Atrofie cerebrală – cauze, simptome și tratament

Boli cu substrat inflamator 

În scleroza multiplă, o boală imun mediată care afectează întregul sistem nervos central, caracterizată prin inflamație focală sau difuză, demielinizare, pierdere axonală și neurodegenerare, atrofia cerebrală este destul de extinsă – aproape 0,5-1,35% pe an, departe de limitele îmbătrânirii normale. Pierderea treptată a volumului creierului apare încă de la debutul bolii, se accelerează în acord cu progresia, dar poate fi atenuată prin medicație. 

Boli ereditare 

Rezultat al unor mutații genetice cu potențial ereditar care afectează funcționarea normală a celulelor nervoase, boala Huntington (afecțiune neurodegenerativă lent progresivă) și distrofia musculară Duchenne (caracterizată de pierderea graduală a masei musculare) cauzează degenerare neuronală continuă. 

Alcoolism cronic 

Și consumul excesiv și prelungit de alcool poate duce la atrofie prin toxicitatea directă asupra neuronilor, favorizarea deficitului de vitamina B1 și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului. Sindromul Wernicke-Korsakoff, asociat cu alcoolismul, este un exemplu de afecțiune care implică deteriorări ale anumitor regiuni cerebrale. 

Simptome ale atrofiei cerebrale 

Manifestările nu sunt specifice. Ele pot fi legate de zona unde apare pierderea de neuroni, iar afecțiunea de fond este definitorie pentru tabloul clinic. 

Simptomele cel mai frecvent prezentate de pacienți sunt: 

• demența – o scădere a performanței cognitive suficient de severă pentru a avea un impact negativ asupra activităților zilnice, ce poate afecta unul sau mai multe domenii cognitive, precum memoria, capacitatea de a lua decizii, orientarea în spațiu și timp sau gândirea abstractă; 
• afazia – tulburare de exprimare sau de înțelegere a limbajului scris sau vorbit; 
• crizele epileptice – fenomene ce îmbracă multe forme, de la mișcări involuntare, convulsii și pierderea stării de conștiență până la senzații anormale, fenomene vizuale, auditive sau gustative ori modificări ale comportamentului. 

O situație particulară o reprezintă atrofia cerebeloasă, care afectează cerebelul: în acest caz, pe lângă scăderea performanței cognitive, care poate să nu fie în prim-plan, regăsim probleme de echilibru, de coordonare sau de pronunție a cuvintelor. 

Tipuri de atrofie cerebrală 

Există două tipuri, diferențiate de cât de extinsă este pierderea de țesut nervos: focală – adică localizată – și difuză sau generalizată. Fiecare dintre acestea are factori declanșatori predilecți și afectează diferit funcțiile cognitive și motorii. Iată detalii despre fiecare tip: 

Atrofie cerebrală focală 

Este o pierdere de masă cerebrală localizată, care afectează o anumită regiune a creierului – de exemplu, lobul frontal, cel temporal sau regiunile subcorticale – și determină pierderea sau alterarea funcției ori funcțiilor de care grupul de neuroni afectat este responsabil. Poate fi rezultatul unei leziuni traumatice, al demenței frontotemporale sau al unui AVC. 

Atrofie cerebrală difuză 

Este cunoscută și ca atrofie cerebrală globală sau generalizată – reducerea progresivă a numărului de neuroni și de sinapse se înregistrează la nivelul întregului creier. Este asociată frecvent cu afecțiuni neurodegenerative precum boala Alzheimer sau demența vasculară, iar simptomele includ pierderi de memorie, dificultăți cognitive, probleme de coordonare și slăbiciune musculară. 

Când e necesar consultul neurologic 

Oricare din simptomele menționate anterior fac necesar un consult neurologic pentru determinarea factorului declanșator și inițierea imediată a tratamentului care te poate ajuta să gestionezi boala și să-i încetinești progresia. 

Este ideal să te prezinți la medic de la primele semne. Astfel, ai șansa ca afecțiunea de care suferi să fie abordată terapeutic în primele stadii, când și atrofia cerebrală este incipientă. 

Cum punem diagnosticul de atrofie cerebrală 

Atrofia este evidențiată prin tehnici imagistice, ideal folosind programe care măsoară volumul cerebral. Totuși, orice aspect imagistic trebuie încadrat într-un context clinic și niciodată privit de sine stătător. 

Primul pas în diagnosticarea oricărei afecțiuni neurologice, implicit a celor care determină pierdere neuronală, îl reprezintă discuția cu medicul. Astfel este obținut istoricul medical complet (personal și familial), sunt prezentate simptomele și sunt colectate informații esențiale privind momentul apariției lor și potențialele cauze. Al doilea pas este examinarea neurologică a pacientului, însoțită de teste prin care sunt evaluate diferite funcții cerebrale – memorie, limbaj, atenție, orientare vizual-spațială, coordonare -, ce pot îndrepta medicul către un anumit diagnostic. 

Următoarea etapă este reprezentată, de regulă, de imagistica cerebrală, fie prin tomografie computerizată, fie prin rezonanță magnetică, tehnica aleasă depinzând de tipul de leziune suspicionat. Sunt investigații care ajută atât la diagnosticarea bolii de fond, cât și la determinarea tipului de atrofie – focală sau difuză. 

Tratamentul atrofiei cerebrale 

Nu există un tratament specific, întrucât acesta depinde de substratul ei. Prin urmare, este necesară o terapie individualizată fiecărei situații. Opțiunile vizează terapia medicamentoasă a afecțiunii de fond și terapii complementare care pot ajuta la gestionarea simptomelor. 

Tratament medicamentos 

Acesta este stabilit de medic după obținerea unui diagnostic de certitudine al bolii de fond. Poate fi vorba despre inhibitori de colinesterază când atrofia este cauzată de boala Alzheimer, despre terapii imunomodulatoare sau imunosupresoare, dacă este depistată o scleroză multiplă, sau de corectarea carențelor vitaminice, în cazul sindromul Wernicke-Korsakoff (unde tratamentul trebuie însoțit de întreruperea consumul de alcool). 

Medicul va viza și gestionarea medicamentoasă a simptomelor manifestate. Printre substanțele prescrise se pot regăsi anticonvulsivante, dacă sunt prezente crize epileptice, și antidepresive sau anxiolitice pentru tulburările emoționale asociate. 

Terapii complementare 

În funcție de simptome, medicul poate recomanda ca tratament adjuvant în atrofia cerebrală: 

• terapia fizică și ocupațională, pentru păstrarea sau recuperarea mobilității, echilibrului și independenței în activitățile zilnice; 
• terapia logopedică, utilă când sunt prezente tulburări de vorbire și deglutiție; 
• terapie cognitiv-comportamentală, care ajută la gestionarea problemelor cognitive și emoționale. 

Schimbarea stilului de viață 

Diagnosticul de atrofie cerebrală trebuie urmat de câteva schimbări în stilul de viață, care să încetinească degradarea neuronală. Este foarte important: 

• să adopți o dietă sănătoasă, bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3, fructe și legume, pentru a reduce inflamația și stresul oxidativ; 
• să faci mișcare – exercițiile fizice susțin sănătatea vasculară și funcționarea optimă a creierului; 
• să stabilești un orar strict de somn și să-l respecți – odihna de calitate este esențială pentru regenerarea celulară; 
• să te implici în activități care stimulează creierul – cititul, rezolvarea cuvintelor încrucișate, deprinderea unei noi abilități; 
• să reduci nivelul de stres, dacă este cazul, prin meditație, yoga sau alte tehnici de relaxare practicate cu regularitate. 

Prognostic în atrofia cerebrală 

Pirderea neuronală nu este reversibilă, cu mici excepții – în cazul atrofiei induse de alcoolismul cronic, cercetătorii au constatat o creștere semnificativă a densității țesutului cerebral și a volumului creierului după 3 săptămâni de abstinență. 

Prognosticul pentru pacientul diagnosticat cu atrofie cerebrală depinde de localizarea și amploarea leziunilor, precum și de cauza care stă la baza acestora. Dacă leziunile sunt rezultatul unei boli progresive, simptomele se vor agrava în timp, iar calitatea vieții va scădea. Acest proces poate fi încetinit însă cu ajutorul tratamentului prescris de medicul neurolog. 

Sfaturi pentru prevenirea atrofiei cerebrale 

Schimbările în stilul de viață care sunt benefice pacientului cu atrofie pot fi utile și ca măsuri de prevenție a degradării neuronale. 

Așadar, mănâncă sănătos, redu consumul de alcool, fă sport frecvent, antrenează-ți zilnic funcțiile cognitive, redu nivelul de stres și odihnește-te suficient. Toate acestea te vor ajuta să-ți îmbunătățești calitatea vieții și să scazi riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni ce pot declanșa atrofierea creierului.  

La fel de important: prezintă-te la o consultație de neurologie, dacă prezinți semne incipiente de declin neurologic sau ai istoric familial. Evaluarea timpurie este esențială pentru o bună gestionare a atrofiei cerebrale și pentru păstrarea calității vieții.

Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru un consult complet, investigații cu tehnologie de ultimă oră și plan terapeutic personalizat. Programează-te online sau contactează-ne pentru detalii.