urgență că protejezi bolnavul de riscul unei accidentări fizice grave. Așază-l cu blândețe pe jos, dacă nu s-a prăbușit deja, îndepărtează rapid orice obiecte dure, ascuțite sau fierbinți de care s-ar putea lovi în timpul mișcărilor necontrolate și pune-i sub cap ceva moale (o haină împăturită, o pernă sau chiar propriile tale mâini), pentru a preveni loviturile repetate ale capului de sol, care pot provoca traumatisme craniene, fracturi sau răni deschise.
Nu încerca să îi imobilizezi mișcările și nu îl ține strâns, nici măcar cu intenția de a-l „liniști” – nu poți opri o criză prin forță, iar acest lucru poate provoca luxații, entorse sau fracturi, atât pacientului, cât și ție.
Așază bolnavul în poziția de siguranță (laterală)
Imediat ce mișcările convulsive se opresc, întoarce cu blândețe pacientul pe o parte, cu fața ușor înclinată spre sol. Această poziție de siguranță permite eliberarea căilor respiratorii și scurgerea liberă a salivei sau a eventualei vome, reducând semnificativ riscul de asfixiere sau de aspirație pulmonară. Rămâi lângă pacient până când își recapătă complet starea de conștiență.
Nu îi introduce obiecte în gură – nici degete, nici linguri, nici batiste! -, pentru că pot duce la asfixiere, fracturarea dinților sau rănirea gravă a degetelor tale. Ideea că își poate înghiți limba în timpul crizei este doar un mit despre epilepsie.
Când ceri asistență medicală de urgență la 112
Deși majoritatea crizelor epileptice se opresc de la sine după câteva minute și nu necesită chemarea ambulanței, există situații de risc major în care intervenția medicilor este vitală. Apelează imediat numărul unic de urgență dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele scenarii:
- ai cronometrat criza de la început și durează de mai mult de 5 minute;
- nu ai asistat la începutul crizei și nu știi exact cât timp a trecut de la declanșarea ei;
- bolnavul nu și-a recăpătat starea de conștiență sau a rămas profund confuz și somnolent mult timp după finalizarea convulsiilor;
- a doua criză debutează imediat după prima, fără ca pacientul să își fi revenit complet între ele (suspiciune de status epileptic);
- bolnavul s-a lovit puternic în timpul căderii sau a suferit răni în timpul convulsiilor;
- criza a survenit în apă, în timpul șofatului sau al altei activități periculoase;
- este prima criză convulsivă din viața pacientului sau pacientul este cunoscut cu sarcină, diabet ori o afecțiune cardiacă;
- pacientul nu își recapătă complet orientarea în timp și spațiu.
Echipa Neuroaxis îți asigură monitorizare continuă în epilepsie. Rămâi în siguranță, alături de experți
Pacienții cu epilepsie au nevoie de sprijin constant pentru a-și menține siguranța și calitatea vieții – un efort comun, care implică atât echipa medicală, cât și comunitatea din jurul lor. Din partea medicilor, suportul înseamnă stabilirea tratamentului optim, reevaluare constantă și monitorizarea atentă a evoluției bolii. Din partea celor dragi și a colegilor, înseamnă empatie, înțelegere și cunoașterea pașilor de prim ajutor în cazul unei crize. Prin educare, gestionare corectă și crearea unei rețele solide de susținere, riscul de complicații grave sau de deces asociat convulsiilor poate fi redus semnificativ, oferindu-i pacientului libertatea de a duce o viață activă și împlinită.
Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru stabilirea unei strategii eficiente de gestionare a bolii. Programează-te pentru a beneficia de expertiza unor medici supraspecializați în diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni.
