7 crize asemănătoare epilepsiei. De ce e important să vizitezi un neurolog atunci când apar

O criză epileptiformă nu va duce neapărat la diagnosticul de epilepsie. O serie de afecțiuni medicale diferite de această boală se pot manifesta prin crize asemănătoare epilepsiei – crizele epileptice focale pot fi confundate, de exemplu, cu alte tulburări neurologice, cum ar fi migrena, narcolepsia sau anumite manifestari ale bolilor psihiatrice. Diferența o face mecanismul declanșării, iar diagnosticul de certitudine este stabilit de medicul neurolog în urma examinării și a testării amănunțite. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie din București, te așteaptă o echipă de peste 50 de medici neurologi și din specialități conexe, care asigura o abordare multidisciplinara a cazurilor, și tehnologie performantă pentru investigațiile imagistice și non-imagistice recomandate în epilepsie și afecțiunile care se pot manifesta prin crize asemănătoare celor epileptice. Poți face programarea simplu, online, sau sunând direct in clinica la 021 9965. 

Cât de des apar crizele de epilepsie 

Frecvența crizelor de epilepsie variază semnificativ de la o persoană la alta, de la un episod pe an la peste 100 de crize pe zi. Acestea pot crește în absența respectării medicației anticonvulsive sau prin expunerea la factori declanșatori precum stresul, somnul insuficient, alcoolul, drogurile, cofeina, anumite alimente, lumina intermitentă sau intensă, anumite medicamente, căldura extremă, febra, fluctuațiile hormonale la femei, hipoglicemia și variațiile de glicemie.

Cum se manifestă o criză de epilepsie 

Crizele de epilepsie pot varia și nu includ întotdeauna convulsii sau pierderea conștienței. Ele se clasifică în crize focale și generalizate, în funcție de locul descărcării electrice anormale din creier.

Crizele focale:

• Fără pierderea conștienței: contractarea involuntară a unei părți a corpului, furnicături, amețeli, halucinații, alterarea percepției.
• Cu afectarea conștienței: pacientul pare absent, detașat, face mișcări repetitive (mergând în cerc, frecându-și mâinile).

Crizele generalizate:

• De tip absență: pacientul privește în gol, face mișcări subtile (clipit, plescăit), durează 10-15 secunde, afectează copiii.
• Tonice: rigidizarea mușchilor spatelui, brațelor și picioarelor, predispus la căderi, posibilă pierdere a conștienței.
• Atonice: pierderea controlului muscular și cădere bruscă.
• Clonice: mișcări musculare repetate, ritmice, sacadate, în special în regiunea gâtului, feței și brațelor.
• Mioclonice: spasme și smucituri în partea superioară a corpului, brațe și picioare.
• Tonico-clonice: corpul se rigidizează, contracții și tremurături, pierderea controlului vezicii urinare, mușcarea limbii și pierderea conștienței.

În toate aceste situații, bolnavul poate fi ajutat, iar pentru asta, este esențial să știi ce trebuie să faci la o criză de epilepsie. 

La fel de important de menționat este că, deși crizele epileptice pot fi de mai multe tipuri, persoanele afectate de această boală tind să prezinte aceleași simptome de la o criză la alta. 

Crize asemănătoare epilepsiei 

Episoadele convulsive sau cu pierderea conștienței care nu sunt asociate cu o descărcare electrică anormală în creier nu sunt crize epileptice, ci doar crize asemănătoare epilepsiei. Iar experiența medicului neurolog joacă un rol esențial în stabilirea unui diagnostic corect.  

Crizele non-epileptice pot apărea într-o paletă largă de afectiuni medicale, neurologice sau de altă natură, de la migrenă la aritmii cardiace sau tulburări psihice. Iată care sunt cele mai frecvente crize asemănătoare epilepsiei: 

Sincopa 

Numită popular leșin, sincopa este de mai multe tipuri, în funcție de factorii declanșatori. Sincopa vasovagală și sincopa de cauza cardiacă sunt cel mai frecvent întâlnite. 

Sincopa vasovagală este un răspuns exagerat al corpului la anumiți stimuli și poate apărea pe fondul unei traume emoționale, al durerii puternice sau al fricii (la vederea sângelui sau acelor, de exemplu), după o perioadă lungă de stat în picioare sau din cauza deshidratării. De obicei, este însoțită de transpirație rece, paloare, senzația de slăbiciune, greață, căscat. 

Sincopa de cauză cardiacă poate apărea pe fondul aritmiei. Spre deosebire de sincopa vasovagală, aceasta se declanșează în timpul efortului și este un semnal de alarmă pentru programarea urgentă la medicul cardiolog. 

Hipoglicemia 

Scăderea bruscă a nivelului glucozei în sânge poate declanșa o criză de hipoglicemie, manifestată prin cefalee, vertij, greață, transpirație, vedere încețoșată, tulburări de concentrare și tahicardie, simptome ce pot culmina cu convulsii și leșin. Hipoglicemia poate apărea pe fondul înfometării, al consumului excesiv de alcool, dar și în diabet sau în afecțiuni hepatice, cardiace sau endocrine. 

Migrenele 

Persoanele cu migrenă își pot pierdea conștiența în timpul episoadelor migrenoase, dacă durerea este foarte puternică. Totodată, cele care suferă de migrenă cu aură pot prezenta și alte simptome comune cu crizele epileptice focale: parestezii (amorțeli, furnicături), iluzii vizuale. 

Tulburările psihice 

Criza psihogenă nonepileptică sau PNES se poate manifesta întocmai ca o criză epileptică, dar fără ca la nivelul creierului să existe o descărcare electrică. Din acest motiv, la pacienții cu PNES diagnosticați greșit cu epilepsie medicamentele anticonvulsivante nu funcționează – din contră, le pot dăuna. Mecanismul de declanșare al acestui tip de criză este încă necunoscut, dar ultimele cercetări arată că de vină ar putea fi tulburarea de stres posttraumatic. 

Convulsiile, deficitul de atenție și starea de detașare, de absență sunt prezente și în tulburarea de identitate disociativă. 

Și atacurile de panică pot lua forma unor crize asemănătoare epilepsiei – fără convulsii sau pierderea conștienței, dar cu amețeală și parestezii la nivelul feței și mâinilor, alături de dureri în piept și senzația de sufocare. 

Tulburările de mișcare 

Mișcările rapide, repetate și necontrolate prezente în unele tipuri de crize epileptice sunt simptome și în sindromul Tourette, o tulburare neurologică caracterizată de prezența ticurilor motorii și verbale, pe care pacientul nu le poate controla. 

Gesturile involuntare sau semi-voluntare care pot fi confundate cu simptomele unei crize mioclonice sau focale mai pot fi cauzate de boala Parkinson sau boala Huntington. 

Tulburările de somn 

Narcolepsia, tulburare neurologică cronică care afectează capacitatea creierului de a controla ciclurile somn-veghe, se poate manifesta prin cataplexie – pierderea bruscă a tonusului muscular. Cele mai severe atacuri de cataplexie au ca rezultat prăbușirea persoanei afectate, care este incapabilă să se miște, să vorbească sau să își țină ochii deschiși, deși nu își pierde conștiența. Pierderea tonusului muscular din timpul cataplexiei seamănă cu paralizia musculară instalată în mod natural în timpul somnului REM. Un astfel de episod durează câteva minute. 

Somnambulismul și pavorul nocturn (întâlnit frecvent la copii, mai puțin la adulți) împart alte simptome cu crizele de epilepsie: privirea absentă și lipsa de comunicare a persoanei afectate. Iar în tulburarea de comportament REM sunt întâlnite mișcări violente ale brațelor și picioarelor în timpul somnului. 

AVC ischemic tranzitoriu 

Cauzat de o scădere temporară a fluxului sanguin către o zonă din creier, AVC-ul ischemic tranzitoriu este asemănător unui AVC ischemic, doar că pacientul prezintă deficite neurologice pentru o perioada scurtă, apoi își revine. În AVC ischemic tranzitoriu apar o serie de simptome manifestate și în timpul crizelor epileptice: parestezii la nivelul feței sau membrelor (pe o parte a corpului), amețeli sau vertij. 

De ce e important să vizitezi un neurolog când ai o criză asemănătoare epilepsiei 

Programarea la consultația de neurologie după prezentarea unei crize epileptiforme este foarte importantă pentru stabilirea cauzei acesteia și a planului terapeutic adecvat bolii diagnosticate. La Neuroaxis, medici cu expertiză în diagnosticarea epilepsiei și a crizelor asemănătoare epilepsiei au la dispoziție aparatura necesară efectuării tuturor testelor imagistice și non-imagistice recomandate pentru diagnosticul diferențial: RMN cerebral, electroencefalografie (EEG), EKG, Holter EKG, polisomnografie (PSG), testări psihologice.  

Dacă ai trecut prin crize asemănătoare epilepsiei, apelează la specialiștii clinicii Neuroaxis din București pentru a afla ce le-a declanșat. Diagnosticul timpuriu și inițierea imediată a tratamentului lucrează în favoarea ta. Programează-te acum la o consultație la prima clinică integrată de neurologie din București.