Paralizia în somn. Cauze, simptome și tratament

Ești la granița dintre somn și trezie, conștient, dar incapabil să vorbești sau să te miști. Această stare bizară, înfricoșătoare când se adaugă halucinații – de regulă, figuri amenințătoare -, se numește paralizie în somn și este o parasomnie care apare frecvent pe fondul altor afecțiuni. 

Paralizia în somn nu presupune riscuri pentru sănătate, dar este asociată cu un nivel crescut de frică și dacă vorbim despre o experiență recurentă, poate duce, în timp, la instalarea anxietății. În plus, pentru că scade calitatea somnului – factor de risc pentru alte parasomnii -, poate crea un cerc vicios din care e greu să ieși fără ajutor de specialitate. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, sănătatea sistemului nervos este îngrijită de o echipă extinsă de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe, iar departamentul de somnologie asigură accesul la consultații efectuate de experți și la teste specifice pentru diagnosticarea tulburărilor din acest spectru, precum polisomnografia și poligrafia respiratorie. 

Ce este paralizia în somn 

Un ciclu normal de somn durează, în medie, 90 de minute, se repetă de mai multe ori pe noapte și presupune trecerea prin patru stadii: 

• adormirea; 
• somnul „ușor” – etapa când corpul începe să se relaxeze, temperatura scade, iar ritmul cardiac și respirația încetinesc; 
• somnul profund și odihnitor, care permite regenerarea celulară și facilitează procesarea și înmagazinarea informațiilor de peste zi; 
• somnul REM, în care se instalează atonia musculară, activitatea creierului se intensifică și apar visele. 

Paralizia în somn apare atunci când atonia musculară specifică somnului REM persistă după finalizarea acestui stadiu și se manifestă în timpul trezirii (paralizie hipnopompică) sau se instalează precoce, în timpul primei faze a somnului, adormirea (paralizie hipnagogică). În această stare, care poate dura de la câteva secunde la câteva minute, ești conștient, poți percepe mediul înconjurător, dar nu îți poți controla mușchii voluntari, așadar, nu te poți mișca și nu poți vorbi. 

Aproximativ 8% din populație trece prin această experiență cel puțin o dată în timpul vieții. 

Principalele cauze ale paraliziei în somn 

Nu există o singură cauză clar definită a paraliziei în somn, ci o combinație de factori neurofiziologici, psihologici și comportamentali care pot contribui la declanșarea ei. Experiența clinică acumulată până în prezent arată că acest fenomen poate apărea: 

• pe fondul privării de somn – odihna insuficientă și un program de somn neregulat pot perturba ciclurile normale ale somnului, favorizând apariția episoadelor de atonie în alte etape decât REM; 
• în asociere cu alte tulburări de somn, în special cu narcolepsia – în cazul paraliziei în somn recurente -, dar și cu apneea obstructivă, hipersomnia idiopatică sau insomnia. 
• secundar unor afecțiuni psihiatrice, precum tulburarea bipolară, de panică, de anxietate sau de stres posttraumatic; 
• din cauza stresului cronic – nivelurile crescute de cortizol pot afecta arhitectura somnului; 
• ca efect secundar al unor medicamente, cum sunt cele utilizate pentru tratamentul ADHD; 
• pe fondul consumului de alcool sau droguri. 

Factori de risc 

Vârsta tânără pare să fie asociată cu o incidență mai mare a paraliziei în somn, aceasta debutând preponderent în copilărie, adolescență și la adultul tânăr – perioade caracterizate prin modificări ale ritmului de somn și o expunere crescută la stres. Prevalența este mai crescută la studenți și în rândul femeilor (bărbații sunt afectați în proporție ceva mai mică). 

De asemenea, studiile indică un rol important al predispoziției genetice: persoanele cu istoric familial prezintă un risc mai mare de a experimenta astfel de episoade. 

Alți factori favorizanți sunt experiențele emoționale traumatizante, modificările dramatice ale ritmului de lucru sau munca în schimburi și poziția de somn – mai exact, dormitul preponderent pe spate. 

Simptome asociate cu paralizia în somn 

• Incapacitatea de a mișca brațele, picioarele, trunchiul și capul. 
• Incapacitatea de a vorbi. 
• Conștientizarea deplină a ceea ce se întâmplă. 
• Halucinații, care pot lua forme diverse: șoapte, zumzete și șuierături, sentimentul că urmează să se întâmple ceva rău sau percepția unei prezențe tulburătoare (a unui intrus) în dormitor, o senzație de presiune sau durere la nivelul pieptului (adesea însoțită de dificultăți de respirație), senzația de zbor sau de părăsire a propriului corp. 

Halucinațiile sunt extrem de realiste, senzațiile resimțite sunt intense și înfricoșătoare, neputința de a reacționa poate fi copleșitoare și cu cât episodul durează mai mult, cu atât este mai probabil să provoace panică. 

Tratamentul paraliziei în somn 

Nu există un tratament propriu-zis al paraliziei în somn, planul terapeutic constând în optimizarea igienei somnului, gestionarea stresului prin deprinderea unor tehnici de relaxare sau prin psihoterapie și tratarea afecțiunii asociate, când aceasta există. Utilizarea unor antipsihotice atipice, care vizează halucinațiile cauzate de episoadele de paralizie în somn, sunt luate în considerare de cercetători ca posibilă abordare în episoadele recurente, dar încă se studiază eficacitatea lor. 

Poți lua însă măsuri pentru a preveni această tulburare: 

• menține un program de somn constant, cu ore fixe de culcare și trezire, și asigură-te că dormi suficient; 
• creează-ți mediul potrivit pentru somn – o cameră aerisită, răcoroasă, cu întuneric și liniște; 
• alege o saltea și o pernă care sunt confortabile și îți asigură suport optim pentru coloană, gât și cap; 
• încearcă să dormi mai mult pe o parte; 
• evită dispozitivele electronice înainte de culcare (fără televizor, tabletă, telefon în dormitor și cu cel puțin o jumătate de oră înainte de culcare); 
• evită cinele târzii și consistente; 
• limitează consumul de alcool; 
• redu consumul de cafea și de produse care conțin cofeină (în special după-amiaza); 
• relaxează-te înainte de culcare cu o carte sau ascultând muzică liniștitoare. 

Simptomele intense și episoadele recurente pot scădea calitatea vieții. Programează o consultație 

Dacă te confrunți cu paralizie în somn, este important să afli cauza probabilă, iar în situația depistării unei afecțiuni de fond, este esențial să primești tratamentul adecvat. Te îndemnăm să te adresezi echipei noastre pentru evaluare, testare și elaborarea unui plan de intervenție terapeutică. Te sprijinim cu specialiști în somnologie și psihiatrie și cu aparatura necesară diagnosticării tulburărilor de somn. 

Când ai experți aproape, e mai ușor să ai grijă de sănătatea ta. Programează-te la Neuroaxis.