Ce se întâmplă cu creierul în timpul insolației? Temperaturile ridicate pot compromite sănătatea generală

În plin sezon al concediilor, atunci când călătorești și descoperi locuri pitorești și atracții turistice inedite, când înoți și petreci zile întregi pe plajă, soarele pare să îți fie cel mai bun prieten. Și ultimul lucru pe care ți l-ai putea dori ar fi să faci insolație, fie la Acropole, fie pe plaja ta ascunsă preferată, unde ai uitat din nou să aduci o umbrelă de soare. În euforia vacanței, expunerea la soarele arzător în orele de vârf este o adevărată capcană. 

Oamenii de știință avertizează că, în prezent, aproximativ 30% din populația mondială este expusă la căldură periculoasă pentru cel puțin 20 de zile pe an, conform unui studiu. Acest număr ar putea ajunge la 74% din populația globului până în anul 2100, dacă schimbările climatice antropogene continuă fără încetare.   

Când se produce, de fapt, insolația  

Insolația survine atunci când corpul nu poate să elimine eficient căldura. Căldura extremă poate deteriora celulele, degrada proteinele și afecta ADN-ul. Sistemul nervos central depune eforturi considerabile ca să coordoneze reglarea temperaturii corpului și să prevină vătămările. Hipotalamusul, o regiune a creierului responsabilă cu multe funcții corporale, monitorizează și stabilește temperatura centrală a corpului.  

Celulele funcționează optim într-un interval relativ îngust de temperaturi, mai exact 36,7 – 37,5 grade Celsius la o persoană sănătoasă. Dacă organismul acumulează mai multă căldură decât poate elimina, temperatura internă depășește această limită critică.  

Există două tipuri de insolație. Insolația de efort  apare de obicei ca urmare a suprasolicitării fizice în condiții calde și umede, în doar câteva ore. Pe de altă parte, insolația non-efort, cunoscută și sub denumirea de insolație clasică, poate să apară din cauza vârstei sau a unor probleme de sănătate preexistente, dezvoltându-se în decurs de câteva zile. 

Cum este afectat creierul de insolație  

Potrivit lui Thomas Clanton, profesor de fiziologie aplicată și kinesiologie la Universitatea din Florida, expunerea la căldură extremă poate declanșa o gamă variată de probleme, de la epuizare termică la insolație. Pe întregul spectru al afecțiunilor asociate căldurii, pot să apară leziuni de diverse grade la nivelul organelor interne.  

În timp ce epuizarea termică te face conștient de disconfortul intens, dar încă îți permite să gândești clar, insolația poate duce la pierderea stării de conștiență, delir, pierderea controlului motor și o capacitate de reacție sever limitată.  

Din punct de vedere clinic, o persoană este diagnosticată cu insolație dacă are o temperatură mai mare de 40 de grade, alături de simptome ale sistemului nervos central. Insolația afectează profund creierul prin mai multe mecanisme critice. Odată ce temperatura corpului ajunge la un nivel extrem, inima poate deveni suprasolicitată, ducând la o circulație sangvină inadecvată către creier și alte organe. Această lipsă de oxigen poate cauza leșin. 

La temperaturi de aproximativ 40 de grade Celsius, bariera hemato-encefalică, care protejează creierul de substanțe nedorite din sânge, începe să se deterioreze. Aceasta permite intrarea de proteine și ioni dăunători în creier, declanșând adesea inflamații și afectând funcționarea normală a acestuia. Pe măsură ce temperatura crește, proteinele din celule pot începe să se denatureze, ceea ce duce la moartea celulelor. 

Potrivit studiilor, între 10 și 28% dintre persoanele care supraviețuiesc unei insolații pot experimenta leziuni cognitive sau neurologice pe termen lung. Acestea includ în special disfuncții ale cerebelului, o regiune crucială pentru coordonarea mișcărilor. Imagistica cerebrală efectuată la luni sau ani după insolație a arătat deteriorarea celulelor din cerebel și din alte zone ale creierului, cum ar fi hipocampul, creierul mijlociu și talamusul. 

Insolația, asociată și cu alte probleme de sănătate pe termen lung 

Insolația nu doar că are o rată de mortalitate alarmant de ridicată, dar și cei care îi supraviețuiesc pot rămâne cu probleme de sănătate pe termen lung, potrivit oamenilor de știință.  Într-un studiu recent, Orlando Laitano, tot profesor de fiziologie aplicată și kinesiologie la Universitatea din Florida, a descoperit, alături de echipa sa de cercetători, că insolația la șoareci ar putea modifica genomul și crea o mai mare susceptibilitate la viitoarele boli cauzate de căldură și imunitate. Cercetătorii văd insolația „aproape ca pe o comoție cerebrală”.  

Datele arată că insolația poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate mai târziu în viață.  

La rândul său, profesorul Thomas Clanton subliniază că au fost documentate modificări ale sistemului imunitar la oameni și animale, chiar și ani de zile după o insolație. S-a observat că persoanele care au suferit de insolație au o probabilitate mai mare să facă afecțiuni cardiovasculare și boli renale în etapele ulterioare ale vieții lor. 

Efectele pe termen lung ale insolației sunt parțial explicate prin modificări epigenetice, o formă de memorie celulară care poate influența reacțiile celulare în timp, potrivit oamenilor de știință. Aceste modificări permit celulelor să își amintească expunerile anterioare la factori de stres sever în mediu. În studiile pe animale, cercetătorii observă semnale epigenetice puternice în inimă, celulele imunitare și mușchii scheletici la luni după insolație. 

Aceste modificări pot contribui la dezvoltarea ulterioară a tulburărilor metabolice și a altor efecte secundare în timp.  

Înțelegerea acestor procese la animale ar putea facilita dezvoltarea de strategii preventive pentru a minimiza consecințele negative ale expunerii severe la căldură și la oameni, sunt de părere cercetătorii.  

Cum previi insolația: sfaturi utile 

Insolația poate fi evitată cu succes prin luarea unor măsuri preventive eficiente. Pentru confort și protecție suplimentară, îmbrăcă haine ușoare, de culoare deschisă și lejere atunci când te afli în medii cu temperaturi ridicate. Este recomandat să eviți efortul fizic intens, în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută. 

Hidratează-te corespunzător, consumând băuturi pentru sportivi, apă ușor sărată sau supă. În cazul în care trebuie să te expui la căldură prelungită, permite corpului tău să se adapteze gradual la temperaturi în decursul mai multor săptămâni. 

Este crucial să nu îți lași niciodată copiii sau animalele de companie în mașini închise și expuse la căldură extremă. Optează pentru locuri cu aer condiționat sau bine ventilate pe timpul valurilor de căldură.