5 simptome timpurii ale sclerozei multiple

Cuprins

Despre scleroza multiplă, boală demielinizantă a sistemului nervos central , se spune că este „boala cu o mie de fețe”, din cauza multitudinii de simptome, care se pot combina diferit la fiecare pacient. Inclusiv în primele stadii, SM se manifestă diferit. Există însă o serie de semne relativ comune la pacienți aflați în faza de debut a bolii, iar cunoașterea lor este importantă. În scleroza multiplă, simptomele timpurii identificate corect de pacient înseamnă prezentare rapidă la medicul neurolog, obținerea unui diagnostic de certitudine și inițierea tratamentului care permite încetinirea evoluției. 

Dacă observi la tine sau la o persoană apropiată oricare din simptomele timpurii de scleroză multiplă, nu amâna consultul de neurologie. În suspiciunea de SM, diagnosticul precoce ajută la o mai bună gestionare a bolii și la păstrarea calității vieții. La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie din București, găsești medici cu expertiză în scleroza multiplă și tehnologie de ultimă generație pentru efectuarea investigațiilor recomandate pentru diagnosticarea acestei boli. Iar dacă se confirmă diagnosticul, vei avea în echipa clinicii tot suportul necesar pentru gestionarea ei. 

Simptomele timpurii ale sclerozei multiple 

Înainte de a trece la simptome, este important de menționat că, de regulă, SM debutează între 20 și 40 de ani. Este foarte important diagnosticul diferențial, pentru că există boli asemănătoare sclerozei multiple, ca manifestare. 

În scleroza multiplă, simptomele timpurii sunt, de regulă, următoarele: 

Oboseala 

Nu vorbim, desigur, de oboseala pe care o resimțim cu toții după o zi sau o săptămână grea. Este o stare de epuizare mintală și fizică inexplicabilă, în dezacord cu efortul depus în activitățile de zi cu zi,ca starea de burnout. 

Poticneala 

Tulburările motorii, comune la pacienții cu scleroză multiplă, încep cu poticneli, însoțite, de regulă, de probleme de echilibru și coordonare. Mai pot apărea nevoia de sprijin la întoarceri/ răsuciri și tendința de a „târșâi” un picior. 

Tulburări senzoriale 

Este vorba despre amorțeli, furnicături, senzația de arsură, modificări ale percepției senzoriale – apa rece se simte caldă, iar cea caldă, rece – și dureri scurte și intense, resimțite ca un șoc electric (simptomul Lhermitte), care porneste dinspre coloană către extremități, la mișcarea gâtului. 

Tulburări bruște ale vederii 

Nevrita optică (inflamația nervului optic) este întâlnită la 1 din 5 pacienți cu SM și este una dintre simptomele timpurii ale sclerozei multiple. La fel, vederea dublă (diplopia) și nistagmusul (mișcări ritmice, involuntare ale ochilor). 

Tulburări cognitive 

Gândirea pare că încetinește, memoria, că joacă feste. Este mai greu să te concentrezi, să înțelegi, să-ți amintești anumite lucruri, să faci planuri, să iei decizii. Mulți pacienți descriu simtomele ca o ceață/ pâclă pe creier. 

Bolnavii de scleroză multiplă mai pot prezenta, în faza incipientă a bolii, spasme musculare sau slăbiciune musculară, tulburări de natură sexuală (o scădere a libidoului, anorgasmie sau disfuncții erectile), incontinență și depresie, însă acestea sunt simptome care pot apărea și mai târziu. 

Este important de reținut că prezența acestor manifestări nu echivalează cu un diagnostic de scleroză multiplă. Simptomele timpurii prezente în această boală se regăsesc și în alte afecțiuni neurologice. Clarificarea vine prin consultul de neurologie și investigațiile recomandate de specialist. 

Cum evoluează scleroza multiplă 

În scleroza multiplă, simptomele timpurii nu sunt singurele care diferă de la pacient la pacient. Și evoluția este diferită. 

Majoritatea pacienților prezintă un deficit neurologic focal acut sau subacut care se manifestă prin „recidive” sau „atacuri” – pusee care depășesc 24 de ore și sunt reprezentate de oricare din simptomele neurologice prezente în SM. Această formă a bolii, cel mai frecvent întâlnită, se numește SMRR sau scleroză multiplă recurent-remisivă. La câțiva ani de la debutul bolii, 35%-50% dintre pacienții cu SMRR trec la o fază caracterizată printr-o deteriorare neurologică cu progresie lentă, denumită SMSP sau scleroză multiplă secundar progresivă. De regulă, trecerea se face în jurul vârstei de 40 de ani, dar un rol important în tranziția de la SMRR la SMSP îl joacă și comorbiditățile. 

Aproximativ 15% dintre pacienți prezintă de la început o deteriorare lent progresivă, în absența unor recidive clinice detectabile. Acest tip de boală se numește SMPP sau scleroză multiplă primar progresivă și este mai puțin frecventă. 

O a patra categorie de pacienți se încadrează în tipul de boală SMPR sau scleroză multiplă progresiv-recidivantă (cea mai rară dintre forme). Ei prezintă deteriorare neurologică constantă de la început și suferă periodic de pusee severe. Este forma cea mai agresivă a bolii și cu evoluția cea mai rapidă. 

De ce e important ca scleroza multiplă să fie diagnosticată devreme 

Tratamentul inițiat devreme după debutul bolii este asociat cu rezultate clinice mai bune în scleroza multiplă. Prin comparație cu pacienții diagnosticați în stadii avansate, cei care primesc un diagnostic cert în faza inițială și beneficiază imediat de terapie prezintă un număr mic de pusee, mai puține dizabilități și o rată scăzută de leziuni demielinizante și de atrofie cerebrală. 

Așadar, este extrem de important să identifici simptomele timpurii ale sclerozei multiple și să programezi fără întârziere un consult de neurologie, pentru ca medicul să poată stabili dacă există cu adevărat suspiciunea de SM și dacă da, să inițieze protocolul pentru diagnosticarea bolii.  

În prezent, scleroza multiplă nu poate fi vindecată, însă există tratamente imunomodulatoare care ajută pacienții să gestioneze simptomele, să reducă numărul puseelor și să încetinească progresia bolii. 

Viața cu scleroză multiplă 

Diagnosticul de scleroză multiplă aduce schimbări în stilul de viață. Unele, adoptate imediat, pentru ameliorarea sau mai buna gestionare a simptomelor, altele, inițiate la nevoie, când și dacă progresia bolii duce la apariția dizabilităților. Înțelegerea complexității SM, comunicarea constantă cu medicul curant, respectarea tratamentului și sprijinul celor din jur sunt esențiale pentru bolnavi. 

Care trebuie să faci, după diagnosticarea cu SM? 

Caută suport emoțional 

Nu ezita să apelezi la un psihoterapeut, vestea că suferi de o boală cronică cu potențial invalidant este greu de asimilat. Ședințele de psihoterapie te pot ajuta să faci față diagnosticului primit și să gestionezi simptomele din spectrul tulburărilor cognitive sau depresia instalată pe fondul sclerozei multiple. 

La Neuroaxis asigurăm suport psihologic pentru pacienții cu SM, prin ședințe susținute de psihoterapeuții din echipa multidisciplinară a clinicii. 

Asigură-ți sprijinul apropiaților 

Vei avea nevoie de ajutorul și înțelegerea familiei și prietenilor, pentru a-ți putea gestiona boala. Așadar, fă-ți curaj și vorbește-le despre diagnosticul primit, apoi ajută-i să se informeze corect despre boala ta. Pe site-ul Neuroaxis vor găsi recomandări despre cum pot acorda sprijin persoanelor diagnosticate cu boală neurologică, inclusiv SM. 

La locul de muncă, este recomandat să-ți informezi șeful direct și colegii, pentru a putea solicita apoi mici ajustări care să te ajute să-ți duci sarcinile la bun sfârșit, în ciuda bolii: pauze mai dese, un program redus sau flexibil, posibilitatea de a lucra de acasă (dacă specificul muncii permite asta).  

Adoptă un stil de viață sănătos 

Adoptare unei alimentații sănătoase, renunțarea la tutun și alcool, evitarea situațiilor stresante și deprinderea de moduri prin care să te relaxezi fizic și mintal sunt schimbări benefice bolnavilor de scleroză multiplă. 

Fă mișcare constant 

Activitatea fizică combate oboseala și depresia din scleroza multiplă și poate ajuta la creșterea controlului asupra vezicii urinare. Medicii le recomandă pacienților cu SM să facă sport constant, asigurându-i că mișcarea nu influențează negativ sistemul locomotor deja afectat de boală – este doar unul dintre miturile țesute în jurul sclerozei multiple. 

De ajutor în scleroza multiplă poate și fi kinetoterapia, mai ales dacă s-au instalat tulburările motorii, medicul neurolog și specialistul în kinetoterapie putând alcătui împreună un plan personalizat de exerciții fizice care să te ajute să-ți controlezi mai bine mișcările, să-ți îmbunătățești echilibrul și coordonarea. 

Ducând o viață sănătoasă și activă și respectând tratamentul prescris de medic, ai șanse ridicate să ții sub control progresia bolii. Formele severe ale bolii au o incidență redusă, iar majoritatea bolnavilor de SM reușesc să-și păstreze în mare parte independența. 

Reține însă cel mai important aspect în scleroza multiplă: simptomele timpurii trebuie „duse” rapid la medicul neurolog pentru investigare și diagnosticare! De acești pași depinde inițierea tratamentului în faza de debut a bolii, aspect crucial în încetinirea progresiei. Te așteptăm la Neuroaxis cu o echipă de neurologi cu experiență vastă în diagnosticarea și tratarea SM și cu tehnologie de ultimă generație pentru efectuarea investigațiilor necesare. Programează-te acum la o consultație la prima clinică integrată de neurologie din București. 

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Alte Articole

Ce trebuie sa faci la o criza de epilepsie. Primul ajutor daca ești pacient sau aparținător 

Afectiuni si tratamente
Google Reviews

Părerea ta contează foarte mult pentru noi.

Ajută-ne să îmbunatățim serviciile prin adăugarea unei recenzii.

Adauga o recenzie

Abonează-te la newsletterul “1 minut pentru sanatatea creierului”

Și vei primi in fiecare zi de joi 3 sectiuni cu informatii despre un subiect de interes din sfera sanatatii creierului.

keyboard_arrow_up