Cum putem reduce riscul de dementa
La nivel mondial, in jur de 50 de milioane de oameni sufera de dementa, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In fiecare an sunt diagnosticate 10 milioane de noi cazuri, cifra urmand sa se tripleze pana in 2050. Daca unele persoane primesc gene „bune” de la parinti, care le micsoreaza riscul de a dezvolta dementa, altele trebuie sa reduca acest risc prin adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos. Afla cum putem reduce riscul de dementa si nu uita sa-ti faci un control neurologic periodic.
Ce este dementa?
Dementa este o afectiune a creierului, un sindrom care se manifesta prin pierderea progresiva a memoriei si a abilitatilor intelectuale, ceea ce duce la incapacitatea de a realiza orice tip de activitate.
Dementa apare atunci cand creierul este afectat de alte boli neurologice, precum boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral. Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa si reprezinta 60-70 % dintre toate cazurile de dementa la nivel mondial, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Dementa afecteaza nu numai memoria si capacitatea de a gandi, dar si orientarea, capacitatea de a intelege, de a face calcule, de a invata, de a judeca sau de a vorbi. In schimb, constiinta nu este afectata. Deteriorarea functiilor cognitive este cateodata precedata de pierderea controlului emotional, pierderea motivatiei sau modificarea comportamentului social.
Dementa este o boala cronica progresiva, care debuteaza cu pierderi de memorie, iar in stadiul cel mai avansat, provoaca leziuni cerebrale.
Cum se manifesta dementa?
Dementa se poate manifesta prin stari de depresie, confuzie sau modificari comportamentale. Simptomele si progresia variaza de la o persoana la alta si depind de impactul pe care afectiunea il are asupra unei anumite persoanlitati. Este clasificata in trei stadii:
Stadiul primar
Cand simptomele nu sunt foarte puternice iar afectiunea poate sa nu fie observata. Principalele simptome care se manifesta in acest stadiu sunt:
- Uitarea
- Pierderea dimensiunii temporale
- Incapacitatea de a recunoaste locuri familiare.
Stadiul mijlociu
In care simptomele devin mai clare si mai restrictive. Se caracterizeaza prin :
- Uitarea unor evenimente recente si numele oamenilor
- Incapacitatea de a recunoaste propria locuinta
- Dificultati de comunicare
- Incapacitatea de a avea grija de sine
- Modificari comportamentale, precum confuzie si repetarea unor intrebari
Stadiul tarziu
Implica dependenta totala a pacientului de apartinatori. In acest stadiu, simptomele sunt prezente in mod constant:
- Pierderea dimensiunii temporale si spatiale
- Imposibilitatea de a recunoaste rudele si prietenii apropiati
- Nevoia constanta de asistenta si supraveghere
- Dificultati de miscare
- Modificari comportamentale care pot culmina cu acte de agresiune
Dementa este una dintre cele mai debilitante afectiuni neurologice, cu impact fizic, psihologic, social si economic, nu numai asupra persoanei care poarta diagnosticul, dar si asupra apartinatorilor. Pacientul diagnosticat cu aceasta afectiune este dependent de alta persoana pentru orice tip de activitate.
Cum putem sa reducem factorii de risc pentru dementa?
In mai 2019, Organizatia Mondiala a Sanatatii a publicat o serie de recomandari cu privire la reducerea riscului de a dezvolta dementa. Principalele directive sunt:
- Exercitii fizice in mod regulat
- Renuntarea la fumat
- Diminuarea consumului de alcool sau eliminarea lui completa
- Mentinerea tensiunii arteriale si a colesterolului in limitele normale
- O alimentatie sanatoasa, cu precadere o dieta de tip mediteraneean bazata pe legume, fructe, ulei de masline si cat mai putina carne.
Totodata, Organizatia atrage atentia asupra consumului de suplimente nutritive, precum vitaminele E si B, omega-3 sau ginkgo biloba, considerate factori care favorizeaza degraderea creierului.
La momentul actual, nu exista un tratament care sa vindece dementa sau care sa-i opreasca progresia. In cazul acestei afectiuni este foarte importanta preventia, prin adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos si prin vizita periodica la cabinetul medicului neurolog. Daca este diagnosticata devreme, intr-un stadiu cat mai incipient, pacientul si apartinatorii pot stabili cu ajutorul medicului un plan de ingrijire care sa afecteze calitatea vietii cat mai putin posibil.
Ai grija de creierul tau si fa-ti un control neurologic periodic pentru a stii cum se simte.
