Uitarea nu este normalitate, iar demența nu este inerentă bătrâneții. Deși aproape jumătate din populația de peste 85 de ani suferă de o formă a bolii, conform literaturii de specialitate, multe persoane de peste 90 de ani își păstrează luciditatea, discernământul și amintirile. Care este explicația? Ce anume face diferența? O meta-analiză publicată în revista medicală „The Lancet” arată că din multitudinea de factori de risc pentru Alzheimer și alte tipuri de demență, 14 sunt modificabili și dacă intervenim la timp asupra lor, avem șanse ridicate să amânăm debutul demenței sau să ne păstrăm funcțiile cognitive nealterate până la vârste înaintate.
Oamenii de știință avertizează că nu există garanții absolute – biologia fiecăruia dintre noi păstrează un grad de unicitate și de imprevizibil. Însă orice acțiune care duce la eliminarea sau la controlul factorilor de risc pentru demență este benefică și ne poate ajuta în mod real.
45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite
Promovarea unei vieți sănătoase ca profilaxie pentru Alzheimer și alte tipuri de demență nu este o idee nouă. Medicii neurologi și cercetătorii din domeniul neuroștiințelor îndeamnă la adoptarea unor obiceiuri benefice încă de când studiile au început să indice factorii care acționează în favoarea bolii. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, odihna suficientă, socializarea sau evitarea alcoolului și tutunului se numără printre recomandările pe care fiecare persoană care ajunge la neurolog le va primi pentru a sprijini sănătatea creierului – și nu numai.
„Centralizarea” realizată de cercetătorii Gill Livingston, Jonathan Huntley și Kathy Y. Liu arată că aceste sfaturi nu trebuie tratate superficial, ci luate în serios și urmate, dacă se poate, fără abateri. Gestionarea eficientă și constantă a celor 14 factori modificabili poate reduce riscul de demență cu 45%.
„Prevenția nu înseamnă doar să facem integrame la 70 de ani” – dr. Mioara Avasilichioaiei
„45% reprezintă o fereastră de oportunitate la nivel populational. Creierul uman posedă o capacitate extraordinară numită neuroplasticitate, abilitatea de a crea noi conexiuni neuronale și de a se adapta pe parcursul întregii vieți, dar pentru a susține acest proces, el are nevoie de un mediu intern optim, lipsit de agresiuni vasculare, metabolice sau toxice. Cu fiecare din cei 14 factori de risc eliminați sau ținuți sub control, se potențează rezerva cognitivă și cu cât această rezervă este mai solidă, cu atât creierul va rezista mai bine în fața modificărilor asociate înaintării în vârstă”, explică dr. Mioara Avasilichioaiei, medic specialist neurolog.
Este suficient însă să începem prevenția la 65-70 de ani? „Susținem orice schimbare benefică, la orice vârstă. Dar prevenția nu înseamnă doar să facem integrame la 70 de ani. Ca să fie eficientă, profilaxia demenței trebuie inițiată în tinerețe și continuată pe tot parcursul vieții. Cercetarea aceasta punctează un aspect foarte important, și anume că majoritatea factorilor de risc apar la vârstă mijlocie și continuă să se acumuleze cu trecerea timpului, doar trei dintre ei apărând mai târziu, în ultima etapă a existenței noastre”, punctează medicul.
Cei 14 factori de risc care ar trebui controlati în incercarea de prevenție a demenței
Factorii de risc modificabili ai demenței identificați cu ajutorul acestei cercetări au fost asociați cu trei etape distincte din viață. Primul este specific perioadei timpurii (copilărie, adolescență, tinerețe), cei numerotați de la 2 la 11, vârstei mijlocii – care este și perioada celor mai multe vulnerabilități -, iar ultimii trei, vârstei înaintate.
- Un nivel scăzut de educație. Învățarea timpurie stimulează dezvoltarea rețelelor neuronale, iar rezerva cognitivă solidă formată în copilărie și tinerețe ajută creierul să utilizeze circuite alternative atunci când principalele căi sunt afectate de îmbătrânire sau de boală. Lipsa acestei stimulări intelectuale lasă creierul mai vulnerabil în fața degradării biologice de mai târziu.
- Hipertensiunea arterială. Netratată, aceasta deteriorează vasele mici de sânge din creier, reducând aportul de oxigen și provocând microinfarcte cerebrale care favorizează instalarea demenței vasculară.
- Valorile crescute ale „colesterolului rău”. Un LDL ridicat care nu este controlat medicamentos duce la ateroscleroză (îngustarea arterelor prin acumularea de plăci de aterom), o boală care afectează circulația sângelui către creier, favorizând apariția AVC-urilor și acumularea de proteine toxice specifice bolii Alzheimer.
- Obezitatea. Provoacă inflamație cronică în organism și rezistență la insulină, ambele având un efect toxic direct asupra neuronilor și a metabolismului cerebral.
- Diabetul zaharat. Acesta favorizează demența prin mai multe mecanisme: în primul rând, afectează circulația cerebrală prin degradarea vaselor de sânge și favorizarea AVC, apoi, episoadele severe de hipoglicemie distrug direct hipocampul, centrul memoriei din creier, iar rezistența la insulină dereglează procesele moleculare și duce la acumularea de proteine beta-amiloide și tau (specifice bolii Alzheimer).
- Fumatul. Acesta eliberează compuși toxici în organism, crește stresul oxidativ, accelerează îmbătrânirea celulară și îngustează vasele de sânge cerebrale.
- Consumul excesiv de alcool. Alcoolul este o neurotoxină, care distruge celulele cerebrale, micșorează volumul creierului și provoacă deficit de vitamine esențiale.
- Lipsa activității fizice. Sedentarismul favorizează declinul cognitiv prin reducerea fluxul sangvin către creier, creșterea riscului de boli cardiovasculare și a celui de inflamație cronică în organism.
- Depresia. Nivelul crescut de cortizol (hormonul stresului) asociat episoadelor depresive duce, în timp, la atrofia hipocampului, zona din creier responsabilă cu memoria.
- Scăderea auzului. Forțează creierul să depună un efort uriaș doar pentru a descifra sunetele, epuizându-i resursele, accelerează atrofia cerebrală și duce la izolare socială.
- Traumatismele cranio-cerebrale. Loviturile puternice la cap (accidente, sporturi de contact) declanșează cascade inflamatorii și favorizează acumularea anormală de proteine specifice demenței.
- Pierderea vederii. În acest caz, cercetătorii iau în considerare existența unei căi fiziopatologice interconectate, sugerând că problemele de vedere accelerează declinul cognitiv prin asocierea cu izolarea socială, activitatea fizică redusă și depresia.
- Izolarea socială. Lipsa interacțiunii cu ceilalți privează creierul de „gimnastica mintală” pe care o presupun conversațiile, rezolvarea problemelor sau activarea empatiei. În timp, reducerea stimulilor sociali și verbali determină scăderea capacităților cognitive și favorizează atrofia cerebrală.
- Poluarea. Microparticulele toxice din aerul poluat pătrund prin căile respiratorii direct în sistemul nervos central, provocând neuroinflamație cronică și leziuni vasculare.
„ Toate acestea sunt variabile asupra cărora putem acționa. Descoperirea timpurie a vulnerabilităților – fie că vorbim despre o scădere discretă a auzului la vârsta mijlocie sau despre fluctuații ale glicemiei – și corectarea lor imediată, sub îndrumarea unui specialist, reprezintă actiuni simple pe care le putem intreprinde pentru a amana manifestarile unui eventual declin cognitiv ”, subliniază dr. Mioara Avasilichioaiei.
Raportul din 2024 identifică și o „zonă gri” a factorilor de risc, care include tulburările de somn, dietele deficitare, unele infecții și afecțiunile psihiatrice. Deși impactul lor asupra sistemului nervos este documentat, aceștia nu au fost încă incluși pe lista principală. Ei rămân sub monitorizare științifică, urmând să fie adăugați în ghidurile de prevenție daca studiile clinice vor oferi dovezi solide privind rolul lor în procesele neurodegenerative.
Ai grijă de sănătatea creierului tău cu ajutorul experților
La Neuroaxis, întâlnim zilnic oameni care caută răspunsuri și mai ales speranță. Îi sprijinim pe toți cu clarificările de care au nevoie, cu tratamente personalizate și cu terapii inovatoare – cum este cea cu anticorpi monoclonali pentru Alzheimer -, cu monitorizare în cazul afecțiunilor cronice și cu suport psiho-emoțional.
Echipa noastră extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe te poate ajuta și pe tine să iei decizii benefice pentru creierul tău. O consultație de neurologie efectuată la timp poate contribui la identificarea precoce a unor afecțiuni și, atunci când este cazul, la inițierea tratamentului înainte ca simptomele să se agraveze.
Programează-te la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, ai grijă de sănătatea sistemului tău nervos cu ajutorul experților.
