Izolarea sociala si efectele asupra sistemului nervos

Decretarea pandemiei COVID-19 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a impus o serie de masuri de precautie, cum ar fi carantina, distantarea sociala sau, in unele cazuri, blocarea totala a unei regiuni sau a unei tari.

Pentru prima data de la cel de-al doilea Razboi Mondial, omenirea a trebuit sa caute sa se adapteze noilor conditii si restrictii impuse de autoritati, toate necesare pentru a limita raspandirea SARS-CoV-2.

Masurile destinate protectiei au consecinte sociale atat pe plan global si local cat si individual.

Oamenii sunt fiinte sociale, iar legaturile sociale pe care acestia le formeaza stau la baza societatii si a evolutiei. Oamenii sunt dependenti unii de altii si au nevoie de relatii interumane in procesul de dezvoltare. In situatia in care relationarea interindividuala este limitata sau ingradita, se pune problema riscului de periclitare a sanatatii mentale si fizice. S-a demonstrat ca izolarea sociala creste riscul de boli cardiovasculare, aparitia unor dereglari ale sistemului imunitar si, mai ales, creste stresul psihologic. Pe de alta parte, o retea sociala extinsa poate fi un factor de protectie impotriva declinului cognitiv si, implicit, a dementei.

Ce riscam in izolare

Consecinta izolarii sociale este insingurarea si perceptia sociala de a fi singur. Acestea se resimt la nivel individual atat functional cat si organic. Studii care s-au bazat pe tehnici de imagistica functionala a creierului au demonstrat ca persoanele aflate in izolare sociala au tendinta de a acorda mai multa atentie imaginilor si situatiilor negative fata de cele cu un impact pozitiv comparativ cu persoanele care nu sunt in izolare.

Mai mult, exista studii care au incercat sa cuantifice influenta sentimentului de singuratate la nivel individual concluzionand ca efectul nociv al acestuia asupra sanatatii ar fi echivalent cu cel al fumatului a 15 tigari/zi. Majoritatea necesitatilor individuale sunt satisfacute in relatiile interumane : dragoste, stima, apartenenta, securitate, statut. Dinamica acestora ne influenteaza atat la nivel personal, cat si social. Persoanele singure sunt mai predispuse la ostilitati sociale ce intretin sentimentul de respingere si excludere comunitara, anxietatea de evaluare negativa si amenintare chiar atunci cand nu exista alti factori favorizanti.

Toate aceste reactii sunt interpretate de catre organism drept o amenintare si activeaza mecanisme de aparare eficiente pe termen scurt. Dezechilibrele medicale apar atunci cand acest sistem de adaptare, conceput sa fie util pe termen scurt, este mentinut activ pentru perioade mai lungi de timp.

Impactul izolarii asupra sistemului nervos

Explicatiile acestui fenomen daunator pentru sanatatea individului au la baza afectarea axelor neuroendocrine ca raspuns la stres : axa sistemului simpatic/adrenomedular si axa sistemului hipotalamo-hipofizo-adrenocortical. Pe scurt, in cazul unei amenintari, se declanseaza o cascada de semnale transmise intre diferite structuri nervoase specializate si glandele suprarenale. Rolul acestui sistem de alerta este de a mobiliza resursele disponibile si de a elibera diversi compusi destinati sa stimuleze sistemul cardio-vascular, respirator, renal si muscular, astfel incat individul sa fie pregatit sa faca fata unui « asalt ». Activarea acestor circuite influenteaza de asemenea atentia, memoria de lucru si capacitatea de integrare rapida a informatiilor din jur, inclusiv cele de natura sociala, reglarea emotiilor si a comportamentului.

Investigatii efectuate in conditii experimentale de izolare sociala au demonstrat o activare suplimentara si sustinuta a axei hipotolamo-hipofizo-adrenorticala. Rezultatul acestei activari sustinute altereaza lent sistemele de reglare a glicemiei, a tensiunii arteriale, a sistemului imunitar, precum si procesele legate de replicarea si reinnoirea celulelor din corp. Sistemele fiziologice de autoreglare a acestor mecanisme sunt depasite, astfel problema devine cronica ducand la modificari pe termen lung si alterarea bunei functionari a corpului si, implicit, a creierului.

Izolarea sociala poate genera efecte nefaste asupra organismului si psihicului uman, atunci cand continua pe perioade lungi de timp. Cu toate acestea trebuie sa respectam restrictiile impuse de autoritati, pentru a limita raspandirea Covid-19 si, astfel, sa reducem impreuna perioada de distantare sociala.

Daca apar simptome ce va ingrijoreaza contactati medicul de familie sau medicul specialist. Clinica Neuroaxis ramane deschisa in aceasta perioada si suntem alaturi de dumneavoastra, inclusiv prin consultatii online.

Last Updated on June 29, 2020