La nivel mondial, peste 50 de milioane de persoane sufera de demente, anual fiind diagnosticate 10 milioane de cazuri noi. Dintre acestea, 10% reprezinta cazurile de dementa frontotemporala. Acest tip de dementa diagnosticat adesea ca boala Alzheimer sau ca o problema de natura psihiatrica. Statisticile arata ca aproximativ 60% dintre persoanele cu dementa frontotemporala au varste cuprinse intre 45 si 60 de ani.
Ce este dementa frontotemporala?
Dementa frontotemporala (FTD) reprezinta un grup de tulburari care duce la deteriorarea lobilor frontali si temporali ai creierului. In functie de regiunile cerebrale afectate, boala determina schimbari in comportamentul social, personalitate si/sau pierderea abilitatilor lingvistice.
Unele persoane (intre 10% si 20%) cu FTD dezvolta, de asemenea, tulburari neuromusculare si de miscare, cum ar fi parkinsonismul sau boala neuronilor motori (cunoscuta si sub numele de scleroza laterala amiotrofica sau boala Lou Gehrig).
Declansarea dementei frontotemporale reprezinta una dintre cauzele care duce la aparitia dementei timpurii. Spre deosebiri de boala Alzheimer, in stadiile initiale ale FTD memoria nu are de suferit.
Cauze
In cazurile de dementa frontotemporala, lobii temporali si frontali se atrofiaza, ducand la acumularea de proteine anormale la nivelul creierului. Cu toate acestea, nu a fost inca identificata o cauza clara a acestei forme de dementa. Cercetatorii au identificat o serie de gene care sunt corelate cu aparitia FTD.
Factori de risc
Riscul de a suferi de dementa frontotemporala este mai mare pentru o persoana care are unul sau mai multi membrii ai familiei care au fost diagnosticati cu aceasta afectiune. Istoricul familial este singurul factor de risc identificat pana in prezent.
Simptome
Simptomele asociate cu dementa frontotemporala variaza de la pacient la pacient, dar in timp se agraveaza. Printre cele mai comune simptome asociate cu FTD se numara:
Schimbari comportamentale:
- Comportamente sociale inadecvate;
- Pierderea empatiei fata de cei din jur;
- Disparitia inhibitiilor;
- Apatie, confundata uneori cu depresia;
- Probleme legate de luarea deciziilor;
- Comportamente repetitive;
- Probleme de igiena personala;
- Modificari ale dietei, cu o crestere a consumului de zahar;
- Incercarea de a manca obiecte necomestibile.
Probleme de comunicare si de limbaj:
- Dificultati legate de intelegerea si folosirea limbajului verbal si in scris;
- Uitarea cuvintelor sau a intelesurilor asociate acestora;
- Limitarea conversatiilor;
- Greseli legate de constructia propozitiilor.
Dificultatii motorii:
- Rigiditate;
- Tremor;
- Spasme;
- Probleme de coordonare;
- Dificultati la inghitirea alimentelor si bauturilor;
- Slabiciune musculara:
- Ras sau plans in situatii nepotrivite.
Diagnostic
Stabilirea diagnosticului de dementa frontotemporala implica discutii cu persoana in cauza si cu apartinatorii acesteia. La acestea se adauga o serie de investigatii medicale necesare pentru a identifica zonele din creier afectate si a exclude posibilitatea ca pacientul sa sufere de alte afectiuni.
Printre investigatiile medicale necesare diagnosticarii se numara:
- Teste de sange;
- Studiul somnului;
- Testarea neuropsihologica;
- Scanarea creierului (RMN).
Tratament
Din nefericire, nu a fost identificat un tratament care sa impiedice dezvoltarea afectiunii sau care sa o trateze. Medicamentele si terapiile prescrise in prezent au rolul de a ameliora simptomele comportamentale. Astfel, medicii prescriu in aceste cazuri:
- Antidepresive;
- Medicamente antipsihotice;
- Terapii pentru imbunatatirea limbajului si identificarea unor modalitati alternative de comunicare.
Dementa frontotemporala are un impact negativ asupra relatiilor sociale si a starii fizice si mintale a persoanelor afectate. Stabilirea timpurie a diagnosticului corect ofera pacientilor si familiilor acestora posibilitatea de a primi ajutorul necesar pentru a tine sub control simptomele bolii. Programeaza-ti un consult la clinica Neuroaxis.
