Meningiom

Meningioamele, cele mai comune tumori ale sistemului nervos central (o treime din total) se dezvoltă în arahnoidă, membrana mediană a meningelui, țesutul care învelește și protejează creierul și măduva spinării. Sunt de cele mai mult ori benigne, însă în situații rare, poate fi maligne și agresive, cu influențarea negativă a ratei de supraviețuire – meningiomului benign și celui atipic îi supraviețuiesc aproximativ 70% din pacienți, iar celui malign, aproximativ 40%, la 10 ani de la diagnosticare. 

Deși majoritatea acestor formațiuni nu sunt canceroase, acestea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății, afectând calitatea vieții pacienților chiar și după finalizarea tratamentului. Acest impact include dificultăți fizice, psihologice și sociale, precum și deficite neurocognitive.. Există trei tipuri, în funcție de caracteristici: 

• meningiom de gradul 1 – este benign, include nouă variante histologice și nu prezintă caracteristici anaplazice. Are o evoluție foarte lentă și constituie 80-81% din totalul celor diagnosticate; 

• de gradul 2 sau atipic (17-18% din meningioame), cu o creștere mai accelerată și cu o rată mai ridicată de recidivă după extirpare; 

• de gradul 3 – sunt cele anaplazice sau maligne, care au o creștere accelerată, cu invadarea și distrugerea rapidă a țesuturilor învecinate (acestea reprezintă aproximativ 1,7% din meningioame). 

De ce apar aceste tumori, ce simptome dau, la ce complicații pot duce, prin ce teste sunt depistate și diagnosticate și care sunt soluțiile de tratament disponibile, detaliem în cele ce urmează. 

De ce apar meningioamele 

Meningiomul este mai frecvent întâlnit la persoane în vârstă (peste 70 de ani), este rar la copii și e de trei ori mai des diagnosticat la femei decât la bărbați. Cauza apariției sale nu este complet înțeleasă, dar au fost identificați anumiți factori de risc: 

• expunerea la radiații (inclusiv în scop terapeutic – radioterapie); 

• prezența  schwannomatozei asociata NF2 (NF2-SWN), o afecțiune genetică rară, ereditară a sistemului nervos. Persoanele cu NF2-SWN dezvoltă adesea tumori benigne la nivelul nervilor, în tot corpul; 

• terapia hormonală (contraceptive orale sau terapia de substituție inițiată după instalarea menopauzei); 

• obezitatea; 

• istoricul familial. 

Cercetările arată că între 40% și 80% dintre pacienții cu meningiom prezintă la nivelul celulelor tumorale o anomalie a cromozomului 22, care este implicat în suprimarea creșterii tumorilor. Aceasta apare în proporție covârșitoare spontan și mai rar în asociere cu anumite afecțiuni moștenite (cum este NF2). 

Simptomele meningiomului 

Manifestarea clinică este dependentă de localizarea și dimensiunea tumorii, unii pacienți putând fi asimptomatici, alții prezentând deficite neurologice diverse. Pe măsură ce crește și apasă pe creier sau pe măduva spinării, meningiomul poate da simptome precum: 

• dureri de cap, mai severe dimineața; 

• tulburări de vedere; 

• stări confuzionale; 

• convulsii; 

• slăbiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare; 

• amorțeală. 

Alte simptome posibile, în meningiomul cerebral, sunt hipertonia și hiperreflexia (reflexele anormale/ exagerate), pareza, anosmia (pierderea parțială sau totală a mirosului), pierderea auzului, amețelile, edemul papilar, tulburările cognitive, de memorie și comportamentale (schimbări de personalitate), deficitele motorii, pareza facială, hemipareza. 

În cazul meningioamelor spinale, cele mai frecvente manifestări sunt durerea localizată și radiculopatia, urmate de deficite neurologice – slăbiciune, hipotonie, fasciculații musculare (contracții involuntare scurte ale fibrelor musculare) și hiporeflexie. 

Este foarte importantă prezentarea la o consultație de neurologie de la primele simptome, pentru că șansele de supraviețuire cu o tumoră cerebrală cresc atunci când acționezi din timp. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, echipa de peste 50 de medici supraspecializați în toate ramurile neurologiei și domeniile conexe include specialiști în neuro-oncologie, care au experiență îndelungată în diagnosticarea tumorilor sistemului nervos și sunt la curent cu cele mai noi soluții de tratament. În clinica noastră, fiecare caz este abordat integrat și personalizat, iar pacienții cu diagnostic oncologic beneficiază de Tumor Board – o comisie multidisciplinară, care stabilește cea mai bună strategie terapeutică. 

„Trebuie să asigurăm accesul fiecărui pacient la tratamentul optim, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-o colaborare interdisciplinară. Poate că neuro-oncologul are vederea de ansamblu, dar rezolvarea unui caz oncologic este ca un puzzle și pentru ca fiecare piesă să fie așezată corect este nevoie de expertiza suplimentară a neurochirurgului, a radioterapeutului, a specialistului în anatomopatologie, a radiologului și a geneticianului – toți cu experiență oncologică. De la un punct, implicăm, de asemenea, psihologul și specialistul în recuperare. Cu o astfel de echipă dai cele mai bune șanse posibile pacientului diagnosticat cu tumori cerebrale”, explică Dr. Adriana Băncilă, medic neurolog supraspecializat în neuro-oncologie. 

Complicații provocate de meningiom 

Posibilele complicații ale unui meningiom benign sunt reprezentate de creșterea în dimensiune și compresia structurilor învecinate, cu agravarea deficitelor neurologice și creșterea riscului de a dezvolta crize epileptice. În cazul meningiomului de gradul 2 (atipic), cea mai severă complicație este malignizarea, urmată de invazie cerebrală. 

Complicații pot apărea însă și: 

• în timpul intervenției chirurgicale și postoperatoriu – leziuni ale structurilor anatomice înconjurătoare, tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară, ischemie miocardică, infecții; 

• lezarea nervilor cranieni și creșterea toxicității, când este utilizată radioterapia. 

Teste folosite pentru diagnosticul de meningiom 

Prima alegere pentru completarea anamnezei și examinării fizice, în suspiciunea de meningiom, este RMN-ul cerebral cu substanță de contrast. Investigație imagistică de înaltă precizie, aceasta este efectuată la Neuroaxis cu cea mai performantă tehnologie disponibilă, Magnetom Lumina 3 Tesla de la Siemens, care asigură imagini detaliate, clare, ale formațiunii tumorale și ale structurilor afectate, și un confort sporit pentru pacient, prin deschiderea mare a tubului și zgomotul redus. 

RMN-ul cu contrast ajută la: 

• distingerea leziunilor extraaxiale de cele intraaxiale; 

• evaluarea afectării sinusurilor venoase; 

• depistarea leziunilor chistice în meningioame; 

• identificarea calcificărilor tumorale și a edemului cerebral peritumoral. 

Pentru pacienții care nu pot efectua investigația RMN (au implanturi dentare, stenturi, proteze, șuruburi, tije, clipsuri, pacemakere, pompe de insulină, inele gastrice sau neurostimulatoare incompatibile), medicii apelează la CT-ul cerebral, o altă investigație imagistică de precizie pentru care experții noștri folosesc cea mai recentă tehnologie, computerul tomograf CT Somatom Go de la Siemens și care, la Neuroaxis, poate fi efectuată gratuit, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau specialist. 

Un CT nativ va reda în imagini meningioamele sub forma unor leziuni durale hiperdense sau izodense. Prin comparație, la o tomografie computerizată cu contrast, majoritatea meningioamelor apar ca leziuni omogene, dense, intensificate pe bază durală, cu sau fără edem cerebral. Prezența meningioamelor calcificate și a hiperostozei (țesut osos în exces) este mai bine evaluată cu ajutorul acesteia din urmă. 

Alte investigații la care pot apela neurologii sunt: 

• spectroscopia RMN – utilizată în special pentru detectarea meningioamelor maligne. Aceasta compară conținutul metabolic și chimic al țesutului neuronal sănătos cu cel tumoral; 

• tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT), pentru delimitarea vascularizației și a interfeței tumoare-creier (utilă pentru planificarea chirurgicală și monitorizarea evoluției postoperatorii); 

• angiografia CT, pentru identificarea vaselor de sânge care alimentează formațiunea tumorală. Este o investigație recomandată mai rar, în special înaintea intervențiilor pentru rezecția meningioamelor de mari dimensiuni).  

Extirparea tumorii este urmată de o testare histopatologică, imunohistochimică și de biologie moleculară (biopsia), care confirmă diagnosticul de meningiom, arată gradul de agresivitate a tumorii și tratamentele postoperatorii la care ar putea răspunde cel mai bine. 

În situații specifice, medicul mai poate recomanda teste moleculare din țesutul tumoral (o testare genetică ce poate fi efectuată la Neuroaxis prin intermediul unor clinici partenere). 

Tratamente pentru meningiom 

Abordarea terapeutică este personalizată, ținând cont de o serie de factori: mărimea și localizarea tumorii, rata de creștere sau agresivitatea acesteia, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. În funcție de toate aceste aspecte, neuro-oncologul care coordonează echipa multidisciplinară dedicată cazului poate recomanda următoarele opțiuni: 

Monitorizare 

Strategia de urmărire a tumorii este aleasă de medici, în defavoarea intervenției chirurgicale, în următoarele situații: 

• meningiomul are dimensiuni reduse și nu dă simptome (de regulă, astfel de tumori sunt descoperite accidental, în timpul unor investigații imagistice recomandate din alte motive); 

• simptomele sunt minore, iar edemului peritumoral este inexistent; 

• pacientul are istoric medical de tumori fără impact negativ (sau cu impact redus) asupra calității vieții – este cazul persoanelor diagnosticate cu schwannomatoza asociata NF-2, care dezvoltă tumori benigne în tot corpul; 

• pacientul este în vârstă, iar progresia tumorii este foarte lentă; 

• tratamentele invazive (chirurgia) sau agresive (radioterapia, chimioterapia) prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea și viața pacientului. 

Monitorizarea presupune controale regulate și RMN-uri periodice, la intervalul recomandat de neurolog, pentru urmărirea evoluției meningiomului și a simptomelor asociate. 

Tratament chirurgical 

Rezecția chirurgicală este cea mai bună opțiune de gestionare a meningioamelor simptomatice, a celor de dimensiuni mari, care se estimează că vor provoca simptome în curând, și a celor cu creștere rapidă. Îndepărtarea întregului țesut tumoral este recomandată pentru a scădea riscul de recidivă (care există la meningioamele de toate gradele tratate chirurgical), dar acest lucru nu este întotdeauna posibil, din cauza localizării și/sau a conexiunii tumorii la țesutul cerebral sau la vasele sangvine din jur. 

Riscul de recurență este de până la 25% la meningioamele de gradul 1, de până la 52% la cele de gradul 2 și de până la 94% la cele de gradul 3. 

Radioterapie 

Radioterapia este tratamentul de primă linie pentru tumorile care nu pot fi rezecate  sau când riscul intervenției chirurgicale depășește beneficiile potențiale – meningioame localizate profund sau care „învelesc” structuri neurovasculare. 

Mai multe tipuri de radioterapie sunt utilizare în meningioame: 

• radiochirurgie stereotactică (SRS), o procedură noninvazivă, în ciuda denumirii. Aceasta presupune utilizarea unor doze mari de radiații, în fascicule precis direcționate, care țintesc strict țesutul tumoral, fără a-l leza pe cel sănătos din jur. SRS poate da rezultate în meningioamele localizate la baza craniului, cele recurente sau incomplet rezecate; 

• radioterapie externă, în care fascicule de radiații cu energie înaltă sunt direcționate către tumoră (forma cel mai frecvent utilizată); 

• terapie radionuclidiană cu peptide care se leagă de receptorii de somatostatină (SSTR-PPRT) – un tip de tratament situat la intersecția dintre radioterapie și farmacoterapie care folosește o substanță radioactivă legată de un medicament special, pentru a distruge celulele tumorale care au receptori pentru somatostatină. 

În cazul meningioamelor care nu pot fi rezecate complet, al tumorilor anaplazice sau când tratamentul primar nu distruge toate celulele canceroase, radioterapia externă este folosită ca tratament adjuvant, pentru a controla ritmul de expansiune tumorală și a păstra o calitate a vieții cât mai crescută pentru pacient. 

Chimioterapie 

Este o terapie recomandată pentru meningioame recidivante sau progresive, care nu mai răspund la intervenții chirurgicale sau radioterapie. Bevacizumabul, o substanță care inhibă creșterea vaselor de sânge în tumori, prin alterarea factorului de creștere endotelial vascular, este unul dintre medicamentele oncologice care dau rezultate în privința controlului tumoral. Pentru optimizarea rezultatelor,  uneori poate fi utilizat în combinație cu alte citostatice. 

Terapii complementare 

În completarea planului de tratament stabilit de echipa multidisciplinară care se ocupă de caz, pacientul poate primi recomandări menite să ajute la gestionarea simptomelor în perioada de administrare a tratamentului sau când prognosticul este nefavorabil și se urmărește prelungirea vieții, cu păstrarea unei cât mai bune calități a acesteia. 

Recomandările pot viza modificări alimentare în acord cu nevoile particulare – o dietă adaptată, care să furnizeze nutrienții necesari, deprinderea unor tehnici de relaxare menite să reducă stresul indus de boală și tratament, ședințe de psihoterapie și diverse terapii menite să îmbunătățească (atunci când este posibil) funcțiile neurologice afectate de meningiom. 

În lupta cu meningiomul, ai nevoie de o echipă de experți. Te așteptăm la Neuroaxis 

Acordă atenție semnelor unei posibile tumori cerebrale și programează-te fără întârziere pentru o examinare de specialitate. Nu există prea devreme, când vine vorba de o afecțiune neurologică, ba chiar este ideală depistarea sa în stadiu incipient, când tratamentele au șanse mai mari de reușită. 

Programează-te la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, pentru a avea alături o echipă multidisciplinară de experți în lupta cu meningiomul. Beneficiază de sprijin complet, de la investigații efectuate cu tehnologie avansată și diagnosticarea de precizie a bolii la stabilirea celui mai potrivit tratament și monitorizare continuă.