• menu close meniu
subject Cuprins

Printre tulburarile de miscare mai rar intalnite se numara si coreea, manifestata prin miscari involuntare, rapide si haotice care poate implica orice parte din corp: capul, gatul, bratele sau membrele inferioare. Dificultatea cea mai mare a pacientilor care sufera de coree o reprezinta  lipsa de control asupra corpului, ducand la teama si anxietate. Incadrarea corecta a miscarilor involuntare ale unui pacient este esentiala pentru diagnosticul coreei, investigarea cauzelor si stabilirea unui tratament, ce poate ameliora simptomele.

Ce este sindromul coreic?

Coreea este un sindrom care se manifesta prin miscari involuntare, neregulate, imprevizibile, afectand diferite regiuni ale corpului (cap, gat, membre superioare sau membre inferioare), uneori cu amplitudine mare a miscarilor, afectand echilibrul sau mersul. Miscarile coreiforme nu reprezinta un pericol pentru viata, insa indica prezenta unei afectiuni neurologice, care poate fi tranzitorie (ex: tulburarile metabolice) sau evolutiva (ex: boala Huntington). Identificarea cauzei este esentiala pentru a prevedea caracterul autolimitat sau progresiv si posibilele complicatii asociate. 

Cauze

Coreea este un sindrom neurologic care are la baza disfunctia anumitor structuri profunde ale creierului, numite ganglioni bazali, unde se realizeaza controlul fin al miscarii si al coordonarii, implicand echilibrul dintre facilitarea si inhibarea activitatii musculare. Afectiunile ganglionilor bazali sunt asociate cu boli genetice sau neurodegenerative, boli autoimune, tulburari metabolice, infectii sau expunerea la anumite substante toxice.

Printre cele mai frecvente cauze ale coreei se numara:

Boala Huntington

Aceasta afectiune genetica este mostenita de la parinti, putand afecta ambele sexe si are ca manifestari principale coreea, tulburari de personalitate si de comportament, deteriorare cognitiva, dispozitie depresiva sau alte tulburari de miscare (parkinsonism). Debutul este la varsta adulta (30-50 ani), iar simptomatologia se agraveaza odata cu trecerea timpului, de obicei in decursul a 10-20 de ani, asociind un grad inalt de dizabilitate.

event

Fii atent la ce simptome ai!Fa-ti o programare la neuroaxis

Boli autoimune

Coreea poate fi intalnita si in boli autoimune sistemice, precum lupus eritematos sistemic (LEs), sindromul anticorpilor antifosfolipidici, boala Behcet sau sarcoidoza

Scleroza multipla, o afectiune autoimuna a sistemului nervos central poate duce la miscari coreice, in special cand leziunile demielinizante sunt localizate la nivelul ganglionilor bazali.

Accidentul vascular cerebral

Pacientii care au suferit un accident vascular cerebral, care a implicat regiunile profunde ale creierului, pot dezvolta sindrom coreiform, de cele mai multe ori afectand jumatate de corp si exprimandu-se prin miscari foarte ample, deseori violente ale bratului sau piciorului, numite hemibalism. 

Sarcina

Coreea este o complicatie foarte rar intalnita in timpul sarcinii, de cele mai multe ori fiind autolimitata dupa nastere. 

Tulburari endocrinologice si metabolice

Hipoglicemia, hiperglicemia, hipertiroidismul, hipoparatiroidismul, mhiperparatiroidismul, tulburarile electrolitice (hipo/hipernatremia, hipocalcemia, hipomagnezemia), policitemia vera sau insuficienta hepatica se numara printre afectiunile care pot provoca tulburari de miscare de tipul coreei. 

De asemenea, boala Wilson, o afectiune ereditara ce implica anomalii in metabolismul cuprului, se poate manifesta prin coree, alaturi de numeroase alte simptome neurologice (disfagie, dizartrie, tulburari de comportament, sindrom parkinsonian), insuficienta hepatica si alte anomalii (renale, oftalmologice sau cardiace).

Medicamente

Neurolepticele, amfetaminele, antihistaminicele, antidepresivele triciclice, anticonvulsivantele, contraceptivele orale se numara printre medicamentele care pot cauza coree.

Medicatia specifica bolii Parkinson, levodopa, poate duce la diskinezii –  miscari similare coreei, care cel mai adesea traduc stadiul avansat al bolii. 

Substante toxice

Monoxidul de carbon, mercurul sau chiar excesul de alcool sunt asociate cu miscari bruste, involuntare specifice sindromului coreic. Drogurile, precum cocaina sau amfetamina pot provoca coree.

Infectii

In cazuri rare, anumite patologii infectioase precum boala Lyme, toxoplasmoza, infectia HIV/SIDA, endocardita, sifilisul, meningoencefalitele sau boala Creutzfeldt-Jakob pot provoca coree. 

Coreea reumatica (sydenham)

Coreea reumatica (sydenham) reprezinta o complicatie a infectiei cu streptococ, insuficient tratata, care se intalneste foarte rar in prezent, afectand cu precadere pacientele cu varste intre 10-20 ani. Tulburarile de miscare de tip coree apar la distanta de infectia acuta (1-6 luni), datorita unor mecanisme imune incrucisate, ce afecteaza ganglionii bazali. Simptomele coreei sydenham se remit treptat de-a lungul timpului, insa tratamentul simptomatic poate favoriza remisiunea.  

Factori de risc

Coreea poate fi intalnita la orice varsta, insa afecteaza cu precadere adultii, intre a 4-a si a 5-a decada de varsta. Printre persoanele care au un risc mai mare de a dezvolta coree, se numara: 

  • Persoanele cu un istoric familial de boala Huntington
  • Copiii care sufera de febra reumatica
  • Persoanele care sufera de afectiuni autoimune sau disfunctii endocrinologice/metabolice.

Simptome

Simptomele coreei sunt la fel, indiferent de cauza acestora. Cele mai frecvente semne ale coreei sunt:

Miscari involuntare

Miscari rapide, bruste, involuntare, deseori asemanatoare dansului pot fi observate la nivelul mainilor, picioarelor si capului. Ele pot afecta modul in care persoana se deplaseaza, inghite sau vorbeste. Miscarile persoanelor cu sindrom coreic pot fi fluide sau sacadate si se agraveaza daca acestea sunt stresate sau anxioase.

Probleme de vorbire

Articularea sunetelor si a cuvintelor este realizata de o serie de muschi. Atunci cand acestia nu mai sunt coordonati in mod corect de ganglionii bazali, sunetele produse pot fi neclare, greu inteligibile.

Dureri de cap si convulsii

Unii copii care dezvolta coreea reumatica pot asocia convulsii si dureri de cap. De asemenea, acestia pot prezenta si o serie de probleme emotionale sau de comportament. 

Diagnostic

Deoarece exista o gama larga de afectiuni care pot cauza sindromul coreic, medicul neurolog va cere detalii despre istoricul medical al familiei, istoricul medical detaliat al pacientului si medicamentele folosite in ultimii an. Totodata, in cadrul consultatiei, vor fi cautate simptome asociate, efectuandu-se un examen neurologic atent, cu accent pe tipul miscarilor involuntare, factorii agravanti, durata si frecventa acestora, modul de debut, segmentele corpului afectate si altele detalii semiologice. Pentru a determina cauzele sindromului coreic, medicul poate prescrie:

Tratament

Tratamentul coreei variaza in functie de cauzele care determina aparitia sa. In cazurile in care coreea este exprimarea unei afectiuni genetice, cum este boala Huntington, nu exista tratament curativ, ci doar medicatie simptomatica, cu scopul de a ameliora o parte din simptome. Astfel, pot avea un oarecare control asupra miscarilor involuntare, acestea fiind inhibate sub tratament. 

In cazul copiilor/adolescentilor care sufera de coree reumatica, caracterul autolimitat si remisiunea treptata in timp a acestei afectiuni nu impune neaparat un tratament specific. In cazuri selectate, cand miscarile coreiforme sunt sever incapacitante, medicul poate prescrie corticosteroizi sau  antibiotice pentru tratamentul complet al infectiei streptococice.

Atunci cand aparitia coreei este cauzata de anumite medicamente sau substante toxice se impune intreruperea acestora. In cazul medicatiei psihiatrice, intreruperea tratamentului potential responsabil de coree se face sub stricta supraveghere a medicului, cu scaderea treptata a dozelor in anumite situatii. In anumite cazuri particulare de coree refractara la tratament se poate discuta si stimularea cerebrala profunda.

Daca corpul tau se misca intr-un mod necontrolat este indicat sa iti programezi un consult neurologic. Specialistii de la clinica Neuroaxis explica faptul ca riscul unei persoane de a suferi de coree este mai mare daca aceasta sufera de o boala autoimuna sau are un parinte diagnosticat cu boala Huntington.

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Afectiuni Relevante

Parkinson

Boala Wilson

Boala Huntington

1 minut, 1 zi, 1 newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul „1 minut pentru sanatatea creierului” si vei primi  in fiecare zi de joi 3 sectiuni cu informatii despre un subiect de interes din sfera sanatatii creierului.

Ne propunem sa livram informatiile de care ai nevoie intr-un limbaj simplu, non-medical si sa te provocam sa fii atent la micile detalii care pot fi trecute cu vederea, dar care spun foarte mult.

Parerea dumneavoastra conteaza foarte mult pentru noi si de aceea dorim sa ne ajutati sa imbunatatim serviciile prin adaugarea unei recenzii.

keyboard_arrow_up