Frica de Coronavirus, cum poate fi combatuta

Incertitudinea legata de un potential virus prea putin cunoscut de noi a creat un val imens de anxietate publica. Internetul este impanzit de articole si informatii, mama iti da mesaje disperate iar colegii de serviciu numai despre asta vorbesc (asta daca inca mai lucrezi intr-un birou și nu de acasa). Este extrem de usor sa intri într-o stare de hipervigilenta care poate genera episoade de
anxietate si panica. Situatia este una speciala, iar COVID-19 ar trebui, fara indoiala, sa te alerteze insa nu pana la a produce panica ci, mai degraba, o stare de vigilenta sanatoasa.

Anxietatea exprimata public in ultimele saptamani se dovedeste disproportionata în comparatie cu riscul pe care il presupune acest coronavirus, asa cum il întelegem în momentul de fata. Panica colectiva declansata se explica printr-un cumul de factori: cunoastere limitata, emotie necalibrată si, nu în ultimul rand, senzationalismul din presa si social media”, spune Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru la clinica neurologica Neuroaxis.

Cum studiile legate de acest virus sunt inca incomplete și, momentan, nu exista un vaccin, ne confruntam cu reactia oamenilor in fata incertitudinii si impredictibilitatii. „Aceasta incertitudine lasa loc pentru declaratii false, care, in mijlocul unei crize, pot ele insele sa predispuna la comportamente ce amplifica transmiterea bolii”, spunea epidemiologul Adam Kurowski. Astfel ca, atunci cand simtiti cum va cuprinde anxietatea legata de COVID-19, doua aspecte ar trebui sa aveti in vedere:

  • Doctorii stiu ce au de facut si au fost instruiti sa gestioneze bolile virale respiratorii cu mult inainte de COVID-19.
  • Exista mai multe actiuni concrete pe care le puteti face pentru a va proteja si informa.

Desi acest virus este imprevizibil si situatia continua sa evolueze intr-o direcție neplacuta, sa ne concentram pe ceea ce putem controla. Este firesc sa experimentam o serie larga de emotii cand vine vorba despre COVID-19. Ati putea simti:

  • Furie, anxietate, ingrijorare sau panica
  • Probleme de concentrare
  • Insomnie
  • Grija exagerata pentru sanatate
  • Sentimentul de neajutorare
  • Frica de oamenii care tusesc sau par bolnavi
  • Frica de zone aglomerate

Ce se intampla in creier?

Pentru a intelege ce se întâmpla in creier, trebuie sa clarificam urmatorii termeni:

  • Frica – este emotia pe care o simtim atunci cand ne confruntam cu o provocare diferita, externa si necunoscuta. Bineinteles, aceasta emotie creeaza un fond mai mare sau mai mic de disconfort.
  • Anxietatea adaptativa – apare ca raspuns la schimbari sau stres sub forma unei senzatii neplacute, anticipatorie. Este o experienta comuna, sanatoasa, care pregateste individul si il determina sa faca pasii necesari pentru a preveni o amenintare sau pentru a minimiza consecintele sale.
  • Anxietatea patologica – este un raspuns inadecvat prin intensitate si durata la un stimul dat sau anticipat ce poate fi real sau imaginar. Este intensa, persistenta si poate deveni invalidanta.

În situatia pandemiei cu Coronavirus putem vorbi despre oricare dintre aceste reactii emotionale. In toate cele trei cazuri reactia la stres incepe intr-o regiune a creierului numita amigdala. Aceasta face parte din sistemul limbic, acel set de structuri responsabil de emotii si memorii. Amigdala activeaza la randul sau arii implicate in controlul functiilor motorii (ce facem în fata pericolului – fugim sau stam? Luptam sau inghetam?). Tot acesta este si momentul in care se elibereaza hormonii, cum sunt cortizolul
si adrenalina”, explica Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru la clinica de neurologie Neuroaxis.

Toate aceste reactii duc la modificari corporale care ne pregatesc sa fim eficienti in situatii periculoase. In cazul persoanelor predispuse la tulburari anxioase, raspunsul la frica nu mai este eficient, ci perturbat de aparitia unor modificari ale activitatii cerebrale. Atunci apar comportamentele anxioase. Acestea pot fi combatute prin cateva metode simple, explica Dr. Ana Pintilie:

Frica de Coronavirus – cum poate fi combătută

1.Fii la curent cu stirile, nu si cu fake news – este important sa fii la curent cu ceea ce se intampla si sa te informezi din surse de incredere (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sanatatii). Nu lua in considerare articole si comentarii din social media, decat daca sunt dintr-o
sursa oficiala.

2.Priveste in perspectiva – in timp ce esti informat si la curent cu tot ce se intampla, nu uita sa te concentrezi pe ceea ce poti controla. Fa pauze de media pentru a nu iti alimenta inutil panica. Daca te deranjeaza discutiile interminabile despre coronavirus, este in puterea ta sa opresti valul de informatie nesolicitata. „Ingrijorarea si nelinistea pot fi tinute sub control limitand timpul
cheltuit cu presa si social media. Conceptul de availability bias este definit ca o eroare de gandire ce ne predispune sa dam mai multa importanta evenimentelor trecute pe care ni le putem aminti cu usurinta. Acest ciclu mediatic non-stop determina o stare de hipervigilenta care se autoperpetueaza, iar starea emotionala consecutiva ne afecteaza capacitatea de evaluare a riscului”, explica Dr. Ana Pintilie.

3.Pastreaza contactul cu realitatea – nu toti cei cu care intri in contact au sau sunt supecti de coronavirus. Desi trebuie sa fii precaut si sa iei masuri de preventie, este important sa stii ca nu toata lumea care tuseste sufera de COVID – 19. „Este bine sa tinem cont ca simptome precum febra si tusea se manifesta intr-o multitudine de alte boli si ca presupunerile nejustificate despre ceilalti pot duce la forme de stigmatizare si marginalizare”, spune Dr. Ana Pintilie.

Ramai normal, pe cat posibil – este greu sa pastrezi normalitatea cand s-a instaurat stare de urgenta, nu poti calatori, scolile sunt inchise si toate evenimentele au fost anulate, in timp ce „distanta sociala” este sintagma zilei, un fel de mantra sinistra care ti se repeta in cap la nesfarsit. DAR este important sa nu renunti la rutina. Rutina face oamenii sa se simta in siguranță. In special copiii au nevoie sa pastreze un ritm al zilei. Asadar dormi cat ai nevoie, mananca la orele obisnuite si fa activitati care iti fac placere – cum ar fi sa citesti o carte, sa vezi o emisiune preferata, sa joci un joc in familie. Poti chiar sa faci si o plimbare. Atata timp cat nu esti in carantina si eviti aglomeratia, aerul curat iti va face foarte bine.

Daca niciunul din aceste sfaturi nu te-a ajutat sa te mentii pe linia de plutire, ia legatura cu un medic psihiatru pentru o sedinta de psihoterapie. Te va ajuta sa identifici care sunt elementele care iti declanseaza episoadele de anxietate si panica si te va invata sa le gestionezi. Acest tip de consultatii se pot face inclusiv online.

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Alte Articole

Ateroscleroza – ce este, cauze, simptome, diagnostic și tratament

General

Izolarea sociala si efectele asupra sistemului nervos

Noutati

Parerea dumneavoastra conteaza foarte mult pentru noi si de aceea dorim sa ne ajutati sa imbunatatim serviciile prin completarea unui chestionar.

keyboard_arrow_up