Termenul de „demență digitală” a apărut în 2012, când Dr. Manfred Spitzer, medic psihiatru și specialist în neuroștiințe, a publicat sub această denumire o carte – devenită între timp bestseller – despre declinul cognitiv asociat abuzului de dispozitive digitale. Între timp, numeroase studii au confirmat că dependența de tehnologie poate afecta materia cenușie și substanța albă din creier.
Într-un astfel de studiu, publicat în 2022, cercetătorii vorbesc despre o scădere a inteligenței la nivel global, estimată a fi început după 1975 și care continuă în prezent, în paralel cu creșterea semnificativă a timpului petrecut în fața ecranelor. Experții leagă stimularea senzorială cronică generată de mediul online, social media și TV de tulburări cognitive, emoționale și comportamentale asemănătoare celor observate la persoanele aflate în stadii incipiente ale demenței.
Când apare pericolul? Și ce categorie e mai expusă?
Dependența digitală nu iartă nici adulții, dar cel mai mult afectează copiii și adolescenții, spun oamenii de știință. Expunerea la stimulare senzorială mai multe ore pe zi, în timpul etapelor critice de dezvoltare a creierului, poate duce la scăderea IQ-ului și la deficiențe de învățare și de memorare, tulburări emoționale și de atenție, scăderea volumului de substanță corticală gri și albă, cu risc asociate de neurodegenerare accelerată la vârsta adultă. Din acest motiv, se estimează o explozie de cazuri de Alzheimer și alte tipuri de demență după 2060, când generațiile supraexpuse mediului digital vor atinge vârsta de 60+.
De ce sunt copiii mai vulnerabili la adicția digitală și mai expuși pericolelor de afectare cerebrală cu care aceasta vine explică și psihologul clinician Monica Bolocan, într-un dialog cu dr. Dan Mitrea, medic neurolog, pe tema „Impactului digitalizării asupra creierului”:
Modificările la nivel cerebral apar prin expunere prelungită, peste 2-3 ore/zi, la smartphone-uri, tablete, laptopuri și TV. Iar statistici recente arată că tinerii de 17-19 ani petrec, în prezent, 6-8 ore pe zi cu ochii pe ecranele dispozitivelor digitale, în afara orelor de școală sau de studiu.
Pe lângă afectarea atenției, concentrării, învățării, memorării, raționamentului și creativității, această adicție:
- poate împiedica dezvoltarea normală a rețetelor corticale care guvernează funcțiile executive, inteligența și comportamentul socio-emoțional. Circuitele neuronale subdezvoltate sau anormal dezvoltate sunt mai vulnerabile la neurodegenerarea accelerată la vârstă adultă;
- duce la scăderea rezervei cognitive, comportamentale și cerebrale globale – acea capacitate a creierului de a-și menține funcțiile cognitive în ciuda procesului de atrofiere cerebrală progresivă care se declanșează natural după 40 de ani.
Cercetătorii atrag atenția că sunt din ce în ce mai frecvent observate deficite cognitive caracteristice demenței – scăderea atenției, afectarea memoriei – la adulții tineri, care nu ar trebui să prezinte semnele tipice de neurodegenerare specifice vârstei înaintate. Iar aceste semne sunt corelate cu abuzul de tehnologie de la o vârstă fragedă. Conform statisticilor, generația X (persoanele născute între 1965 și 1980) a început să urmărească în mod regulat televizorul de la 4 ani, în vreme ce în cazul generației Z (1997 și 2012), acest obicei s-a instalat la doar 3 luni!
Despre „Gen Z”, numiți și „nativi digitali”, oamenii de știință cred că reprezintă o populație cu risc ridicat de tulburări cognitive. Investigațiile de neuroimagistică au evidențiat corelații între consumul masiv de internet și modificări fundamentale la nivel cerebral, în cazul acestor tineri. Totodată, au remarcat experții, aceștia au stil superficial de procesare a informației, caracterizat prin schimbări rapide ale atenției, și manifestă o incidență mai mare a comportamentelor adictive, care reflectă modificări în procesarea recompensei și în mecanismele de autocontrol.
Declin pe mai multe planuri
Dependența de ecrane este corelată, conform studiilor, cu:
- o sănătate mintală precară;
- un somn de proastă calitate – insuficient și neodihnitor;
- un stil de viață sedentar;
- supraponderalitate și obezitate;
- reducerea interacțiunilor față în față.
Iar lipsa grijii pentru propria persoană, capacitatea redusă de reglare emoțională și izolarea socială sunt caracteristice, spun experții, declinului cognitiv din demențe.
Excepția de la regulă: vârstnicii
Există și o categorie a populației care nu are de pierdut, ci de câștigat, indiferent cât stă în fața ecranelor: vârstnicii. În cazul lor, arată studiile, utilizarea dispozitivelor digitale vine cu avantaje precum îmbunătățirea performanțelor cognitive, creșterea gradului de interacțiune socială (cu combaterea însigurării și a depresiei asociate) sau facilitarea accesului la informații. Memoria, atenția și funcția executivă pot fi îmbunătățite prin folosirea computerelor, smartphone-urilor sau tabletelor, care forțează dezvoltarea de noi abilități.
O meta-analiză publicată în aprilie 2025 arată chiar că, în cazul persoanelor peste 50 de ani, prezența consecventă în online este asociată cu un risc redus de declin cognitiv. Autorii acestei cercetări au concluzionat că este posibil ca, în această situație specială, tehnologia să joace un rol la fel de important în păstrarea funcției cerebrale precum activitatea fizică sau menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
Demența digitală, o urgență de sănătate publică
În 2021, la nivel global erau diagnosticate cu demență 57 de milioane de persoane, cu un spor anual de aproape 10 milioane de cazuri, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Autorii noilor cercetări care susțin teoria demenței digitale estimează o creștere de 4 până la 6 ori a ratei de incidență a acestor afecțiuni neurologice după anul 2060.
Experții vorbesc despre o nevoie urgentă de măsuri de sănătate publică, cu trei direcții principale de acțiune:
- tratament pentru tulburările cognitive ușoare deja instalate;
- atenuarea efectelor negative ale mediului digital, prin reducerea timpului petrecut in fata ecranelor;
- prevenție, prin susținerea unei utilizări echilibrate a tehnologiei și promovarea factorilor cunoscuți pentru stimularea rezervelor cognitive, comportamentale și cerebrale – ex: activități fizice, activități educative non-digitale.
Abordarea integrată a demenței digitate este absolut necesară, dacă vrem să obținem rezultate și să evităm un dezastru, spun specialiștii. Pentru copii, aceștia susțin implicarea părinților în gestionarea timpului de ecran, pentru adolescenți, vorbesc despre o mai bună informare în mediul școlar, iar pentru adulți, susțin necesitatea unor programe de antrenament cognitiv.
Evitarea consumului excesiv online este esențială pentru menținerea sănătății creierului în era digitală. La fel de importantă este consultația de neurologie de la primele simptome de tulburare cognitivă – pierderi de memorie, confuzie, probleme de concentrare. Programează-te la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a primi sprijin specializat. Te așteptăm cu o echipă de peste 50 de medici cu competențe în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe.
