5 lucruri nestiute despre Parkinson
Boala Parkinson este una din cele mai temute boli neurologice, nu doar din cauza manifestarilor care afecteaza puternic functionarea normala si viata de zi cu zi. Parkinson, ca diagnostic, nu beneficiaza de un tratament care sa vindece boala sau sa o stopeze, desi au trecut peste o suta de ani de la descoperirea sa.
Astfel, inca nu sunt cunoscute cauzele exacte ale acestei boli, desi principalul factor de risc ramane varsta inaintata (simptomele timpurii si vizibile se manifesta, de regula, dupa varsta de 50 de ani), iar pesticidele si alte substante toxice sunt principalele incriminate in aparitia bolii Parkinson.
La ora actuala, nu exista nici investigatii clinice pentru depistarea precoce a bolii si nici tratamente pentru eradicarea sau stoparea bolii Parkinson. Insa, cu cat intelegem mai multe lucruri despre aceasta afectiune degenerativa, cu atat mai mult putem sa ii ajutam pe cei dragi care sunt afectati sau sa luptam impotriva bolii, daca avem Parkinson, diagnostic.
Parkinson, diagnostic care afecteaza miscarea
Boala Parkinson este binecunoscuta pentru manifestarile sale motorii, in special tremorul, dificultati in controlarea muschilor faciali, greutati in mentinerea echilibrului, modificari in vorbire. Alte afectiuni senzitivo-motorii includ sindromul picioarelor nelinistite, boala Huntington si tremorul esential.
Toate aceste simptome se produc deoarece boala afecteaza neuronii care sunt responsabili de controlul miscarilor. Mai exact, neuronii care formeaza substanta neagra, de la nivelul trunchiului cerebral, responsabili pentru controlul miscarilor voluntare, sunt afectati sau chiar distrusi complet. Acest lucru duce la scaderea nivelului neurotransmitatorului numit dopamina, care se reflecta in simptomele de tip tremor si miscari sacadate, deoarece fluxul normal de comunicare intre neuroni este intrerupt. De aceea, putem vorbi de dementa in boala Parkinson.
Parkinson diagnostic: simptome non-motorii
Conceptia populara referitoare la Parkinson este aceea ca este vorba despre o afectiune ce implica doar miscarea. Insa, in plus fata de simptomele binecunoscute precum lentoarea miscarii, tremorul si rigiditatea, cei mai multi pacienti afectati de Parkinson dezvolta si ale manifestari neplacute.
Este important sa intelegem ca si simptomele non-motorii sunt frecvente si ca pot afecta functionarea normala intr-o masura la fel de mare ca cele specifice. Mai mult decat atat, potrivit organizatiei Parkinson’s Foundation din Statele Unite, astfel de simptome nerelationate cu miscarea, precum depresia, tulburarile de somn si pierderea mirosului, incep sa se manifeste cu ani intregi inainte de a primi un diagnostic de Parkinson.
Cele mai frecvente simptome non-motorii includ modificari cognitive (dificultati de vorbire, atentie, memorie), tulburari de somn (insomnii, somnolenta diurna, vise lucide), tulburari de dispozitie (depresie, anxietate), constipatie si satietate precoce (dupa cantitati mici de hrana), transpiratie excesiva, pierderea mirosului, piele grasa sau afectata de seboree.
Parkinson, diagnostic care poate sa duca la depresie
Potrivit unui studiu publicat in Parkinsonism& Related Disorders, pana la 40% dintre persoanele cu diagnostic de Parkinson sufera si de depresie. Aceasta poate aparea atat din cauze chimice, fiind unul din primele simptome care pot anunta instalarea bolii Parkinson, cat si din cauza socului emotional produs de aflarea diagnosticului si incercarea de adaptare la noul stil de viata. Dificultatile in coordonarea miscarii, in vorbire si in inghitire afecteaza viata normala a pacientului, capacitatea acestuia de a-si desfasura viata personala si profesionala, iar aceste schimbari ii afecteaza in mod natural si dispozitia.
Cei care sufera de aceasta boala se tem de gandul ca isi vor pierde autonomia si de consecintele neplacute ale bolii, iar tulburarile de somn accentueaza si mai mult predispozitia negativa. Depresia nu trebuie deloc neglijata, deoarece exista riscul suicidului. Tratamentul psihiatric este unul specific, adaptat pentru pacientii cu diagnostic de Parkinson. Pe langa acesta, terapiile alternative precum psihoterapia, metodele de relaxare, grupurile de sprijin, contribuie semnificativ la ameliorare.
Parkinson, diagnostic ameliorat de miscarea fizica
Potrivit unui studiu realizat in cadrul Universitatii Northwestern, exercitiile de intensitate ridicata, efectuate de trei ori pe saptamana, pot sa incetineasca declinul capacitatilor motorii ale persoanelor cu diagnostic de Parkinson. Studiile realizate pana in prezent arata faptul ca bolnavii de Parkinson nu trebuie sa evite solicitarea motorie ci, dimpotriva, sa respecte un plan de activitate fizica regulat si suficient de intens, pentru imbunatatirea mersului, a coordonarii si a echilibrului.
Miscarea fizica nu are ca efect stoparea bolii Parkinson sau vindecare Parkinson, insa va imbunatati abilitatile pacientului si va intarzia procesul degenerativ. In plus, miscarea confera si un tonus psihic mult mai bun si creste capacitatea pacientului de a lupta cu boala.
Nu este o afectiune fatala
Boala Parkinson, ca diagnostic, nu inseamna o condamnare la moarte. Parkinson este o afectiune cronica, progresiva, care, in sine, nu provoaca sau nu accelereaza decesul. Persoanele care sufera de aceasta afectiune pot trai chiar si mai mult decat persoanele din aceeasi grupa de varsta, fara acesta afectiune, iar cauzele decesului nu sunt, de regula, asociate cu aceasta boala.
Insa exista anumite riscuri majore asociate cu Parkinson, cele mai frecvente fiind riscul de accidentare grava sau fatala din cauza problemelor motorii, respectiv riscul de penumonie de aspiratie din cauza afectarii capacitatii de inghitire si ajungerii unor lichide sau alimente in plamani.
Ingrjirea adecvata si asistenta permanenta, mai ales in ultima faza a bolii Parkinson, poate preveni astfel de accidente ce pot duce la deces. Parkinson, ca diagnostic apare de obicei la varsta inaintata, insa, asta nu duce la reducerea sperantei de viata.
