08.11.2018

Afectiuni

08.11.2018 Afectiuni

Articol redactat de dr. Catalina Hogea – medic specialist psihiatrie

Sursa: pixabay.com

Stresul este, din nefericire, prezent in vietile foarte multora dintre noi. De cele mai multe ori, stresul se manifesta negativ si ne da peste cap felul in care functionam. In unele cazuri, stresul constituie un element pozitiv in viata noastra si ne ajuta sa fim extrem de eficienti cand suntem pusi sub presiune.

Cuprins:

Definitia stresului
 
Cauzele stresului

Simptomele stresului

Tipuri de stres

Tratamente pentru stres

Cat de stresati sunt romanii?

Definitia stresului

Stresul este, potrivit dexonline.ro, un „termen general utilizat pentru orice factor de mediu (traumatism, frig, caldura etc.) capabil sa provoace la om si la animale o stare de tensiune si o reactie de alarma a organismului, determinand uneori imbolnaviri grave”. Mai simplu spus, stresul este o reactie din partea organismului uman la orice amenintare, fie ea reala sau imaginara, care ne poate face foarte mult rau. Cand creierul uman percepe amenintarea in cauza, ii transmite corpului ca este ceva in neregula. Iar corpul reactioneaza astfel: ii „spune” inimii sa bata mai repede si ii „ordona” sangelui sa circule cu o presiune mai mare. Dupa ce amenintarea, reala sau imaginara, dispare,, creierul si corpul ar trebui sa se relaxeze. Insa, din pacate, din cauza ritmului alert in care suntem nevoiti sa traim, creierul „uita” sa se mai relaxeze, ceea ce favorizeaza aparitia si mentinerea stresului.

Cauzele stresului

Cauzele stresului, adica acele situatii care declanseaza episoadele de tensiune fizica si psihica, sunt cunoscute si ca factori de stres. Exista doua tipuri de factori de stres: externi si interni. Printre cauzele externe ale stresului se numara problemele in relatiile cu alti oameni, dificultatile financiare, locul de munca, institutia de invatamant (scoala, liceu, facultate), schimbarile importante din viata (cum ar fi pierderea locului de munca, un divort, pensionarea sau moartea unuia dintre parinti), copiii si familia.

In ceea ce priveste factorii de stres interni, ei sunt mai greu de sesizat, prin comparatie cu factorii de stres externi. Iata cateva exemple de factori de stres interni: gandirea inflexibila, pesimismul, supraestimarea asteptarilor, adaptarea greoaie la schimbare, un discurs negativ la adresa tuturor si depresia. La capitolul factori interni de stres intra si scenariile negative pe care, adesea, ni le facem foarte multi dintre noi, cu privire la nenumarate dintre lucrurile existente in vietile noastre. De fiecare data cand ne punem intrebari care incep cu „daca”, nu facem decat sa ne stresam gratuit.

Factorii de stres afecteaza diferit oamenii. De exemplu, daca o persoana da un randament foarte bun cand este nevoita sa finalizeze, intr-un timp foarte scurt, o sarcina de serviciu, o alta s-ar putea sa cedeze presiunii si sa nu lucreze nimic.

Daca dorim sa intelegem mai bine stresul si cum putem sa luptam impotriva lui, este nevoie sa le acordam atentie tuturor cauzelor, interne si externe, care incurajeaza aparitia tensiunii. In cazul in care nu reusim sa indentificam anumiti factori de stres, tot ce trebuie sa facem este sa ne punem cat mai multe intrebari, de tipul „De ce ma simt ingrijorat?” si „De ce ma doare des capul, chiar daca, din punct medical, sunt perfect sanatos?”.

Simptomele stresului

Simptomele stresului sunt nenumarate si, asemenea factorilor de stres, unele dintre ele sunt evidente, iar altele sunt mai greu perceptibile. In plus, ca si factorii de stres, simptomele stresului sunt de mai multe tipuri: comportamentale, cognitive, emotionale si fizice. Iti prezentam, in continuare, cateva dintre simptomele stresului:

– probleme cu somnul (simptom comportamental);

– folosirea tigarilor, alcoolului si drogurilor pentru relaxare (simptom comportamental);

– neindeplinirea sarcinilor de serviciu sau a treburilor casnice (simptom comportamental);

– izolarea (simptom comportamental);

– pierderea poftei de mancare sau mancatul excesiv (simptom comportamental);

– o stare permanenta de ingrijorare (simptom cognitiv);

– emiterea unor judecati de valoare gresite (simptom cognitiv);

– dificultati de concentrare (simptom cognitiv);

– o perspectiva negativa asupra tuturor lucrurilor (simptom cognitiv);

– singuratate (simptom emotional);

– furie (simptom emotional);

– anxietate (simptom emotional);

– iritabilitate (simptom emotional);

– stare de irascibilitate (simptom emotional);

– depresie (simptom emotional);

– durere de burta (simptom fizic);

– durere in piept (simptom fizic);

– durere de cap (simptom fizic);

– diaree (simptom fizic);

– constipatie (simptom fizic);

– senzatie de ameteala (simptom fizic);

– lipsa de putere (simptom fizic);

– lipsa apetitului sexual (simptom fizic).

Tipuri de stres

Exista doua tipuri importante de stres: stresul acut si stresul cronic. O sa-ti prezentam, in continuare, cateva informatii valoroase despre fiecare dintre cele doua tipuri de stres.

Stresul acut

Stresul acut este cea mai intalnita forma de stres la nivel mondial. Stresul acut este o reactie la evenimente din viata noastra care au avut loc (cum ar fi o discutie aprinsa cu partenerul de viata) si la evenimente care ar putea avea loc (de exemplu, incheierea unui contract de credit cu o durata de 20 sau 30 de ani). De cele mai multe ori, stresul acut genereaza in noi niste trairi negative, insa exista si situatii in care stresul acut poate fi benefic. De exemplu, cum ar fi cand sarim cu parasuta sau cand ne aruncam intr-un bazin de la o inaltime pe care o consideram mare. In ultimele doua situatii mentionate anterior, stresul acut ne face sa traim niste emotii unice si pozitive.

Oamenii nu tind sa asocieze stresului acut emotiile datorate unor actiuni de tipul saritului cu parasuta, dar recunosc, de cele mai multe ori, cand stresul acut are efecte negative asupra lor. Din fericire, stresul acut nu are, de regula, urmari grave asupra oamenilor tensionati din motive „obisnuite”, precum evitarea, in ultimul moment, a unui accident de masina.

Cand oamenii sunt afectati frecvent de stresul acut, inseamna ca sufera de stres acut episodic. Oamenii care sufera de stres acut episodic se enerveaza des si foarte usor.

Stresul cronic

Stresul acut se poate transforma, atata vreme cat nu este gestionat corect, intr-un stres cronic. Iar stresul cronic este devastator pentru psihicul, emotionalul si calitatea relatiilor sociale ale unei persoane care sufera din cauza acestei probleme. Un om afectat de stresul cronic se confrunta, in fiecare zi, cu o tensiune uriasa. Prin urmare, stresul cronic este un real pericol pentru sanatate si determina aparitia urmatoarelor afectiuni:

– boli cardiace;

– ciroza;

– cancer;

– boli ale plamanilor.

Totodata, multi dintre oameni afectati de efectele stresului cronic aleg sa se sinucida. Din cauza efectelor sale asupra fizicului si mentalului uman, stresul cronic este foarte dificil de tratat.

Tratamente pentru stres

Pana in prezent, nu s-a descoperit niciun tratament specific pentru stres. Medicii pot sa trateze, medicamentos, doar simptomele stresului. Printre medicamentele pe care pot sa le primeasca persoanele care sufera de stres se numara sedative, antidepresive si anxiolice. In lupta cu stresul conteaza foarte mult eforturile pe care le depune persoana afectata.

Daca nu vrei sa ca stresul sa devina o contanta a vietii tale si nici sa ai probleme de sanatate din cauza sa, ar fi bine sa tii cont de recomandarile de mai jos.

Fa exercitii fizice

Exercitiile fizice sunt excelente nu doar daca vrei sa ai corpul intr-o forma buna, ci si pentru fericirea ta. Asadar, propune-ti ca, in fiecare zi, sa faci, macar o jumatate de ora de exercitii. Doar asa vei lucra la starea ta generala de bine si vei pune o bariera intre stres si tine. In ceea ce priveste exercitiile fizice pe care le poti face, exista nenumarate variante. O varianta ar fi sa combini abdomene, genoflexiuni si flotari intr-un „program” de 30 de minute, de executat dimineata, inainte sa incepi sa lucrezi. O alta varianta ar fi sa alergi in jurul casei tale sau intr-un parc aflat in apropierea locuintei.

Mananca bine

Alimentatia corespunzatoare este o arma extrem de eficienta impotriva stresului. Daca mananci bine si corect, vei avea o sanatate buna, un corp mai puternic si vei zambi mai mult. Ca sa mananci bine si corect inseamna sa ai o dieta echilibrata, din care sa nu lipseasca fructele si legumele proaspete. De asemenea, este esential sa ai parte, in fiecare zi, de trei mese principale si doua gustari.

Dormi suficient

Durata si calitatea somnului joaca un rol decisiv in lupta cu stresul. Specialistii in domeniul somnului sunt de parere ca ar fi de dorit ca adultii sa doarma, pe noapte, macar sapte ore. Bineinteles, numarul orelor de somn poate varia foarte mult, in functie de nevoile fiecaruia dintre noi. In ceea ce priveste calitatea somnului, expertii sunt de parere ca, daca vrem sa ne odihnim foarte bine, este obligatoriu sa:

– alegem corect salteaua, lenjeria de pat si pernele;

– aerisim dormitorul inainte sa ne culcam;

– sa nu folosim televizorul, telefonul mobil sau tableta.

Apeleaza la tehnici de relaxare

Tehnicile de relaxare constituie alte instrumente eficient in batalia contra stresului. Prin urmare, daca vrei sa tii tensiunea si gandurile negre departe de tine, ar fi indicat sa le folosesti cat mai des. Printre cele mai bune tehnici de relaxare la care ai putea sa apelezi, constant, se numara exercitiile de respiratie si meditatia.

Fii mai organizat

Stresul iubeste dezorganizarea asa ca, daca iti doresti mai putin stres in viata ta, este nevoie sa devii mai organizat. Cum devii mai organizat? Simplu! Iti intocmesti un plan saptamanal cu ceea ce ai de gand sa faci in urmatoarele sapte zile. Planul respectiv ar trebui sa fie cat mai detaliat, astfel incat sa „umple” toate cele 24 de ore din fiecare dintre cele sapte zile.

Cat de stresati sunt romanii?

Nimeni nu poate spune cu exactitate cat de stresati sunt romani, chiar daca in ultimii ani au fost publicate mai multe studii care ofera indicii destul de bune. Cercetarea „Stres National”, realizata intre ianuarie si mai 2017, pe un esantion de peste 800 de angajati, din toata tara, a aratat ca 99,7% dintre salariatii romani sunt stresati. Studiul, efectuat de Dynamic HR, o companie cu activitati in domeniul resurselor, si de Learning Network, un portal care sustine dezvoltarea personala si profesionala, a inclus date despre patru tipuri de stres – emotional, social, fiziologic si manifest (nivelul de stres in functie de stilul de viata). Peste jumatate dintre salariatii intervievati in cadrul studiului „Stres National” ocupau, la momentul desfasurarii cercetarii, functii non manageriale.

Un alt studiu, realizat in 2014 de firma Ivox pentru Secom, o companie specializata pe importul si comercializarea de suplimente alimentare, a scos in evidenta ca trei sferturi dintre romani sunt stresati si suprasolicitati din cauza jobului. De asemenea, 80% dintre cei tensionati au mentionat ca acuza diverse simptome cauzate de stres, cum ar fi probleme cu somnul, oboseala si migrene.

0 comments

    Abonati-va la newsletter-ul nostru: